Bine ai venit Vizitatorule (înregistrează-te gratuit)  
 
IMPORTANT
Sărbători tradiționale la Cătina, Frata și Nadășu
publicat la 2017-07-27
[ citeşte ]
Festivalul internațional de folclor „Serbările Transilvane”, ediția a XVIII – a
publicat la 2017-07-27
[ citeşte ]
Icoane realizate după izvoade vechi, vernisate la Cluj-Napoca
publicat la 2017-07-26
[ citeşte ]
Clujenii, la înălțime la Târgul de Fete de pe Muntele Găina
publicat la 2017-07-25
[ citeşte ]
Județul Cluj, reprezentat la Târgul de Fete de pe Muntele Găina
publicat la 2017-07-19
[ citeşte ]
FOTOGRAFIA DOCUMENT ETNOGRAFIC 2017
publicat la 2017-07-14
[ citeşte ]
INVITATIE
pentru artiștii plastici și meșterii populari din județul Cluj
publicat la 2017-07-06
[ citeşte ]
Clujul, promovat peste Prut de două ansambluri locale
publicat la 2017-07-05
[ citeşte ]
Două ansambluri folclorice clujene, prezente la Chișinău, la Festivalul Internațional „Ștefan cel Mare și Sfânt”
publicat la 2017-06-29
[ citeşte ]
Festivalul-concurs „Dumitru Sopon” , ediția a V-a, și-a desemnat câștigătorii
publicat la 2017-06-26
[ citeşte ]
Albumul-document cu muzică tradițională instrumentală -„Ecoul munților”, lansat la Festivalul „Dumitru Sopon”
publicat la 2017-06-21
[ citeşte ]
Cultura tradițională a județului Cluj, apreciată de românii canadieni
publicat la 2017-06-20
[ citeşte ]
Obiceiul „Împănatul boului”, la Batin
publicat la 2017-05-31
[ citeşte ]
Proiectul internațional „Citizen Band”, după prima etapă- 2017
publicat la 2017-05-29
[ citeşte ]
Cultura tradițională a județului Cluj, prezentată comunitătilor românești din Canada
publicat la 2017-05-24
[ citeşte ]
Câştigătorii FDE 2015
publicat la 2015-11-25
[ citeşte ]
De departe, din Ceruri şi din Străbuni, Muzica lui Mugurel Scutăreanu: POVESTEA CERBILOR
publicat la 2015-10-28
[ citeşte ]
POVESTEA LEMNULUI
publicat la 2015-02-26
[ citeşte ]
MONOGRAFII EDITATE DE CJCPCT CLUJ
publicat la 2013-10-31
[ citeşte ]
Dans, Joc sau voie bună?
publicat la 2013-04-16
[ citeşte ]
Formatii instrumentale traditionale din judetul Cluj
publicat la 2013-03-15
[ citeşte ]
CERCETĂTORI ŞI SCRIITORI AI FOLCLORULUI COREGRAFIC DIN TRANSILVANIA
publicat la 2013-03-05
[ citeşte ]
ARHIVA AUDIO și VIDEO
publicat la 2010-07-27
[ citeşte ]
Înapoi

 
.

Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj, Asociaţia Meşterilor Populari Clujeni, în parteneriat cu Primăria Municipiului Cluj-Napoca şi Breasla Meşteşugarilor din Transilvania organizează în perioada 15-19 aprilie 2014, în Piaţa Unirii din Cluj-Napoca, TÂRGUL SĂRBĂTORILOR PASCALE. La eveniment participă circa 110 meşteri şi meşteşugari, în majoritate din cadrul Asociaţiei Meşterilor Populari Clujeni dar şi din rândul  Breslei Meşteşugarilor din Transilvania, prezentându-se în faţa publicului cu o multitudine de produse tradiţionale, realizate în gospodărie şi în atelierele proprii.

D-na Viorica Ciobanu, organizatoarea târgului şi preşedintele A.M.P.C. declară că membrii asociaţiei pe care o conduce au depus un efort consistent, pe propria cheltuială, pentru ca standurile să fie identice şi, de asemenea, să aibă un aspect rustic, aşa cum o cere evenimentul. Am făcut, împreună cu d-na Ciobanu, un tur al târgului, prilej cu care aceasta ni l-a prezentat, până în cele mai mici detalii: atelierele de ouă încondeiate, pictate (aici excelând Maria Cristea, o veche membră a asociaţiei), standurile cu icoane pictate, pe sticlă şi lemn, roata olarului (unde, ca de obicei se afla, la datorie, cu demonstraţii pe viu, Sorin Bucur), standurile de pictură ceramică ( la unul dintre ele am reîntâlnit familia Postovar, de la Braşov) sau cele de confecţionat lumânări decorative. În continuare, ne-am perindat şi la atelierul de prelucrare a sticlei, urmărind munca unei specialiste în domeniu, Szalma Laszlo, după care am ajuns şi la standul meşterilor care gravează pe sticlă, prelucrează mărgele, piei, confecţionează bijuterii din cupru, picteză peisaje mirifice ale satului românesc (precum, de pildă Dan Dorel din Aleşd) sau la cel al singurului sculptor în coarne bovine din zona Clujului, meşterul Tibor Vitz. Acesta ne-a mărturisit că s-a ataşat încă de copil de acestă artă, fiindcă i-a amintit de vremurile trecute, cavalereşti: “În primul rând materialul e foarte frumos, rezistent în timp, cornul fiind folosit încă din vechime, de pe la anul 1700, apărând în majoritatea picturilor epocii, în prăselele pumnalelor sau în cornurile de vânătoare sau de luptă ale călăreţilor. Am învăţat această meserie cu plăcere, materialul respectiv dându-mi cel mai bine posibilitatea de a mă exprima din punct de vedere artistic…” În parte sudică a târgului, vis-a-vis de statuia lui Matei Corvin şi la câţiva metri de ruinele romane, dau de Nadudvary Laszlo, un meşter profilat pe confecţionarea podoabelor metalice, care-mi declară, la rândul său: ”Am lucrat mulţi ani în piele, confecţionând - de la brăţări până la genţi, însă acum lucrez în metale fiindcă visul meu a fost, dintotdeauna, să devin bijutier. Drumul meu a fost mai anevoios, fiindcă sunt un autodidact, iar meseria am furat-o de la meşterii ţigani şi de la bâtrânii artizani, de care m-am lipit, pe parcursul anilor.

Poposim şi la standul renumitei împletitoare de pănuşi, Nagy Margareta din judeţul Mureş, care prezintă ornamente specifice Paştelor, având ca motive iepuraşi şi ouă roşii – dar şi coşuri împletite pentru ouă, cu flori, confecţionate tot din pănuşi. “Sunt singura din ţară care creează aşa ceva ”, îmi spune aceasta, cu mândrie. Apoi continuă: “M-am apucat de împletit la vârsta de 12 ani, în satul meu natal, învăţând această îndeletnicire de la mama – însă florile pictate, din pănuşi, pe care le aplic pe coşuri, reprezintă invenţia mea. Astfel am ajuns să deţin, până la această oră, peste 600 de modele de astfel de produse. Dacă vorbim despre satisfacţii, pot să vă spun că meseria asta m-a dus peste tot în România, dar şi în alte 10 ţări ale lumii, până în Statele Unite ale Americii, unde m-am bucurat de un mare succes cu lucrările mele…” D-na Ciobanu ascultă, încântată, relatarea artizanei din Mureş, după care mă invită să vizităm, mai departe, standurile. Pe cele la care nu avem timp să şedem un timp mai îndelungat, şefa A.M.P.C. mi le descrie, în trecere, prin gesturi largi: “Avem, aici, căsuţe de lemn, în miniatură şi ouă încondeiate – artă în care excelează Georgeta Schimbischi - icoane pe coji de ouă, tricotaje, costume populare, ii stilizate - confecţionate din in topit. Într-un cuvânt, tot ce este legat de meşteri şi meşteşuguri.” Îşi îndreaptă apoi privirea spre porţiunea de nord-est a târgului şi enumeră şi alte produse tradiţionale puse la dispoziţia clujenilor de către meşteri şi producătorii particulari: “De asemenea, din breasla de gastronomie, avem turtă dulce – spre deliciul copiilor – în formă de iepuraşi şi căsuţe, şi numeroase sortimente de siropuri naturale. Totodată, avem o colaborare cu Vinoteca Barabaş, dar şi cu apicultorii din Dej şi Turda, toţi producători de miere de înaltă calitate. Am încercat să facem aceste ateliere pentru a vedea impactul produselor la public, întrucât ne pregătim pentru <<Zilele Clujului>>, unde sperăm să organizăm un alt târg al meşterilor populari, la fel de reuşit…” Ajungem, curând şi la standul - atrăgător - al unei artiste căreia d-na Viorica Ciobanu îi acordă o deosebită atenţie, numind-o “oaspetele nostru special”. E vorba de renumita Ana Rubanei din Suceava, aflată la Cluj-Napoca în al şaptelea an, consecutiv. Începe aceasta: “Am pregătit pentru clujeni ouă încondeiate de Bucovina, lucrate manual - şi pe care le-am atârnat, cu nişte fundiţe, de un mic arbore simbolic, aşa cum am văzut în ţările pe unde am umblat.“ Observ o duzină de ouă roşii, cu splendide motive tradiţionale româneşti. Remarcându-mi privirea, Ana Rubanei îmi explică fără întârziere: “Acestea sunt ouă roşii, tradiţionale, reprezentative pentru Paştele din Bucovina, aşa cum a creat, toată viaţa, mama mea. Cele din coşul alăturat sunt mai moderne, confecţionate, în relief, din ceară. De asemenea, după cum vedeţi, mai am aici şi ouă de struţ încondeiate, pentru care am primit binecuvântare de la duhovnicul nostru şi pe care am ajuns să mi le comande chiar mănăstirile din zona din care provin…”  Zărim, în trecere, încă un Pom Pascal, de care atârnă ouă colorate, decorate astfel încât să semene cu nişte capete de iepuraşi.. Pomul aparţine clujencei Szackacs Eva. Amabilă, aceasta ne lămureşte asupra istoricului obiceiului Pomului Pascal, în Transilvania: “ L-am împrumutat, de-a lungul timpului, de la austro-ungari şi, de Paşte, acesta se pune pe masa festivă, sub formă de crengi verzi sau flori, de care se agaţă ouăle, dar şi iepuraşi croşetaţi, multicolori, precum cei pe care-i vedeţi aici…

Îmi iau rămas bun de la d-na Viorica Ciobanu, care-mi declară, la încheierea plimbării noastre în târg: “Îi aşteptăm pe cât mai mulţi clujeni să ne viziteze - până sâmbătă, 19 aprilie, inclusiv - să ne aprecieze munca şi chiar să cumpere de la noi, fiindcă fiecare membru al Asociaţiei Meşterilor Populari Clujeni este o persoană fizică autorizată, care trăieşte exclusiv din vânzarea produselor sale...“

 

publicat la 17.04.2014
de Sorin Grecu
[ Contact ]
 
 
PERMANENT EDUCATION: courses, perfecting classes, information
F-DE la Craiova [ Citeşte ] [ Vezi toate ]
Google Ads
© 2009-2016 traditiiclujne.ro®   Worldwide All rights reserved
Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj.
Reproducerea materialelor este permisă numai cu permisunea editorului şi menţionarea sursei.
validat w3css     WebDesign şi programare de Nerțan Nicolae - Găzduire web: Studio One