Bine ai venit Vizitatorule  
 
IMPORTANT
Spectacol folcloric, dedicat „Anului Omagial al satului românesc”
publicat la 2019-05-13
[ citeşte ]
Festivalul-concurs „Dumitru Sopon”- Ediţia a VI-a 22-23 IUNIE 2019 – GILĂU
publicat la 2019-05-09
[ citeşte ]
Fotografii vechi de peste un secol, cu bănățenii de altădată, expuse la Cluj-Napoca
publicat la 2019-04-24
[ citeşte ]
Lutierul clujean Nicolae Vădan -„Tezaur uman viu”, omagiat în satul natal, în a doua zi de Paști
publicat la 2019-04-24
[ citeşte ]
Elevii din toată țara sunt așteptați la cea de-a XVII – a ediție a Festivalului- concurs de folclor „Flori de mai”
publicat la 2019-04-23
[ citeşte ]
Concert prepascal, în prezența a sute de clujeni
publicat la 2019-04-22
[ citeşte ]
FOTOETNOGRAFIA-SALVGARDARE IDENTITARĂ
publicat la 2019-04-16
[ citeşte ]
„Cu noi este Dumnezeu”, concert de pricesne, muzică bisericească şi cultă
publicat la 2019-04-10
[ citeşte ]
Manifestări dedicate zilei de 8 aprilie 2019, Ziua Internațională a Romilor
publicat la 2019-04-05
[ citeşte ]
Sute de clujeni au luat parte la spectacolul de folclor „Mugur, mugurel”, dedicat primăverii
publicat la 2019-03-29
[ citeşte ]
Sprijin pentru comunitățile românești din Banatul sârbesc
publicat la 2019-03-26
[ citeşte ]
,,Zestrea tradițiilor clujene”, la Școala Gimnazială ,,Gheorghe Șincai”, Florești
publicat la 2019-03-26
[ citeşte ]
,,Zestrea tradițiilor clujene”, la Școala Primară Fizeșu Gherlii
publicat la 2019-03-22
[ citeşte ]
Mugur, mugurel - Spectacol de muzică populară, dedicat primăverii
publicat la 2019-03-14
[ citeşte ]
Fotografii etnografice de premiu, la Oradea
publicat la 2019-02-25
[ citeşte ]
Dragobetele, sărbătorit la Cluj-Napoca prin cântec, joc și voie bună
publicat la 2019-02-25
[ citeşte ]
CELE MAI FRUMOASE CÂNTECE DE DRAGOSTE, PREZENTATE LA CLUJ-NAPOCA, ÎNTR-UN SPECTACOL FOLCLORIC DE DRAGOBETE
publicat la 2019-02-13
[ citeşte ]
,Zestrea tradițiilor clujene”, la Gilău
publicat la 2019-01-31
[ citeşte ]
Elevii clujeni descoperă și-n 2019 tradițiile și obiceiurile românești
publicat la 2019-01-22
[ citeşte ]
ZIUA CULTURII NAȚIONALE, SĂRBĂTORITĂ LA CLUJ-NAPOCA
publicat la 2019-01-21
[ citeşte ]
ZIUA CULTURII NAȚIONALE, SĂRBĂTORITĂ DE CENTRUL JUDEȚEAN PENTRU CONSERVAREA ȘI PROMOVAREA CULTURII TRADIȚIONALE CLUJ
publicat la 2019-01-14
[ citeşte ]
Întâlnire cu cultura tradițională oferită de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale
publicat la 2018-12-19
[ citeşte ]
Salonul ICOANEI ARDELENE, ediția a XIX-a
publicat la 2018-12-14
[ citeşte ]
Cultura tradițională clujeană promovată în Ungaria
publicat la 2018-12-10
[ citeşte ]
Centenarul Marii Uniri, marcat la Turda prin expoziții de fotografie veche și cusături
publicat la 2018-11-27
[ citeşte ]
LAUREAȚII FESTIVALULUI NAȚIONAL AL CÂNTECULUI DE CĂTĂNIE 2018
publicat la 2018-11-08
[ citeşte ]
CJCPCT CLUJ, LA COLOCVIILE INTERNAŢIONALE ALE REVISTEI „NEDEIA – BANATUL VIU 2018”
publicat la 2018-11-08
[ citeşte ]
Eveniment - Lansarea albumului aniversar "Fotografia-document etnografic la 15 ani"
publicat la 2018-11-02
[ citeşte ]
Fotografii de excepție, semnate Tordai Ede, prezentate la Cluj-Napoca
publicat la 2018-11-02
[ citeşte ]
Proiectul Națioanal „100 de năfrămuțe”
publicat la 2018-08-29
[ citeşte ]
„Semne peste vreme”, expozitie de fotografie etnografică, dedicată Centenarului Marii Uniri
publicat la 2018-08-22
[ citeşte ]
Premii naționale și tabere pentru olimpicii meșteșugari clujeni
publicat la 2018-08-14
[ citeşte ]
Ministerul Culturii a acordat titlul de Tezaur Uman Viu lutierului clujean Nicolae Vădan
publicat la 2018-08-03
[ citeşte ]
Două CD-uri cu muzică instrumentală maghiară și romanes, lansate de CJCPCT Cluj
publicat la 2017-11-22
[ citeşte ]
Orchestra profesionistă „Cununa Transilvană” împlinește 60 de ani de activitate artistică
publicat la 2017-10-19
[ citeşte ]
De departe, din Ceruri şi din Străbuni, Muzica lui Mugurel Scutăreanu: POVESTEA CERBILOR
publicat la 2015-10-28
[ citeşte ]
POVESTEA LEMNULUI
publicat la 2015-02-26
[ citeşte ]
MONOGRAFII EDITATE DE CJCPCT CLUJ
publicat la 2013-10-31
[ citeşte ]
Formatii instrumentale traditionale din judetul Cluj
publicat la 2013-03-15
[ citeşte ]
CERCETĂTORI ŞI SCRIITORI AI FOLCLORULUI COREGRAFIC DIN TRANSILVANIA
publicat la 2013-03-05
[ citeşte ]
ARHIVA AUDIO și VIDEO
publicat la 2010-07-27
[ citeşte ]
Înapoi

 
.

Ajuns la vârsta senectuții, cel mai mare lăutar în viață al Clujului – așa cum este supranumit Țurcă Alexiu–Elecuț - și-a lansat luni 25 noiembrie, 2013, CD-ul  produs de către etnomuzicologul dr. Mircea Cîmpeanu, șeful compartimentului “cercetare - conservare cultură tradițională” din cadrul  Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj. Evenimentul, care a umplut sala de spectacole a Cercului Militar din Cluj Napoca, a constat într-un spectacol de mare calitate, cum rar am avut ocazia să întâlnim în ultima perioadă la Cluj-Napoca. În cele trei ore de reprezentație, pe lângă membrii orchestrei ansamblului “Rapsodia Someșeană” – formația de suflet a maestrului, la care evoluează, fără întrerupere, de peste 40 de ani – au susținut recitaluri, spre deliciul publicului, și cei doi băieți ai lui Țurcă Alexiu - Elecuț: Țurcă Alexiu Jr., violinist de excepție, și Ovidiu, un promițător solist vocal. Amfitrionul spectacolului, managerul C.J.C.P.C.T. Cluj, Tiberiu Groza, a conceput spectacolul ca pe o poveste, începută în urmă cu 40 de ani și continuată până în ziua de azi. Au “depănat-o”, pe îndelete – prin cântec, joc și evocări emoționante prietenii-artiști ai lui Elecuț.

Manifestarea a început prin prezentarea – făcută de către Tiberiu Groza – a mentorului spiritual al orchestrei “Rapsodia Someșeană”, Alexandru Tămaș, muzicianul-model, atașat sufletește de Elecuț printr-o prietenie care durează de câteva decenii. Groza a mărturisit următoarele:  “Rapsodia Someșeană, este singurul ansamblu de seniori pe care-l mai avem în Cluj. Ăștia sunt <bătrânii> noștri și trebuie să păzim de ei, ca de moaștele Sfântului Dumitru. Iar când vorbim de Alexandru Tămaș, cel mai vechi acordeonist din Cluj, căruia îi vom edita, curând un CD, să păzim de el ca de moștele Sfântului Andrei.“ Modest, păstrându-și speech-ul despre Elecuț pentru finalul spectacolului, Tămaș a susținut un microrecital, acompaniat de orchestra sa - dovedindu-și, încă o dată, binecunoscuta-i clasă.

În continuare, generalul în rezervă Teodor Pop Pușcaș, fost comandant al Poliției Cluj și prieten din copilărie al sărbătoritului, a ținut să evoce, prin cuvinte de o mare încărcătură emoțională, personalitatea lăutarului: “L-am cunoscut pe Elecuț încă de când eram în clasa a treia, elev la Popești, perioadă în care – așa cum era moda vremii - feciorii din sat îi angajau pe <țigani> să le cânte, la diverse ocazii. La început l-am cunoscut pe Elec, poreclit și Șutu, tată lui, apoi pe Șuticu, fratele și, în sfârșit, pe Elecuț. Practic, pot spune că am fost apropiat de trei generații de lăutari din această familie, fiindcă îi știu bine și pe cei doi copii minunați ai lui Elecuț. Vorbesc aici de niște oameni extraordinari, care ne-au făcut să ne bucurăm de copilăria, adolescența noastră și ne-au învățat și să iubim folclorul românesc.

Au urmat soliștii vocali Andreea Antal și Alex Vaida, în acompaniamentul “Rapsodiei Someșene”. După evoluția,  mult aplaudată de către public, a celor doi tineri și talentați artiști, Tiberiu Groza l-a prezentat pe Florin Vaida, tatăl lui Alex, tot printr-o poveste: “Am spus, mai înainte, că tânărul Alex Vaida e rezultatul unei frumoase povești, asta pentru că <Rapsodia Someșeană> a fost dintotdeauna o familie. Iar doamna Florentina (n.n. – dansatoare) și Florin Vaida (n.n. - saxofonist) sunt părinții lui Alex și membri, la rândul lor, ai acestui ansamblu. Și, iată cum povestea merge mai departe, asta pentru că Alex a prins dragoste pentru folclor și-și selectează, în repertoriu, cele mai dificile piese, pentru că în ele coexistă cele mai alese sentimente ale cântecului românesc.“  A urmat microrecitalul saxofonistului Florin Vaida, un adevărat tur de forță, apreciat la superlativ de către asistență. La rândul său, Cătălin Nistor, un apreciat interpret vocal, aflat în plină ascensiune, a evocat prietenia sa cu marele lăutar: „Prezența mea pe această scenă este gestul unui copil de suflet al său, pentru că Elecuț este tatăl meu spiritual, pe care l-am întâlnit încă din perioada când cânta la restaurantul Melody.“ După două vechi piese folclorice, Cătălin Nistor a cântat piesa “O sole mio” demonstrându-și și valențele de redutabil cântăreț de operă. A urmat recitalul solistei Călina Cherecheș, originară din Maramureș, cu o salbă de cântece aparținând zonei respective, iar încheierea a fost tulburătoare, cu renumita “Baladă a lui Pintea Viteazul”.

În partea a doua a  spectacolului, a sosit și momentul evoluției fiilor sărbătoritului: Țurcă Alexiu Jr. și Ovidiu Țurcă. Ambii muzicieni au dat măsura întregului lor talent și au dovedit valabilitatea zicalei că “așchia nu sare departe de trunchi”. Deși cei doi se manifestă în genuri diferite (Alexiu în domeniul viorii iar Ovidiu în cel al muzicii ușoare) cei doi s-au completat, în recital, unul pe celălalt, violonistul acompaniindu-l cu succes pe solistul vocal, creînd momente de adevărată artă. A urmat prezentarea CD-ului, făcută de către producătorul său, etnomuzicologul dr. Mircea Cîmpeanu. Acesta s-a referit, pe larg, la valoarea artistică a albumului, precum și la acompaniamentul asigurat de către doi interpreți virtuoși din cadrul Centrului Județean Pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj, Kalman Urszuj și Zenu Zanc.

Printre altele, Mircea Cîmpeanu a declarat următoarele: “Discul acesta reprezintă al șaptezeci și șaptelea ca număr în ceea ce înseamnă producția centrului nostru.  Ieri, la Gherla (n.n. – 24 noiembrie a.c.) am lansat CD-ul lui Șandorică din Soporu de Câmpie și al lui Nelu Petre din Râșca. Așa că pot spune că anul 2013 a fost cel mai bogat, fiindcă am prins <peștii> cei mari: Șandorică din Sopor și Elecuț din Aghireș, care ne-au onorat să înregistreze la noi aceste discuri, de o valoare inestimabilă. E vorba de un plan  pe care am început împreună cu dl. Tiberiu Groza, în urmă cu câțiva ani, să-l punem în aplicare.“ Referindu-se la calitățile sărbătoritului, etnomuzicologul a mai menționat următoarele: “Elecuț e artistul complet, instrumentistul desăvârșit, foarte echilibrat, atât din punct de vedere al tehnici, cât și a stilului. Păstrează autenticitatea muzicienilor de altădată și are calitatea de a nu fi fost influențat de muzica actuală, cea pe care o auziți la televiziuni. Elecuț face parte din artiștii–etalon ai României, precum Dumitru Fărcaș, Gheorghe Zamfir sau cum a fost regretatul Alexandru Țitruș.

Au delectat apoi, audiența, dansatorii ansamblului de jocuri al “Rapsodiei Someșene” dovedind încă o dată că marii artiști, asemeni vinului vechi, devin mai buni odată cu trecerea timpului. A venit rândul mărturisirilor acordeonistului Alexandru Tămaș. Acesta, printre altele, a arătat că, deși în ansamblul pe care-l conducea, cel al I.O.T.C.-ului (n.n. - Întreprinderea Orășenească de Transport Cluj), făceau parte tatăl și fratele său, Elecuț a mai ezitat un timp să li se alăture. Spune, mai departe acordeonistul: “Greu mi-a fost până l-am captat. Dar l-am captat. Și-au trecut apoi anii… Orchestra a crescut, l-a pierdut pe tata, apoi pe fratele lui. Și, uitați, au trecut atâția amar de ani și de el nu ne-am despărțit. Din anul 1975 am dat multe, multe concerte – dar Elecuț n-a plecat de lângă mine, deci s-a dovedit un om de mare caracter.

Recitalul care a urmat - cel al lui Elecuț, secundat de fiii săi, a reprezentat punctul culminant al spectacolului și în același timp un moment ieșit din comun.  În aplauzele frenetice ale publicului, vechiul lăutar și-a început recitalul interpretând mai multe piese la o singură coardă a viorii, ciupind-o efectiv, el și fiul său, Alexiu Jr.. La un moment dat, ne-am aflat în situația ca toți cei trei membri ai familiei să cânte, unul la vioara celuilalt. Astfel, Ovidiu trăgea cu arcușul la vioara tatălui, tatăl la a lui Alexiu Jr. – iar acesta “conducea” vioara cu mâna stângă. A urmat apoi memorabila interpretare a “Rapsodiei române”, în duet, iar la final, într-o sală cuprinsă de un entuziasm nedescris, a “Ciocârliei”. Au fost, așa cum menționam și în deschiderea acestui articol, câteva dintre cele mai memorabile concerte care au avut loc în ultimii ani pe raza Clujului, demonstrând – o dată în plus – imensul talent al lui Țurcă Alexiu Elecuț și marea apreciere de care se bucură în rândul iubitorilor de folclor. Astfel, lansarea CD-ului și spectacolul de gală s-au încheiat apoteotic: spectatorii, aflați în picioare - precum și artiștii care au evoluat în spectacol - i-au cântat la unison, sărbătoritului, “Mulți ani trăiască”.              

 

publicat la 02.12.2013
de Sorin Grecu
[ Contact ]
 
 
PERMANENT EDUCATION: courses, perfecting classes, information
,,Zestrea tradițiilor clujene”, la Școala Gimnazială ,,Gheorghe Șincai”, Florești [ Citeşte ] [ Vezi toate ]
Google Ads
© 2009-2016 traditiiclujne.ro®   Worldwide All rights reserved
Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj.
Reproducerea materialelor este permisă numai cu permisunea editorului şi menţionarea sursei.
validat w3css     WebDesign şi programare de Nerțan Nicolae - Găzduire web: Studio One