Bine ai venit Vizitatorule (înregistrează-te gratuit)  
 
IMPORTANT
Județul Cluj, reprezentat la Târgul de Fete de pe Muntele Găina
publicat la 2017-07-19
[ citeşte ]
FOTOGRAFIA DOCUMENT ETNOGRAFIC 2017
publicat la 2017-07-14
[ citeşte ]
INVITATIE
pentru artiștii plastici și meșterii populari din județul Cluj
publicat la 2017-07-06
[ citeşte ]
Clujul, promovat peste Prut de două ansambluri locale
publicat la 2017-07-05
[ citeşte ]
Două ansambluri folclorice clujene, prezente la Chișinău, la Festivalul Internațional „Ștefan cel Mare și Sfânt”
publicat la 2017-06-29
[ citeşte ]
Festivalul-concurs „Dumitru Sopon” , ediția a V-a, și-a desemnat câștigătorii
publicat la 2017-06-26
[ citeşte ]
Albumul-document cu muzică tradițională instrumentală -„Ecoul munților”, lansat la Festivalul „Dumitru Sopon”
publicat la 2017-06-21
[ citeşte ]
Cultura tradițională a județului Cluj, apreciată de românii canadieni
publicat la 2017-06-20
[ citeşte ]
Obiceiul „Împănatul boului”, la Batin
publicat la 2017-05-31
[ citeşte ]
Proiectul internațional „Citizen Band”, după prima etapă- 2017
publicat la 2017-05-29
[ citeşte ]
Cultura tradițională a județului Cluj, prezentată comunitătilor românești din Canada
publicat la 2017-05-24
[ citeşte ]
Câştigătorii FDE 2015
publicat la 2015-11-25
[ citeşte ]
De departe, din Ceruri şi din Străbuni, Muzica lui Mugurel Scutăreanu: POVESTEA CERBILOR
publicat la 2015-10-28
[ citeşte ]
POVESTEA LEMNULUI
publicat la 2015-02-26
[ citeşte ]
MONOGRAFII EDITATE DE CJCPCT CLUJ
publicat la 2013-10-31
[ citeşte ]
Dans, Joc sau voie bună?
publicat la 2013-04-16
[ citeşte ]
Formatii instrumentale traditionale din judetul Cluj
publicat la 2013-03-15
[ citeşte ]
CERCETĂTORI ŞI SCRIITORI AI FOLCLORULUI COREGRAFIC DIN TRANSILVANIA
publicat la 2013-03-05
[ citeşte ]
ARHIVA AUDIO și VIDEO
publicat la 2010-07-27
[ citeşte ]
Înapoi

 
.

     În perioada anilor anteriori, Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj, în colaborare cu Televiziunea Română București, redactoarea Carmen Stoica și regizorul de film Alexandru Stoica, realizatorii emisiunii de largă audiență „Zestrea Românilor”, au efectuat deplasări pe teritoriul județului Cluj pentru stabilirea locațiilor și a subiectelor ce urmează a fi filmate în regim de reconstituire, tradiții și obiceiuri din viața satului de altădată.
     Însoțiți în această prospectare de Mircea Cîmpeanu, cercetător la compartimentul Cercetare-Conservare Cultură Tradițională și Prof. Univ. Aurel Bodiu, recunoscut etnolog clujean de la Universitatea Avram Iancu din Cluj-Napoca, realizatorii s-au întâlnit cu mai multe personalități ale administrațiilor locale, primarii și viceprimarii comunelor Ceanu-Mare, Frata, Mociu, Măguri-Răcătău, Mărișel, Sic, Poieni, Jichișu de Jos, Râșca, Mănăstireni și localnici ai satelor Iacobeni, Chesău, Ceaba, Poieni, Valea Drăganului, Bologa, Jichișu de Sus, Șigău.

     Rezultatele cercetărilor în teren efectuate cu privire la realitatea folclorică existentă în județul Cluj au devenit deosebit de importante în prezent, întrucât CJCPCT Cluj a reușit să deruleze - pe parcursul unui an de zile - grandiosul proiect de reconstituire a obiceiurilor și tradițiilor din zona Clujului, în parteneriat cu Societatea Națională TVR București, emisiunea “Zestrea Românilor”.
Prin acest proiect, bogatele obiceiuri populare ale satului clujean au fost atent reconstituite de binecunoscuți profesioniști în televiziune, în scopul conservării obiceiurilor, preocupărilor, portului, graiului specific și modului de viață al localnicilor. Din partea CJCPCT Cluj, conform contractului de parteneriat încheiat între instituții, se află alături de ei pe teren, cercetătorul Cîmpeanu Mircea, șef al serviciului Cercetare-Conservare Cultură Tradițională.
     Proiectul s-a desfășurat pe o perioadă de aproximativ un an de zile, din septembrie 2011, până la 1 iulie 2012. Au fost antrenate în realizarea lui mai multe localități, și anume: Negreni, Bucea, Poieni, Bologa, Chesău, Frata, Bercheșu, Iacobeni, Ceanu-Mare, Boian, Viișoara, Luncani, Petreștii de Jos, Măguri-Răcătău, Râșca, Răchițele, Poieni, Morlaca, Jichișu de Jos, Șigău, Bedeciu, Fildu de Sus, Hășdate, Macău, Mera, Nicula, Sic, Viișoara și Viștea. În aceste localități s-a reușit o bună mobilizare în vederea reconstituirii mai multor teme:
-adunatul recoltelor de pe câmp, claca la porumb, măcinatul la moara de apă, producerea pălincii la cazan, șezătoarea femeilor, pregătirile pentru sărbătorile de iarnă, frământatul și coptul pâinii în cuptorul tradițional, tăierea porcului, pregătirea colindelor tradiționale (a mesei, a gazdei, a fetei, a ușii, alduitul colacului, a pălincii, etc), colindatul stelarilor și al cetelor de juni la Crăciun, Paștele și pregătirile de sărbătoare, Floriile, datini și tradiții legate de muncile agrare ale primăverii, muncile de vară ale câmpului, claca la fân și la sapă, diferite obiceiuri specifice legate de viața localnicilor - jocul de duminică, nunta tradițională, precum și unele meșteșuguri vechi și meșteșugari continuatori ai acestor tradiții.

     După o prealabilă selecție, subiectele abordate pentru scenariul filmelor au fost următoarele:

Ceanu-Mare, Boian, Bolduț, Iacobeni, Frata

Subiecte: cositul și claca la cosit, șezătoarea femeilor și războiul de țesut, clăcile la porumb, culesul prunelor, cazanul de țuică, obținerea magiunului, sfințirea pomilor în Joia Mare, obiceiuri la sărbătorile de iarnă - tăiatul porcului, colinde, turca, practici magice la Boian, stupăritul, măsurișul și țâpatul oilor, stâna tradițională a familiei Soporan din Frata.

Mociu, Chesău
Subiecte propuse: culesul strugurilor, claca la porumb și desfăcatul știuleților, culesul prunelor și al merelor, conservarea tradițională a legumelor și fructelor de grădină, obiceiuri de Crăciun – tăiatul și prepararea în gospodărie a porcului, cetele de copii, și tineri la colindat, cuptorul tradițional – copturi și prăjituri de casă, oieritul, țesutul la război, reconstituirea unei nunți tradiționale.

Măguri-Răcătău, Măguri Bogdănești
Subiecte: turma de oi de la Muntele Rece, vitele și “mutătura” familiilor din Răcătău la Muntele Dobrin, adunatul furajelor, depozitarea și pregătirile pentru iernat, tăiatul tradițional al lemnelor la pădure, șezătorile și clăcile de toamnă, potcovitul animalelor, împreunatul oilor, cetele de feciori la colindat, „Tiraleisa” de Bobotează la Măguri-Bogdănești.

Mărișel
Subiecte propuse: oieritul în zona Ijarului, cioplitul lemnului cu barda, căratul lemnelor pe sania cu cai, potcovitul boilor la caladău, claca de tors lâna - urzit, nevedit, țesutul la război, junii colindători – 3 cete de juni: Stănești, Costești, Mărișel, etc.

Ceaba și Sic

Subiecte: Jocul la șură din Ceaba cu familia Zegrean, binecunoscuți păstrători de tradiție;
Sic: Atelierul de blănărie și confecționat cojoace din Sic: înmuiatul pieilor de animale cu tărâțe, cărnuitul, cromatul și argăsitul, croitul și cusutul pieptarelor, atelierul de confecționat cizme tradiționale și șerpare din piele, atelierul de confecționare a carelor tradiționale din lemn, atelierul de împletit și confecționat pălării din paie, gătitul mirelui și a miresei exrase din obiceiurile vechi ale maghiarilor localnici.

Poieni, Valea Drăganului, Bologa, Traniș

Șezătoarea (Haba) la Poieni și Traniș, colindatul cetelor de feciori - alduitul colacului, băuturii și banilor, jocul fetei în casă, oala de sarmale la forcotit, moara și vâltoarea din Bologa, fierăria din Valea Drăganului, urcatul oilor la munte, arhitectură tradițională-casele din deal, etc.

Jichișu de Jos, Jichișu de Sus, Șigău, Codor

Stâna de oi  la Jichișu de Sus, Cazanul de fiert țuica din Șigău, Culesul prunelor  galbene, bistrițe și grase, ulița satului și cireada de animale, măsurișul oilor și jocul la stână, ieșirea la arat cu calul și plugul cu coarne, Păpălugăra și goțoii la sărbătoarea Sânzâienelor.
Mănăstirea Nicula – icoana pe sticlă și atelierul de pictură al mănăstirii.

Râșca, Lăpuștești, Mărcești și Mănăstireni
Cusături tradiționale pe pânză la Bedeciu și Mărcești, șezătoare cu cusătorese, jocuri de copii, vânătoare tradițională pe munte cu pândă și capcane, moara, piua și vâltoarea din vale, spălatul rufelor la pârâu – lăutul hainelor, aratul cu plugul cu coarne, însămânțarea cartofilor, cositul, claca, împreunarea și măsurișul oilor, sfințirea turmelor la Lăpuștești.

Alte subiecte:
“Împănatul boului” la Mintiul Gherlei, Mănăstirea și Batin, arhitectura tradițională a caselor și “haba” din Mărgău, cetele de colindători din Negreni și Bucea, “Păpălugăra” la Vultureni, Iclod, Ceaba, Olăritul tradițional din lut – Dej și Iara, Fierăria din Hășdate, Șezătoarea la Făgetul Ierii, Muzeul boului la Mera, Muzicanții din Mociu, Soporu de Câmpie, Palatca, Cășeiu, Gherla, Viișoara, Moldovenești, Taragotiștii din Huedin, Mărișel, etc.



Filmări realizate în perioada lunilor de iarnă


Filmări în satul Berchieșu 
16.01   - Colinde cu grup mixt de colindători
17.01     - Colinde de Crăciun (ceata copii și grup maturi)
23.02     - Meșteșuguri țărănești – Războiul de țesut (urzitul, punerea în război)
Au participat: Bucur Romulus, Soporan Samoilă, Soporan Raveca, Moldovan Ioan, Bogati Ștefan, Moldovan Lenuța, Moldovan Neluțu, Bogati Irina, Ciotlăuș Ioan, Ciotlăuș Lucreția, Cioloș Ilie, Cioloș Paraschiva, Bercheșan Dumitru, Bercheșan Letiția.

Filmări în comuna Ceanu Mare, satul Boian
12.12     - Meșteșuguri tradiționale (războiul de tesut)
18.01   - Colinde de Crăciun (ceata de copii) - Steaua; Vifaimul; Sorcova
19.01   - Colinde cu grup de colindători – variantă Miorița
24.02   - Colinde  de Crăciun - Colinde de Bobotează
Un grup de femei din sat au interpretat o lungă și interesantă colindă intitulată Trei păcurărei, pe parcursul a 12 minute.
26.02 - Moara de la Bologa II (Iarna)
Geran Floarea ne-a făcut demonstrația măcinatului porumbului la moara de apă.

Filmări în satul Bucea

18.02   - Colinde de Crăciun (ceata feciorilor)
- Prelucrarea pieilor (meșter opincar)
- Meșteșugul confecționării viorilor cu goarnă

Filmări în comuna Mociu, satul Chesău

22.02    - Meșteșugul cojocăritului
Un meșteșug pe cale de dispariție, ce se desfășoară în totalitate manual, începând de la argăsirea și pregătirea pieilor, croitul, cusutul și brodatul cojoacelor cu lânițe colorate a fost filmat în atelierul meșterilor Iuhasz Zoltan si Ida.

Filmări în comuna Frata
13.12   - Culesul porumbului
Desfășurate în etape diferite, filmările au avut loc la casa și în curtea familiei Soporan Samoilă și Raveca din comuna Frata.

Filmări în comuna Mărișel

26.01   - Colindele cetei de juni (afară și în casă)
27.01   - Ceata “zunilor”
De filmările din comuna Mărișel s-a ocupat îndeaproape, primarul Mariș Traian. A fost prezentat colindatul anual tradițional al cetelor de feciori din cele patru cătune arondate comunei, filmările fiind programate pentru desfășurare la viitoarea casă-muzeu din Mărișel.

Filmări în comuna Măguri-Răcătau, cătunele Vidreni și Ghermănești

07.12   - Constituirea cetelor de juni, confectionarea corinzilor
- Preparerea colacilor traditionali
08.12   - Șezătoarea tradițională
15.01   - Colindele cetei de juni (afară și in casă), Colinda la fereastră, colinda gazdei, colinda fetei de măritat, colinda mesei, colinda ușii, alduitul colacului, a bucatelor și pălincii, jocul gazdelor.
Casa în care s-au efectuat filmările se află situată, într-un peisaj deosebit, în cătunul Vidreni, la distanță destul de mare față de centrul comunei. Drumul de acces este destul de anevoios, iar pe acesta nu se poate merge cu mijloace de locomoție obișnuite, mai ales pe timp de iarnă. Aparatura și personalul tehnic a fost transportat deseori în căruțe sau mașini de teren pentru a ajunge la locul filmărilor. Curentul necesar proiectoarelor de lumină în platou a fost produs cu ajutorul unui generator electric primit ca sprijin pentru îndeplinirea misiunii din partea Primăriei și a binevoitorului primar, dl. Prigoană Petru. Obiceiurile locului au fost foarte bine redate, datorită repetițiilor făcute de tinerii satului sub coordonarea d-rei Pleșa Mariana.

Filmări în comuna Negreni, cătun Râturi
23.01   - Colindele cetei de feciori și jocul satului
24.01   - Colindele copiilor și Steaua
17.02   - Meșteșuguri țărănești
- Șezătoarea traditională (haba)
19.02   - Distileria traditională „La pălincie”
20.02   - Meșteșuguri țărănești (torsul și țesutul)
Aproape întreaga suflare a comunei Negreni a participat la filmări, care aici, au durat mai multe zile. Fie că a fost vorba despre haba satului, punerea războiului de țesut, prepararea pălincii în gospodărie, colindatul de Crăciun sau jocul cu “hididiși” la casa gazdei, platoul de filmare a fost în permanență plin cu localnici îmbrăcați în straie tradiționale de sărbătoare, dornici să ne dezvăluie obiceiurile din satul lor. Persoanele care au ajutat foarte mult ca obiceiurile iernii din satul Negreni să prindă viață în fața camerelor de filmat sunt: preotul paroh Ioan Mureșan, prof. Florina Varadi și nu în ultimul rand dl. Dorin Manea, primar, care ne-a deschis mereu drumul, la propriu, prin deszăpezirea constantă a căii de acces spre cătunul Râturi, lungă de aproape 5 km.

Filmări în comuna Poieni

10.12    - Prepararea colacilor tradiționali
22.01   - Colindele copiilor și feciorilor (colinda gazdei, colinda fetei, alduitul colacului) - Jocul la casa gazdei
De coordonarea și reconstituirea obiceiurilor din comuna Poieni s-au ocupat aceiași valoroși dascăli, vechi colaboratori ai CJCPCT Cluj, d-l. Ionel Pop și d-na Dorina Pop, învățători la școala din localitate.
26.02   - Meșteșuguri tradiționale – războiul de țesut în satul Morlaca
Andro Floarea, localnică, ne-a prezentat meșteșugul confecționării preșurilor cu ajutorul războiului de țesut.

Filmări în comuna Mărgău, satul Răchițele
20.01   - Colinde de Crăciun – grup de copii
29.02   - Claca traditională de gheme și războiul de țesut
Locuitorii satului Răchițele, de la mic la mare, mobilizați de către directoarea Școlii generale, d-na Marioara Boc, au reconstituit în fața camerelor de televiziune frumoasele obiceiuri tradiționale ale satului de altădată, purtând ca îmbrăcăminte neasemuitele costume păstrate cu grijă din vremuri indepărtate, niciunul dintre ele mai “tânăr” de 100 de ani. Claca la gheme, rar obicei din partea locului, a fost restituit în deplina lui frumusețe spectatorilor viitoarelor emisiuniTVR.
       
Filmări în comuna Sic
26.02    - Meșteșugul cojocăritului
Familia Illyes Marton se ocupă de câțiva zeci de ani de prelucrarea pieilor de oaie și confecționarea cojoacelor pentru iarnă. Procesul de prelucrare și confecționare al pieptarelor și cojoacelor din blană a fost filmat în diferitele sale etape de lucru în atelierul meșterului cojocar.

Subiectele propuse pentru perioada de primăvară:

- Lucrări agricole de primăvară – la arat și semănat, la cosit și adunat fânul, com. Frata
- Meșteșuguri și meșteșugari: cusături tradiționale la Bedeciu, împletitul paielor și nuielelor la Luna, confecționarea cizmelor din piele la Sic, exploatarea lemnului - cioplirea lingurilor din lemn, sculptura în lemn, încrustații și intarsii, mobilier țărănesc din lemn în împrejurimile Huedinului, confecționarea instrumentelor musicale din lemn la Mărișel, fierării sătești – Viișoara, Valea Drăganului, Hășdate, cioplitul pietrei la Viștea, pictarea icoanelor pe sticlă la Nicula, în sat și la mănăstire.
- Sărbători de primăvară: pregătirile rituale de Paști, obiceiuri de Florii – Împănatul boului și Păpălugăra la Mintiul Gherlei
- Nunta tradițională din Negreni și Ceaba
Ne-am bazat întotdeauna pe bunăvoința și bucuria localnicilor satelor județului Cluj în a ne dezvălui fapte de spiritualitate românească unice, moștenite de la strămoși, pentru a le pune în lumina reflectoarelor și în fața obiectivului camerei de film. Se creează acolo, aproape întotdeauna o stare de basm, prin retrăirea unor momente retrospective deosebite. Programați să ne întoarcem în timp, suntem mai mereu trăitorii unor clipe mirifice, într-o atmosferă dominată de veselia oamenilor și frumusețea costumelor tradiționale scoase din vechile lăzi cu haine de sărbătoare.
                           
Seria de primăvară-vară a reconstituirilor a cuprins lunile martie-iulie ale anului 2012. Au fost reconstituite cu multă minuțiozitate mai multe ipostaze ale vieții satului de odinioară, din care vom releva în continuare câteva aspecte, prin fotografii realizate în perioada filmărilor.

Sat Bedeciu, com. Mănăstireni
Cusături tradiționale. Dezvăluirea și transmiterea meșteșugului către tânăra generație de către d-na Gavriș Elvira, meșter popular din cadrul Asociației Meșterilor Populari Clujeni
Dej, atelierul olarului Sorin Bucur. Pământ și apă, două mâini harnice și o roată tradițională de olărit
Atelierul de instrumente muzicale din lemn al constructorului din Mărișel, Nicolae Vădan. Perfecțiunea construirii unui instrument de origine italiană în stil românesc.

Porți tradiționale la Fildu de Sus, realizate de Bara Ștefan și Vincze Feri, meșteri în lemn   
Claca la cositul fânului și reconstituirea jocului satului la Frata, organizatori Soporan Samoilă și Bucur Romulus, aflați la a cincea filmare organizată cu sprijinul sătenilor și a Primăriei din comună.

Fierăria tradițională din satul Hășdate, com. Săvădisla. Modelarea fierului cald și realizarea potcoavelor pentru animale.
Mobilă pictată la Macău, com. Aghireș. Pictorul Kovacs Pali-Feri lucrează astăzi cu culori vii de ulei. Alături de Gal Ecaterina si alți patru pictori din sat, ei pictează în prezent tavanul Bisericii catolice din Macău în stil tradițional maghiar.
Sărbătoare de Sânziene la Muntele Dobrin, com. Măguri-Răcătău. Tinere fete culeg florile de pe camp, le împletesc în cunună și le aruncă pe acoperișul casei. Cea care a cărei cunună cade, va pleca de la casa părintească în curând. Pentru a patra oară organizatoare, directorul Căminului Cultural, Pleșa Mariana, cea care a realizat în iarnă importante filmări la colindat de Crăciun cu junii satului.

Muzeul bivolilor din Mera
Frământatul și coptul pâinii, a vărzarelor, făcutul piroștelor cu păsat, claca la sapă și la adunatul fânului în satul Morlaca. Organizator, prof. Cobârzan Viorica, importantă colaboratoare a Centrului Județean Cluj, pe tematică tradițională rurală.

Nunta la Negreni a fost subiectul cel mai amplu și mai greu de realizat.

Filmările au durat zece zile și au cuprins un număr impresionant de personaje, mai ales la masa mare, în ultima zi a filmărilor. Mulțumim inimoasei organizatoare, prof. Florina Varadi, cea care a dat un impunător exemplu de muncă și implicare. Alături i-au fost sătenii, primarul și preotul paroh, oameni dragi nouă, care au înțeles că momentul este unic și se cere realizat așa cum trebuie.
Atelierul de icoane pe pânză și sticlă de la Mănăstirea Nicula. Minunate personaje biblice imortalizate cu ajutorul pensulei și culorilor de către monahul Siluan, în fața camerei de filmat.

Dogarul și meseria sa pe cale de dispariție – dogăritul. Kudor Eugen din Viișoara, ne face o demonstrație de construcție a unui butoi în toate fazele, de la realizarea doagelor până la punerea cercurilor.
Cusături tradiționale în satul Viștea, com. Gârbău. Port popular și interior tradițional maghiar

La încheierea filmărilor, s-a procedat la selecția celor mai reușite imagini și scene din cadrul celor filmate în județul Cluj. Apoi filmele au trecut la montaj unde li s-a adaugat comentariile și muzica de fond (fond sonor asigurat de CD-urile înregistrate la compartimentul nostru cu muzicanți tradiționali), cu instrumentiști și horitori tradiționali din Câmpia Transilvaniei. Când vor fi gata, filmele vor rula pe programul televiziunii naționale TVR1, sâmbăta după amiaza, la oră de maximă audiență, în fața a milioane de telespectatori. În acest moment de început de an 2013, putem spune că am vizionat deja 2 filme care au rulat în perioada de dinaintea Crăciunului, având tematică de iarnă.
Cele 15 episoade finale vor acoperi așadar, pentru o importantă perioadă de timp din anul 2013, spațiul de difuzare alocat emisiunii Zestrea Românilor, cu obiceiuri reconstituite în județul nostru. Vom fi martorii propriilor acțiuni desfășurate, nu fără oarecare efort și implicare, de către oamenii satelor clujene, cei care se pricep cel mai bine la scenarii, la desfășurarea acțiunii și la jucatul rolurilor cerute, pentru că, până nu demult, aceste roluri făceau parte din viața lor de zi cu zi.
Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj – prin compartimentul Cercetare-Conservare Cultură Tradițională le mulțumește tuturor acelora care au acceptat să joace în filmele de reconstituire a tradiției populare de pe acest important teritoriu din inima Transilvaniei. Mulțumește totodată și echipei de filmare condusă de realizatoarea Carmen Stoica, venită tocmai de la București pentru a petrece mai mult de 100 de zile pe teren, cu scopul de a produce o serie inedită de filme etnologice, de importanță crucială pentru cultura tradițională din zona noastră folclorică.
Așadar, așteptăm cu nerăbdare difuzarea filmelor documentare din cadrul emisiunii “Zestrea Românilor”, din cel de-al patrusprezecelea județ din România care a realizat colaborarea cu TVR1, într-un proiect de o asemenea mare anvergură, județul CLUJ.

Titlurile filmelor și datele calendaristice ale difuzărilor publice:

6.04.2013
" STATURA DE SINE " Episodul pilot
" ȚÂPATUL OILOR " Păstoritul în jud.Cluj (datini, obiceiuri, superstiții)

13.04.2013
"GÂNDITORI PRIN TIMP" Instalații tehnice țărănesti
"ALTARUL PĂMÂNTULUI" Obiceiuri tradiționale legate de ciclul agrar

20.04.2013
"CINSTEA MIRESEI" Ep. 1 - Ritualul de nuntă din Negreni
"CINSTEA MIRESEI" Ep. 2 - Ritualul de nuntă din Negreni

27.04.2013
"SUVEICA AMINTIRILOR" Meștesuguri tradiționale feminine
"A DOUA VIAȚĂ A STEJARILOR" Prelucrarea lemnului (cioplitorii de porți)

4.05.2013
"IZVOD DE SUFLET" Icoane pe sticlă la Mănăstirea NICULA
"LUMINA ÎNVIERII"  Sărbătoarea Invierii Domnului Iisus Hristos

11.05.2013
"MEȘTER FAUR" Meșteșuguri tradiționale (fierari, dogari, împletitori, pictori mobilier)
"ÎMBLÂNZIREA LEMNULUI" Meșteri constructori de instrumente muzicale

18.05.2013
 "MOȘTENIRI", Meșteri cojocari din jud. Cluj

 

publicat la 20.01.2015
de dr. Campeanu Mircea
[ Contact ]
 
 
PERMANENT EDUCATION: courses, perfecting classes, information
F-DE la Craiova [ Citeşte ] [ Vezi toate ]
Google Ads
© 2009-2016 traditiiclujne.ro®   Worldwide All rights reserved
Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj.
Reproducerea materialelor este permisă numai cu permisunea editorului şi menţionarea sursei.
validat w3css     WebDesign şi programare de Nerțan Nicolae - Găzduire web: Studio One