“Florile dalbe”

          Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale anunță demararea unui amplu proiect de cerecetare pe teren în județul Cluj, în perioada 17–29 ianuarie 2015. Obiectivul principal al acestui important demers îl constituie culegerea de colinde din vatra satului, mărturii ale preocupărilor strămoșilor în sărbătorile de iarnă, în mare parte încă existente în repertoriul populației rurale.
Producțiile artistice ale oricărui neam sunt determinate de un amestec de fenomene estetice proprii, inspirație, creație și contribuții colective ce se constituie în structuri reprezentative, de o manieră personalizată, specifică. O astfel de producție, inegalabilă sub raport arhitectonic și artistic, al formei și bogăției conținutului, al funcției și mesajului transmis este colinda, un magnific cântec popular cu text, dezvoltat de-a lungul vremurilor într-o mulțime de variante, interpretate periodic în toate zonele folclorice românești, conform unei tradiții împământenite.
Obiceiul colindatului de Crăciun în Transilvania este pomenit încă de acum câteva secole, în scrierile lui Gaspar Heltai, care arată în anul 1552, că „în Ardeal, îndată după ziua Naşterii Domnului Nostru Isus Cristos, începe Marele praznic” săptămâna colindelor, în care se desfăşoară practici păgâne. Este vorba despre obiceiurile de întâmpinare a Crăciunului şi mai ales a Anului Nou, obiceiuri precreştine, foarte populare în acele timpuri.
         Tradiția colindatului s-a transmis pe cale orală, din generaţie în generaţie, în mod sistematic, de la părinţi la copii, de la bunici la nepoţi, într-un circuit continuu; tinerii satului, ataşaţi de valorile dobândite, nu vor avea prea curând tendințe de schimbare a cutumelor locale. “Acest obicei este întâlnit la mai multe popoare europene: la poloni, cehi, slovaci, moravi, croați, sloveni, sârbi, ruși și bieloruși” – scrie la 1933 Petru Caraman în cartea sa „Colindatul la români, slavi și la alte popoare”.
Dintotdeuna, colindatul a dat mereu o deosebită solemnitate sărbătorilor iernii. La această manifestare comună a participat întotdeauna, aproape întreaga suflare a satului; în ipostaze diferite, de actanți sau simpli participanți, de colindători sau colindați.
Valoarea colindelor românești a fost subliniată de numeroși specialiști români și străini. Cităm o apreciere, cea a profesorului Titus Moisescu, din „Postfața” volumului „Colinde” a lui George Breazul: “În circuitul valorilor de artă populară, colindele vor rămâne zestrea cea mai de preț pe care trebuie să o salvăm de la dispariție și să o transmitem nealterată generațiilor ce ne vor urma. Datorită tiparelor, circulația acestor bijuterii muzicale va împlini unul dintre marile noastre deziderate și anume, acela al păstrării unității de limbă și cântare românească în rândul tuturor românilor, indiferent de locul unde-și duc viața pe acest pământ”. Concentrarea de forme și stiluri vădește un îndelungat proces de evoluție, selecție și elaborare a expresiei poetice”.
       După cum se știe, originalul obicei al colindatului cetelor de juni de la poalele munților Apuseni, documentat și filmat de către specialiștii instituției noastre în colaborare cu Institutul Arhiva de Folclor a Academiei Române, filiala Cluj-Napoca, a constituit una dintre cele mai bogate file în dosarul înaintat de România la UNESCO în anul 2013, pentru recunoașterea și introducerea acestui vechi și deosebit de complex obicei, în patrimoniul cultural al umanității, un fapt realizat la 6 decembrie 2013.
Așadar, în cadrul sărbătorilor de iarnă, cel mai cunoscut obicei, eminamente ritualic, este cel al colindatului, foarte bine conservat în multe dintre localitățile clujene ce vor fi cercetate, după calendarul următor:
Râșca - 19 ianuarie, Chiuiești - 20 ian, Huedin - 21 ian, Geaca - 22 ian, Bobâlna - 26 ian, Negreni – 27 ian, Mănăstireni – 28 ian, Ceanu-Mare – 29 ianuarie. În prima săptămână a lunii februarie vor fi fixate datele pentru înregistrări în Călățele și Mărișel.
Programul are în vedere parcurgerea a zece localități, în care prospecțiile au fost deja făcute, colindătorii sunt gata pregătiți și nu urmează să se mai întâmple decât desfășurarea propriu-zisă a înregistrărilor audio-video-foto.
          Materialul cules va fi selectat și apoi turnat în matrițe CD pentru realizarea unor albume audio cu colinde și cântece de stea, emblematice pentru zona noastră folclorică.
Din echipa de cercetare și înregistrări pe teren vor face parte: Dr. Cîmpeanu Mircea - șef delegație, CA Morar Ioana, CA Bendea Consuela, CC Bruchental Ioan. Despre rezultatele acestei lungi și serioase campanii de culegere veți afla curând, mai multe lucruri. Promitem să vă ținem atenți până la încheierea proiectului.