Subsemnatul, Cîmpeanu Mircea, sef serviciu Conservare Cultură Tradițională, prezint următoarea informare cu privire la organizarea, desfăşurarea şi finalizarea muncii de teren în cadrul taberei de cercetare a culturii tr.
Reuşita deplină a cercetărilor intreprinse în anul 2015 în zona Munţilor Apuseni, în satele aparţinătoare judeţului nostru, Mărişel, Beliş, Dealu Negru, Dealu Botii, Poiana Horii, Răchiţele, şi în care echipa de teren compusă din angajaţi şi specialişti ai diferitelor domenii de cultură tradiţională au intreprins o importantă campanie de cercetare şi culegere a elementelor patrimoniale imateriale locale de la purtătorii de tradiţie autentică, precum şi rezultatele obţinute prin tipărirea, arhivarea şi promovarea acestora, ne-a motivat în organizarea unei noi ediţii a taberei de vară, într-o altă subzonă folclorică, zestrea folclorică a judeţului Cluj fiind deosebit de însemnată pentru patrimoniul cultural naţional românesc.. Şi dacă la început a fost muntele, era de la sine înţeles că va urma câmpia, judeţul Cluj fiind foarte bogat în relief diversificat, şi desigur, comune şi sate păstrătoare de tradiţie şi istorie.
Teritoriul propus pentru a fi cercetat în anul 2016, în perioada 27 iunie – 1 iulie, este şi va rămâne unul foarte important pentru cultura tradiţională din judeţul Cluj. Este vorba despre Câmpia Transilvaniei, mai precis partea de est a acesteia, în care se găsesc satele Mociu, Chesău, Berchieşu, Frata, Poiana Frăţii, Soporu de Câmpie, Ceanu Mare şi Boian, propuse în acest proiect.
Punctul fix de lucru a fost stabilit în localitatea Mociu, la “Pensiunea bunicului”, o unitate de cazare de trei stele, care a oferit cazare şi masă în condiţii decente, conform cererii noastre.
Personalul de cercetare a fost compus din salariaţi ai instituţiei noastre, lucrători în compartimentul Conservare Cultură Tradiţională, completat cu specialişti din exteriorul CJCPCT Cluj, invitaţi să ia parte la cercetări cu scopul de a completa domeniile în care nu există angajaţi şi mai ales pentru a aduce plusvaloare ştiinţifică rezultatelor cercetărilor. Totalul echipei a fost de zece persoane, pentru a utiliza în mod corect capacitatea de transport a celor două autoturisme ale instituţiei, de 2 x 5 locuri.
Aria de cercetare și interes științific:
Etnologie – obiceiuri, port popular, grai local, tradiții, documente
Etnografie - arhitectură și artă tradițională
Etnomuzicologie – repertorii muzicale vocale și instrumentale
Coreologie – coregrafie jocuri populare
Culturi etnice – români, maghiari, romi, etc.
Fotografie etnografică – imagini reprezentative
Personal de cercetare:
10 specialişti în domeniul culturii tradiţionale, dintre care, 5 angajaţi consultanţi artistici şi 5 invitaţi, personalităţi în domeniul cercetării ştiinţifice ce activează la diverse instituţii de cultură din Cluj-Napoca şi Târgu-Mureş. Au fost acoperite cu specialişti cele mai importante domenii ale culturii tradiţionale şi astfel, echipa a fost compusă în felul următor:
Cîmpeanu Mircea – etnomuzicologie, fotografie şi film
Bendea Consuela – arte şi meşteşuguri tradiţionale
Adriana Andrei – fotografii vechi, cămăşi tradiţionale (studii de caz)
Both Jozsef - minorităţi etnice (maghiari, romi), conducător auto
Bruchental Ioan –sculptură în lemn, conducător auto
Dr. Pop Laura – etnografie, muzeistică
Dr. Vedinaş Traian – folcloristică, sociologie
Dr. Marc Dorel – antropologie, documentaristică
Dr. Petac Silvestru – etnocoreologie, coregrafie
Ing. Albu Mircea – artă fotografică, imagine digitală
Desfăşurarea taberei
Pregătiri, organizare:
Începând cu data de 25 mai 2016, ne-am deplasat pe teren în câteva dintre localităţile amintite mai sus pentru a pregăti campania de culegere a tradiţiilor populare, în 25 mai – Mociu, 7 iunie – Ceanu Mare, 9 iunie – Frata, Poiana Frăţii, pentru a scăpa cât mai puţine lucruri din vedere şi pentru a face o organizare cât mai bună, în aşa fel încât cercetătorii taberei să aibă front de lucru deschis, permanent;
Au fost facute demersurile pentru primirea unei oferte de preţ la pensiune, locaţia de pornire zilnică în teren;
Au fost redactate invitaţiile către specialiştii invitaţi;
Au fost desemnate persoanele cu responsabilităţi în teritoriu, atât pentru a face public proiectul, cât şi pentru a aduna în zilele fixate de program pe cei mai valoroşi reprezentanţi ai culturii tradiţionale locale;
Au fost făcute demersurile necesare: referate de necesitate, contracte tip, delegaţii;
A fost pregătită aparatura de teren, s-au făcut verificări de funcţionare, s-a executat încărcarea acumulatorilor, distribuirea aparatelor, etc.
A fost împărţită munca în echipă, cine ce face, cum va face (pentru a ne încadra într-un concept general unitar), s-a realizat împărţirea în echipe mici, pentru cercetări paralele, întrucât terenul propus a fost mult prea mare pentru o cercetare de doar 5 zile;
Localitățile în care s-au desfăşurat cercetările de folclor:
Mociu, Chesău, Crişeni, Boteni, Frata, Poiana Frăţii, Ceanu Mare, Boian, mai multe cu două faţă de cele prinse în proiect.
27 iunie, Ziua I - Mociu, Chesău
Aici au participat mai mulţi săteni, cunoscători aii tradiţiei şi obiceiurilor satului, dintre care o să-i numim pe: Sălăgean Emil, Tătar Teodor, Pop Mihăică, Arpaş Ilisie, Bretea Ioan, Bereschi Ioan, Sălăgean Ioan, Peştean Mariana, Sălăgean Vasile, Hăşmăşan Ioan, Ban Ioan, Sălăgean Raveca, Sălăgean Traian, Pădurean Ana, Bretea Maria, Deac Cosma, Focşa Vasile.
Au fost efectuate consemnări, interviuri, fotografii, înregistrări audio-video, scanări, etc.
28 iunie, Ziua II - Ceanu Mare, Boian
Participanţi: Anca Susana, Hădărean Remus, Urdă Dumitru, Hădărean Alex, Vălean Lucian, Pop Maria, Ianoşi Victoria, Coloş Veronica, Moholea Ioan, Moholea Susana, Moholea Flaviu, Poponet Maria, Pop Ana, Cosma Maria, Moldovan Anca Liliana, Tritean Dumitru
A fost vizitat Muzeul de artă populară din Ceanu Mare ce conţine o bogată colecţie de unelte şi obiecte recoltate din sat şi câteva gospodării ţărăneşti, s-au făcut deplasări la diverse persoane în vârstă, bune cunoscătoare a obiceiurilor vechi. S-au depistat horitori şi jucăuşi ce cunosc specificul local.
29 iunie, Ziua III - Berchieşu, Soporu de Câmpie
„Târgul cireşelor” la Berchieşu, organizat de fiecare dată în ziua de 29 iunie, cu ocazia sărbătorii religioase a sfinţilor “Petru şi Pavel” a adunat populaţia mai multor sate la un loc, prilej cu care cercetătorii au consemnat mai multe feluri de interviuri: despre târg, obiceiuri, meşteşuguri, tradiţie, etc. A fost vizitaă biserica de lemn, monument patrimonial din Berchieşu.
La Soporu de Câmpie, a fost realizat un amplu interviu despre viaţa romilor din localitate, puternic influenţaţi de cultura majoritară românească.
30 iunie, Ziua IV - Poiana Frăţii, Frata
Ziua de lucru a început cu vizitarea unei ferme din Poiana Frăţii, unde se cresc oi şi vaci. A fost vizată stâna oilor, unde, proprietarii Mărginean Mircea şi Olimpia, au prezentat întregul ciclu al prelucrării laptelui, de la mulgere până la realizarea produselor finale, brânză, caş, telemea. Întregul proces a fost filmat şi fotografiat.
În după amiaza aceleiaşi zile, la Frata am fost întâmpinaţi de oameni îmbrăcaţi într-o multitudine de costume naţionale, pe care, cei veniţi la întâlnirea cu specialiştii le-au îmbrăcat în semn de respect pentru ceea ce urma să se întâmple. La frăteni, aceasta este o mândrie locală, de a prezenta străinilor întotdeauna ce au mai frumos. Au făcut-o şi acum, arătându-ne muzeul sătesc organizat în incinta şcolii şi dansurile tradiţionale, învăţate de la strămoşi. O echipă mai mică s-a deplasat la casa familiei Soporan Samoilă şi Raveca unde s-a înjghebat un atelier de cusut-ţesut-confecţionat costume populare. Au participat la întâlnirile organizate: Ciurcui Alexandru, Gheţi Iuliu, Rozsony Ioan, Csasnar Ludovic, Pop Ana, Moldovan Susana, Galea Eleonora, Moldovan Ileana, Moldovan Ioan, Soporan Raveca, Soporan Samoilă, Bucur Romulus, Negru carmen, Moldovan Valentina, Malnaşi Susana, Pop Lăcrimioara, Pop Niţa.
1 iulie, Ziua V - Crişeni, Boteni
Ziua de închidere a taberei a conţinut vizitarea bisericii de lemn din Crişeni, unde au fost consemnate vechi şi importante obiecte de artă tradiţională, care, prin grija părintelui paroh şi a locuitorilor satului au ajuns să păstreze o bună stare de conservare. Au fost filmate şi fotografiate în detaliu toate detaliile aşezământului religios, o bijuterie în ce priveşte patrimoniul arhitectural tradiţional din judeţul Cluj. La Boteni au fost fotografiate mai multe gospodării ţărăneşti, locuite sau ..părăsite. Din păcate, aceasta este soarta mai multor localităţi rurale, în ultimul timp.
Incheiere
Întoarcerea la Cluj-Napoca a avut loc în după-amiaza zilei de 1 iulie, când tabăra de cercetare a culturii tradiţionale din judeţul Cluj a fost oficial declarată, închisă. Proiectul a fost considerat un adevărat succes, în urma faptului că, într-un timp atât de scurt să se reuşească colectarea atâtor informaţii şi materiale de la oamenii şi satele cercetate.
Rezultatele ştiinţifice ale taberei vor fi făcute publice după analizarea şi selectarea materialelor culese, prin scrierea unor articole de specialitate ce vor fi publicate în volumul serial intitulat „Cultura tradiţională din judeţul Cluj” realizat la Editura “Tradiţii Clujene” a CJCPCT Cluj, până la finele anului 2016.
Dr. Cîmpeanu Mircea
Sef compartiment Conservare Cultură Tradiţională |