Muzica klezmer este o muzică veselă , de petrecere , prezentă în special la nunţi, sărbători şi cu ocazia oricărui eveniment fericit, dar însoţind evreul şi în alte momente ale vieţii sale, la muncă, la tristeţe şi chiar la jale şi, aici trebuie subliniată o caracteristică specială a acestei muzici: lângă exuberanţă, bucurie, veselie, răzbate o notă de tristeţe, de nostalgie şi, invers, în cântecele triste se simte mereu optimismul şi speranţa.
           Această muzică s-a născut cu secole în urmă, în « şteitl »-urile (târguşoarele) evreieşti din spaţiul Europei Centrale, de Est şi Sud-est, prin împletirea cântecelor sinagogale evreieşti cu folclorul popoarelor din zonele amintite. Din această fericită împletire a rezultat ceeace am putea numi « folclor idiş », (idiş-ul fiind limba vorbită de evreii din zona mai sus amintită), cu alte cuvinte, muzica klezmer.

      25 februarie 2002  seara , ajun de Purim. După ce s-a citit povestea Esterei, în strada David Francisc din Cluj, s-au înălţat, pentru prima dată de pe strunele viorii profesorului Vasile Socea şi ale violei pro-fesorului Alexandru Toth , acordurile unor piese in-strumentale klezmer.
      Câteva zile mai târziu li s-a alăturat un clarinet, un acordeon şi o tobă şi, în 10 martie 2002, pe scena sălii Eminescu a facultăţii de filologie  a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj, în spectacolul de Purim, organizat de Comunitatea evreilor, s-a produs şi formaţia klezmer proaspăt infiinţată, ca urmare a dorinţei lui Vasile Socea de a readuce  la viaţă acest gen de muzică.
     Aşa a început povestea formaţiei klezmer „MAZEL TOV”, care, sub bagheta profesorului Vasile Socea, a continuat să promoveze cu mult succes această muzică, adăugând repertoriului îmbogăţit neîncetat şi muzică sefardă şi israeliană, prezentând publicului o paletă largă de muzică evreiască.
     De-a-lungul celor 10 ani de existenţă, formaţia a fost prezentă la toate serbările organizate de Comunitatea evreilor din Cluj cu prilejul sărbătorilor de Purim şi Hanuca, la unele serbări de acest gen la Tg. Mureş şi Bistriţa, dar şi, an de an, la tot felul de festivaluri şi manifestări culturale interetnice, cum ar fi:
-    Serbările transilvane din Cluj
-    Săptămâna toleranţei la Tg. Mureş
-    Festivalurile „Proetnica” de la Sighişoara
-    Ziua minorităţilor la Rădăuţi
-    Festival multietnic la Sebeş
-    Festivalul multiculturalităţii la Tg. Mureş
-    Ziua minorităţilor la Cluj
-    Festival interetnic la Bistriţa
-    Zilele castelului Banffy la Bonţida şi multe altele.
     De asemenea, formaţia „MAZEL TOV” şi-a marcat prezenţa în cadrul săptămânii „Euroiudaica” la Sibiu, la festivalul „Lumea idiş-ului” şi la „Zilele culturii evreieşti” de la Bucureşti şi a beneficiat de numeroase prezentări televizate ale programelor de o mare diversitate pe care le-a prezentat, având în repertoriu chiar şi piese muzicale adecvate comemorării victimelor Holocaustului, nu doar muzică de petrecere .
     Menţionăm  prezenţa formaţiei şi peste hotare , în Ucraina , la festivalul „Klezmerfest” de la Odessa , alături de alte 15 formaţii din 7 ţări.
     Foarte  apreciate au fost concertele de primăvară, care au prezentat o diversitate de cântece şi piese instrumentale din folclorul evreiesc, primite foarte bine, cu multă căldură, de publicul larg din Cluj.
    Albumele înregistrate reprezintă doar o mică parte din vastul repertoriu, cuprinzând piese instrumentale klezmer, cântece idiş, muzică sefardă, cântece ladino, muzică israeliană, cântece ebraice, adunat de-a-lungul anilor şi care este şi pe mai departe, într-o continuă îmbogăţire.

    Chiar dacă factori obiectivi au determinat unele schimbări în componenţa formaţiei în decursul timpului, toţi cei care au făcut parte din trupă, sau au fost invitaţi să cânte ocazional, au interpretat cu mult entuziasm şi adâncă trăire această muzică.

      Astăzi, actuala formaţie este:

Vasile Socea – dirijor, vioară;  Olena Moldovan – clarinet;
Mihai Oşvat – violă; Dorel Rohian – acordeon;
Emanuel Pusztai – pian electric , voce; Cristian Goia – contrabas;
Antonella Filip – percuţie; Sulamita Socea – tamburină , voce.

     Îi menţionăm şi pe cei care au trecut, într-un fel sau altul, prin formaţie, în ordine alfabetică: Baba Tudor – clarinet; Baciu Ioan – contrabas;  Berci Ioan – sax sopran; Cesa-Goje Dacian - acordeon; Danciu Sorin – acordeon; Jurca Radu– acordeon;  Lungu Elena - acordeon; Mărincean Claudiu – clarinet; Moldovan Marius – acordeon; Moraru Mihai – contrabas; Nazarie-Schwartzmann Mugur – voce; Papp Albert – violă; Pîrvu-Braica Paul - contrabas; Pusztai Adalbert – contrabas, acordeon, ţambal; Racolţa Radu – tamburină, voce; Simon Daniel – clarinet; Stoica Laurenţiu – clarinet; Toth Alexandru – violă  voce.