Bine ai venit Vizitatorule  
 
IMPORTANT
,,Zestrea tradițiilor clujene”, la Școala Primară Fizeșu Gherlii
publicat la 2019-03-22
[ citeşte ]
Mugur, mugurel - Spectacol de muzică populară, dedicat primăverii
publicat la 2019-03-14
[ citeşte ]
Fotografii etnografice de premiu, la Oradea
publicat la 2019-02-25
[ citeşte ]
Dragobetele, sărbătorit la Cluj-Napoca prin cântec, joc și voie bună
publicat la 2019-02-25
[ citeşte ]
CELE MAI FRUMOASE CÂNTECE DE DRAGOSTE, PREZENTATE LA CLUJ-NAPOCA, ÎNTR-UN SPECTACOL FOLCLORIC DE DRAGOBETE
publicat la 2019-02-13
[ citeşte ]
,Zestrea tradițiilor clujene”, la Gilău
publicat la 2019-01-31
[ citeşte ]
Elevii clujeni descoperă și-n 2019 tradițiile și obiceiurile românești
publicat la 2019-01-22
[ citeşte ]
ZIUA CULTURII NAȚIONALE, SĂRBĂTORITĂ LA CLUJ-NAPOCA
publicat la 2019-01-21
[ citeşte ]
ZIUA CULTURII NAȚIONALE, SĂRBĂTORITĂ DE CENTRUL JUDEȚEAN PENTRU CONSERVAREA ȘI PROMOVAREA CULTURII TRADIȚIONALE CLUJ
publicat la 2019-01-14
[ citeşte ]
Întâlnire cu cultura tradițională oferită de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale
publicat la 2018-12-19
[ citeşte ]
Salonul ICOANEI ARDELENE, ediția a XIX-a
publicat la 2018-12-14
[ citeşte ]
Cultura tradițională clujeană promovată în Ungaria
publicat la 2018-12-10
[ citeşte ]
Centenarul Marii Uniri, marcat la Turda prin expoziții de fotografie veche și cusături
publicat la 2018-11-27
[ citeşte ]
LAUREAȚII FESTIVALULUI NAȚIONAL AL CÂNTECULUI DE CĂTĂNIE 2018
publicat la 2018-11-08
[ citeşte ]
CJCPCT CLUJ, LA COLOCVIILE INTERNAŢIONALE ALE REVISTEI „NEDEIA – BANATUL VIU 2018”
publicat la 2018-11-08
[ citeşte ]
Eveniment - Lansarea albumului aniversar "Fotografia-document etnografic la 15 ani"
publicat la 2018-11-02
[ citeşte ]
Fotografii de excepție, semnate Tordai Ede, prezentate la Cluj-Napoca
publicat la 2018-11-02
[ citeşte ]
Proiectul Națioanal „100 de năfrămuțe”
publicat la 2018-08-29
[ citeşte ]
„Semne peste vreme”, expozitie de fotografie etnografică, dedicată Centenarului Marii Uniri
publicat la 2018-08-22
[ citeşte ]
Premii naționale și tabere pentru olimpicii meșteșugari clujeni
publicat la 2018-08-14
[ citeşte ]
Ministerul Culturii a acordat titlul de Tezaur Uman Viu lutierului clujean Nicolae Vădan
publicat la 2018-08-03
[ citeşte ]
Două CD-uri cu muzică instrumentală maghiară și romanes, lansate de CJCPCT Cluj
publicat la 2017-11-22
[ citeşte ]
Orchestra profesionistă „Cununa Transilvană” împlinește 60 de ani de activitate artistică
publicat la 2017-10-19
[ citeşte ]
De departe, din Ceruri şi din Străbuni, Muzica lui Mugurel Scutăreanu: POVESTEA CERBILOR
publicat la 2015-10-28
[ citeşte ]
POVESTEA LEMNULUI
publicat la 2015-02-26
[ citeşte ]
MONOGRAFII EDITATE DE CJCPCT CLUJ
publicat la 2013-10-31
[ citeşte ]
Formatii instrumentale traditionale din judetul Cluj
publicat la 2013-03-15
[ citeşte ]
CERCETĂTORI ŞI SCRIITORI AI FOLCLORULUI COREGRAFIC DIN TRANSILVANIA
publicat la 2013-03-05
[ citeşte ]
ARHIVA AUDIO și VIDEO
publicat la 2010-07-27
[ citeşte ]
Înapoi
Intrarea Mântuitorului în Ierusalim

 
.

Duminica Floriilor în Ardeal

„Vin Floriile  cu Soare şi Soarele cu Florii”
Vasile Alecsandri

       În această zi acum 2000 de ani, se implinea prorocirea destinului lui Iisus după cum descriu toate textele biblice. Ziua în care Mântuitorul nostru Iisus Hristos a intrat în Ierusalim  reprezintă o mare sărbătoare a triumfului Lui întru smerenie, umilinţă şi dragoste necondiţionată fată de omenire.

      Floriile sau  Duminica de Florii  sărbătoare religioasă numită astfel de toţi creştinii poporului iar tradiţia spune că în acelaşi timp se celebra şi sărbătoarea florilor de primăvară, a pomilor în floare, a salciei înflorite care este sacralizată prin legende şi prin practici rituale. Aceste seminificatii au străbătut până la noi, mileniile de tradiţii, din antichitatea  greco-romană, care celebra în miez  de primăvară pe zeiţa Flora.

      În tradiţiile populare româneşti, Floriile se sărbătoresc în două zile, Sâmbăta Floriilor sau Moşii de Florii, închinată morţilor, moşilor şi strămoşilor, ca o zi a pământului, a naturii înfloritoare şi a neamului omenesc  şi Duminica  Floriilor sau Staurele florilor, sărbătoare întâmpinată cu ramuri de salcie, înflorite care amintesc de ramurile de fenic, pe care le-au aşternut primii în calea lui Iisus, la intrarea Sa în Ierusalim.

Aşadar creştinii  pentru  a păstra amintirea vremilor biblice , duc la biserică ramuri de salcie, pentru a fi binecuvântate şi sfintite, după care se împletesc şi se păstrază la icoane, la grinzile caselor, la streşini şi la ferestre, pentru  a aduce în  case, sănătate, noroc şi belşug în toate.

       Popoarele slave asociau plantarea salciei cu un cult al morţilor, pe care îl întâlnim şi în practicile noastre funerare pentru ca se crede „că plantată lângă crucea mortului îi sporeşte  liniştea şi odihna de veci”, iar semnificaţia ramurilor de salcie la Florii  constituie nu numai „semnul de triumf  al Creştinătăţii”, ci şi acela al veşniciei, prin moarte.

      Fetele împleteau mlădiţe de salcie pentru a se „liora”, a se „surăţii” în a doua zi de Paşti. În noaptea de Florii şi le puneau sub pernă pentru a-şi visa ursitul. La biserică , în ziua de Florii, femeile încercau să cuprindă în pumn un mănunchi cât mai gros de mlădiţe, ca să le crească viguroasă şi înaltă cânepa.

În ziua de Florii proprietarii de animale făceau văcălii „nişte cocuţi făcuţi din aluat de grâu sau de grâu amestecat cu secară, după cum e starea,  pe care le duce la biserică, apoi le dau păstorilor, câte vite are atâtea văcălii”( Ciubanca, jud. Someş).

      În satul românesc Floriile marcau începutul celei mai importante săptămâni din Pstul Mare şi din anul creştin,  Săptămâna Patimilor sau săptămâna neagră. Floriile mai erau considerate foarte importante si pentru faptul ca după un post aspru de şase săptămâni, în această zi se poate mânca peşte.

În Postul Mare fetele şi femeile aveau foarte mult de lucru, la tors,  ţesut şi cusut „ lucrau foarte mult la ţesături şi cusături pentru a se împodobi de Paşti cu haine noi, în toate localităţile fiind credinţa că în toate localităţile de Paşti fiecare om trebuie să aibe haine noi, măcar o cămaşă dacă nu se poate  mai mult din  care cauză se şi spunea „Crăciunul sătulul, Paştile falnicetot în coji de ouă şi-n cămeşe nouă”.

 

 

    Bibliografie:  Bocşe Maria – Obiceiuri tradiţionale româneşti din Transilvania

                   Munteanu Simona – Calendarul ţăranului român de la       sfârşitul  sec.   

                   şi Toşa Ioan                   al XIX – lea.

                   Duminica Floriilor – Wikipedia

                  Folrii –CreştinOrtodox.ro        

                                                                                

                                                                 

 

 

publicat la 26.04.2013
de Morar Breda Ioana
[ Contact ]
 
 
PERMANENT EDUCATION: courses, perfecting classes, information
,,Zestrea tradițiilor clujene”, la Școala Primară Fizeșu Gherlii [ Citeşte ] [ Vezi toate ]
Google Ads
© 2009-2016 traditiiclujne.ro®   Worldwide All rights reserved
Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj.
Reproducerea materialelor este permisă numai cu permisunea editorului şi menţionarea sursei.
validat w3css     WebDesign şi programare de Nerțan Nicolae - Găzduire web: Studio One