Bine ai venit Vizitatorule (înregistrează-te gratuit)  
 
IMPORTANT
Județul Cluj, reprezentat la Târgul de Fete de pe Muntele Găina
publicat la 2017-07-19
[ citeşte ]
FOTOGRAFIA DOCUMENT ETNOGRAFIC 2017
publicat la 2017-07-14
[ citeşte ]
INVITATIE
pentru artiștii plastici și meșterii populari din județul Cluj
publicat la 2017-07-06
[ citeşte ]
Clujul, promovat peste Prut de două ansambluri locale
publicat la 2017-07-05
[ citeşte ]
Două ansambluri folclorice clujene, prezente la Chișinău, la Festivalul Internațional „Ștefan cel Mare și Sfânt”
publicat la 2017-06-29
[ citeşte ]
Festivalul-concurs „Dumitru Sopon” , ediția a V-a, și-a desemnat câștigătorii
publicat la 2017-06-26
[ citeşte ]
Albumul-document cu muzică tradițională instrumentală -„Ecoul munților”, lansat la Festivalul „Dumitru Sopon”
publicat la 2017-06-21
[ citeşte ]
Cultura tradițională a județului Cluj, apreciată de românii canadieni
publicat la 2017-06-20
[ citeşte ]
Obiceiul „Împănatul boului”, la Batin
publicat la 2017-05-31
[ citeşte ]
Proiectul internațional „Citizen Band”, după prima etapă- 2017
publicat la 2017-05-29
[ citeşte ]
Cultura tradițională a județului Cluj, prezentată comunitătilor românești din Canada
publicat la 2017-05-24
[ citeşte ]
Câştigătorii FDE 2015
publicat la 2015-11-25
[ citeşte ]
De departe, din Ceruri şi din Străbuni, Muzica lui Mugurel Scutăreanu: POVESTEA CERBILOR
publicat la 2015-10-28
[ citeşte ]
POVESTEA LEMNULUI
publicat la 2015-02-26
[ citeşte ]
MONOGRAFII EDITATE DE CJCPCT CLUJ
publicat la 2013-10-31
[ citeşte ]
Dans, Joc sau voie bună?
publicat la 2013-04-16
[ citeşte ]
Formatii instrumentale traditionale din judetul Cluj
publicat la 2013-03-15
[ citeşte ]
CERCETĂTORI ŞI SCRIITORI AI FOLCLORULUI COREGRAFIC DIN TRANSILVANIA
publicat la 2013-03-05
[ citeşte ]
ARHIVA AUDIO și VIDEO
publicat la 2010-07-27
[ citeşte ]
Înapoi

Rudolf von Laban
 
.

Dansul popular românesc reprezintă una din identităţile noastre ca popor şi toate etapele vieţii au fost şi sunt însoţite de această creaţie artistică. Spunem aceasta deoarece din mişcare, improvizaţie(inspiraţie) şi muzică se formează adevărata artă coregrafică. Nu putem cunoaşte adevărata valoare a unui dans decât dacă analizăm ‘motivele’ din care este compus. Datorită însemnărilor făcute de înaintaşii noştri şi prin dorinţa de conservare a tradiţiilor şi obiceiurilor româneşti, avem posibilitatea de a ne face o viziune asupra sistemelor de notaţie a jocurilor româneşti. Pentru înregistrarea mişcării în scris s-au folosit diferite sisteme de notare:
-Notaţia lui Rudolf von Laban (poza) coregraf austriac de origine maghiară care a pus bazele dansului modern, în special cel expresionist. Însă această notaţie a fost perfecţionată mai târziu: de Albrecht Knust din Germania, sistemul de notaţie numindu-se Laban - Knust; de Maria Szentpal şi Lany Agoston pentru folclorul nostru din Transilvania.
- Notaţia institutului de folclor, care este cea mai cunoscută şi mai folosită notaţie a dansului din România. Este un sistem de notare specific folclorului coregrafic românesc şi a fost publicat sub egida ‘serviciului de coregrafie din cadrul (Casei Centrale de Creaţie Populara Bucureşti 1969)’ azi Institutul de Folclor şi elaborat de Theodor Vasilescu împreună cu Sever Tita. Acest sistem a fost analizat mai târziu de cercetători şi s-a dovedit a avea multe “lacune”(A.Bucşan).
-Alte tipuri de notaţie precum descrierea literară, alături de schiţe şi figuri reprezentând corpul cu mişcările specifice dansului. Acesta îl întâlnim la mai mulţi cercetători străini, dar şi români printre care îl amintim pe Domby Emeric cu lucrarea ‘Dansuri populare din regiunea Cluj’. La începutul primului volum din această publicaţie, precizează că dansurile sunt descrise literar, ceea ce conferă o uşoară înţelegere a lor, inclusiv de dansatorii amatori.
 Prin lucrarea de faţă, dorim să amintim câţiva cercetători de referinţă a folclorului coregrafic din Transilvania, împreună cu lucr
ările lor: Ovidiu BârleaEseu despre dansul popular românesc; C.I. FlinţiuCoregrafie Românească; Niculescu VaroneJocurile Naţionale Româneşti; Ilie MoiseCeata de feciori

Satu Mare : Dance IacobJocuri populare Codreneşti
Maramureş : Gheorghe Baciu, Gavril GhiurJocuri populare din judeţul Maramureş; Ioan Someşan Danţul în Oaş; Gh. Popescu-Judeţ Jocuri populare din Oaş şi Maramureş şi mulţi alţii.
Mureş : Mihalycsa Szilveszter; Peter Albert
Braşov : Vasiliu Ioan CorneliuCurs de dans
Sibiu : Andrei Bucşan Dansuri şi obiceiuri de pe Valea Hârtibaciului
Hunedoara :  Iacob Lascu Dansuri populare din toată ţara
Arad : Viorel NistorFolclor coregrafic din judeţul Arad
Bihor : Constantin CosteaFolclor coregrafic din Bihor
Sălaj : Domby EmericDansuri populare din judeţul Sălaj

În judeţul Cluj cei care au scris despre folclorul coregrafic sunt: Domby EmericDansuri populare din regiunea Cluj (2 volume), Dansuri fecioreşti din judeţul Cluj şi Zamfir DejeuDansuri Tradiţionale din Transilvania – carte de referinţă pentru coregrafi din întreaga ţară; Monografia Etnologică a judeţului Cluj (3 volume) în care găsim muzică de dans, strigături şi obiceiuri însoţite de dans.






Consultant artistic, colaborator
Paul – Alexandru Remeş

 

publicat la 05.03.2013
de Paul - Alexandru Remes
[ Contact ]
 
 
PERMANENT EDUCATION: courses, perfecting classes, information
F-DE la Craiova [ Citeşte ] [ Vezi toate ]
Google Ads
© 2009-2016 traditiiclujne.ro®   Worldwide All rights reserved
Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj.
Reproducerea materialelor este permisă numai cu permisunea editorului şi menţionarea sursei.
validat w3css     WebDesign şi programare de Nerțan Nicolae - Găzduire web: Studio One