Bine ai venit Vizitatorule (înregistrează-te gratuit)  
 
IMPORTANT
Olimpiada "Meșteșuguri artistice tradiționale", faza județeană, ediția 2017
publicat la 2017-04-10
[ citeşte ]
„Cu noi este Dumnezeu”, un spectacol Prepascal plin de emoție
publicat la 2017-04-07
[ citeşte ]
evomag.ro
"Fotografia-document etnografic" în orașul lui Brâncuși
publicat la 2017-04-05
[ citeşte ]
Concert Prepascal de pricesne, muzică bisericească şi cultă
publicat la 2017-03-30
[ citeşte ]
Muzica tradițională românească, prezentată într-un spectacol de excepție
publicat la 2017-03-27
[ citeşte ]
F-DE la Craiova
publicat la 2017-03-23
[ citeşte ]
Dublu eveniment - Fotoetnografica și Povestea lânii
publicat la 2017-03-16
[ citeşte ]
Spectacol de muzică tradițională - Flori de primăvară
publicat la 2017-03-16
[ citeşte ]
[ citeşte ]
LANSAREA ALBUMULUI "POVESTEA LÂNII "
publicat la 2017-03-13
Festivalul Concurs Naţional de Interpretare vocală a cântecului popular românesc „Drăgan Muntean”
publicat la 2017-03-13
[ citeşte ]
Festivalul-concurs național de artă plastică
publicat la 2017-03-06
[ citeşte ]
Dragobetele, sărbătorit la Cluj printr-un spectacol folcloric de excepție
publicat la 2017-02-27
[ citeşte ]
Spectacol folcloric de Dragobete
publicat la 2017-02-17
[ citeşte ]
Concursul național FDE la Baia Mare
publicat la 2017-02-15
[ citeşte ]
Satul de pe Câmpie
publicat la 2017-02-15
[ citeşte ]
Sprijin pentru activitățile cultural-artistice de peste Prut
publicat la 2017-02-03
[ citeşte ]
Cetățenia activă a tinerilor - Proiectul „CITIZEN BAND”
publicat la 2017-01-27
[ citeşte ]
Eveniment cultural-educativ, de Ziua Unirii Principatelor Române
publicat la 2017-01-27
[ citeşte ]
Proiectul „Citizen Band”
publicat la 2017-01-19
[ citeşte ]
HAI SĂ DĂM MÂNĂ CU MÂNĂ
publicat la 2017-01-17
[ citeşte ]
Ziua Culturii Naţionale, marcată la Muzeul Etnografic al Transilvaniei
publicat la 2017-01-16
[ citeşte ]
„REVEDERE” – 167 de ani de la nașterea poetului Mihai Eminescu
publicat la 2017-01-10
[ citeşte ]
Concertul de colinde AM VENIT SĂ COLINDĂM
publicat la 2016-12-16
[ citeşte ]
GALA COLINDELOR TRADIŢIONALE, Ediţia a III- a, „PE LA NOI DE SĂRBĂTORI”
publicat la 2016-12-16
[ citeşte ]

Expoziția SALONUL ICOANEI ARDELENE
publicat la 2016-12-14
[ citeşte ]
GALA COLINDELOR TRADIŢIONALE, Ediţia a III- a, „PE LA NOI DE SĂRBĂTORI” ( SPECTACOL – FESTIVAL) GHERLA 2016
publicat la 2016-12-13
[ citeşte ]
SPECTACOL FOLCLORIC DE ZIUA ROMÂNIEI -29 noiembrie 2016
publicat la 2016-11-24
[ citeşte ]
Spectacol Folcloric ”MÂNDRĂ-I ZESTREA CLUJULUI” 24 noiembrie 2016
publicat la 2016-11-17
[ citeşte ]

[ citeşte ]

CÂȘTIGĂTORII FDE 2016
publicat la 2016-11-07
Festivalul de folclor pentru copii “Tinere Speranțe”, Gherla, 2016
publicat la 2016-11-01
[ citeşte ]

    

       [ citeşte ]

Vernisaj
publicat la 2016-11-01
Colocviile Patrimoniului Cultural Imaterial- ediția XXII, Cluj-Napoca 2016
publicat la 2016-10-25
[ citeşte ]
Casa Dansului Românesc, 5 ani de activitate artistică susținută
publicat la 2016-10-19
[ citeşte ]
Festivalul concurs de folclor pentru copii TINERE SPERANŢE Editia a XIII-a
publicat la 2016-10-13
[ citeşte ]
Participarea CJCPCT Cluj la Festivalul Național de Folclor ,,Tradiții la români ”, Timișoara
publicat la 2016-10-12
[ citeşte ]
FESTIVALUL JOCULUI FECIORESC DIN TRANSILVANIA, ediția XXXI, miercuri 12 octombrie 2016
publicat la 2016-10-07
[ citeşte ]
Gală de excepție la Festivalul-concurs LĂUTARUL, ed. a XI-a
publicat la 2016-10-07
[ citeşte ]
„Emoţii de toamnă” – concert extraordinar de romanţe, joi 29 septembrie, la Casa Universitarilor în sala de spectacole Auditorium Maximum
publicat la 2016-09-26
[ citeşte ]
Concursul de muzică populară romanes “Lăutarii din Ardeal” şi Balul Traditional al Muzicanţilor
publicat la 2016-09-02
[ citeşte ]
Sărbătoarea cântecului, jocului şi portului popular românesc – Jocu la Şură 2016
publicat la 2016-09-02
[ citeşte ]
Manifestări culturale: Festivalul Jocului de pe Câmpie, Zilele comuneleor Florești și Feleacu 2 - 4 septembrie
publicat la 2016-08-31
[ citeşte ]
Manifestări culturale perioada 27 -28 august 2016
publicat la 2016-08-26
[ citeşte ]
Lansarea Concursului național FOTOGRAFIA DOCUMENT ETNOGRAFIC, ediția a XIII-a
publicat la 2016-08-17
[ citeşte ]
FESTIVALUL INTERNAȚIONAL DE FOLCLOR „SERBĂRILE TRANSILVANE”
publicat la 2016-08-03
[ citeşte ]
Spectacol interetnic „UNIŢI PRIN TRADIŢII”
publicat la 2016-07-28
[ citeşte ]
Cultură pentru cultură
publicat la 2016-07-20
[ citeşte ]
ALEXANDRU TĂMAŞ 70 ANI
publicat la 2016-07-13
[ citeşte ]
Chestionarul întrebărilor fundamentale (I)
publicat la 2016-07-06
[ citeşte ]
Raport de activitate asupra Taberei de cercetare a culturii tradiţionale din judeţul Cluj, ediţia a II-a 2016, Câmpia Transilvaniei
publicat la 2016-07-05
[ citeşte ]
Spectacol Folcloric „Din Lada de Zestre a Folclorului Transilvănean”
publicat la 2016-06-17
[ citeşte ]
Tabăra de cercetare a culturii tradiționale din județul Cluj, ediția a II-a, 2016 – Câmpia Transilvaniei
publicat la 2016-06-14
[ citeşte ]
Sărbătoarea Înălţării Domnului la Râşca
publicat la 2016-06-10
[ citeşte ]
SIMBOLURI ASTRALE
publicat la 2016-06-06
[ citeşte ]
Rezultatele Olimpiadei Meșteșuguri artistice tradiționale 2016
publicat la 2016-05-18
[ citeşte ]
MĂSURIŞUL OILOR
publicat la 2016-05-09
[ citeşte ]
Manifestări Culturale 2 mai 2016
publicat la 2016-04-28
[ citeşte ]
Momente inedite surprinse din desfasurarea Concertului Prepascal, 2016
publicat la 2016-04-26
[ citeşte ]
CONCERT PREPASCAL, JOI 21 APRILIE
publicat la 2016-04-18
[ citeşte ]
Fluierul lui Perşa Irimie, din Gherla
publicat la 2016-04-06
[ citeşte ]
Fotografia document etnografic la Baia Mare
publicat la 2016-04-01
[ citeşte ]
Consfătuirea naţională a directorilor din instituţiile de cultură naţionale şi judeţene, ediţia a XI-a
publicat la 2016-03-25
[ citeşte ]
Trio transilvan Mihai Zegrean din Ceaba, jud. Cluj
publicat la 2016-03-18
[ citeşte ]
ŞCOALA ALTFEL 2016
publicat la 2016-03-16
[ citeşte ]
DUMITRU SOPON - 80 de ani de la nașterea artistului
publicat la 2016-03-16
[ citeşte ]
Horitorul Vasile Soporan din Frata, jud. Cluj
publicat la 2016-03-09
[ citeşte ]
Grigoraș Dinicu și Alexandru Țitruș, doi violoniști virtuozi ai folclorului românesc
publicat la 2016-03-09
[ citeşte ]
135 de ani de la nașterea compozitorului Bela Bartok
publicat la 2016-03-09
[ citeşte ]
Meșteșuguri tradiționale la Negreni. Prelucrarea manuală a lânii de oaie
publicat la 2016-02-26
[ citeşte ]
Spectacol folcloric ~De Dragobete~ un eveniment reușit
publicat la 2016-02-25
[ citeşte ]
Spectacol folcloric ~De Dragobete~ 24 februarie 2016
publicat la 2016-02-12
[ citeşte ]
Proiecte vechi și noi de cultură tradițională la Mărișel
publicat la 2016-02-05
[ citeşte ]
Spectacole Folclorice Educative ~CUNUNA TRANSILVANĂ~
publicat la 2016-01-28
[ citeşte ]
Expoziţie de icoane si lansare de carte
publicat la 2015-12-18
[ citeşte ]
SALONUL ICOANEI ARDELENE 2015
publicat la 2015-12-11
[ citeşte ]
Spectacol concert - COLINDĂM LA GAZDE BUNE, 15 decembrie, ora 18:00, la Casa Universitarilor
publicat la 2015-12-10
[ citeşte ]
Colocviile Patrimoniului Cultural Imaterial Alba-Iulia, 22-25 nov 2015
publicat la 2015-12-02
[ citeşte ]
Câştigătorii FDE 2015
publicat la 2015-11-25
[ citeşte ]
Lansare de carte!
publicat la 2015-11-24
[ citeşte ]
Vernisaj FOTOGRAFIA DOCUMENT ETNOGRAFIC 2015
publicat la 2015-11-19
[ citeşte ]
Festivalul formatiilor traditionale "Trio transilvan - Trio instrumental" Gherla, 2015
publicat la 2015-11-12
[ citeşte ]
Tezaure Umane Vii” Titluri onorifice naționale obținute de județul Cluj
publicat la 2015-11-10
[ citeşte ]
Spectacol Folcloric - RENAȘTE SPERANȚĂ - 28 octombrie 2015
publicat la 2015-10-30
[ citeşte ]
De departe, din Ceruri şi din Străbuni, Muzica lui Mugurel Scutăreanu: POVESTEA CERBILOR
publicat la 2015-10-28
[ citeşte ]
Instrumentiști tradiționali laureați ai festivalurilor de toamnă, 2015
publicat la 2015-10-28
[ citeşte ]
Concert de Romanțe și Caffe - Concert, 2015
publicat la 2015-10-27
[ citeşte ]
Prezență culturală clujeană în Polonia
publicat la 2015-09-03
[ citeşte ]
INVITAȚIE
publicat la 2015-08-07
[ citeşte ]
„Les cultures du monde” Prezență cultural-artistică clujeană la Festivalul internațional de folclor de la Gannat-Franța, 2015
publicat la 2015-08-04
[ citeşte ]
Lansare ediţia 2015 - "Fotografia-document etnografic"
publicat la 2015-07-30
[ citeşte ]
Talon de participare "Fotografia-document etnografic"
publicat la 2015-07-30
[ citeşte ]
Tabăra de meşteşuguri de la Caps-Valea Ierii
publicat la 2015-07-24
[ citeşte ]
Ziua satului Morlaca ediția a II-a, 5 iulie 2015
publicat la 2015-07-07
[ citeşte ]
Sărbătoare tradițională pe Muntele Dobrin, Sfinții Petru și Pavel 2015
publicat la 2015-07-02
[ citeşte ]
Tabăra de cercetare a culturii tradiționale din județul Cluj Subzona montană, ediția I-a
publicat la 2015-07-01
[ citeşte ]
“Târgul cireșelor” din Bercheșu
publicat la 2015-07-01
[ citeşte ]
Ziua iei românești sărbătorită în mediul ei de origine
publicat la 2015-07-01
[ citeşte ]
Festival-concurs naţional de interpretare a cântecului popular la Gilău
publicat la 2015-06-18
[ citeşte ]
FESTIVALUL NAŢIONAL DE FOLCLOR „STRUGURELE DE AUR” - Concurs de interpretare vocală şi instrumentală - EDIŢIA A XV-A, ALBA IULIA – JIDVEI
publicat la 2015-06-09
[ citeşte ]
Jocul la șură în satul Guga, comuna Cășeiu, jud. Cluj
publicat la 2015-06-08
[ citeşte ]
Zilele Academice Clujene
14-16 mai 2015
publicat la 2015-05-22
[ citeşte ]
Vioara clasică versus vioara-ceteră
publicat la 2015-05-22
[ citeşte ]
ISPASUL - ÎNĂLȚAREA DOMNULUI
publicat la 2015-05-21
[ citeşte ]

Fotografia-document etnografic la Zilele Academice Clujene
publicat la 2015-05-20
[ citeşte ]
Olimpiada "Meşteşuguri artistice tradiţionale" 2015
publicat la 2015-05-19
[ citeşte ]
”Mijloace moderne de păstrare și valorificare a obiceiurilor tradiționale”
publicat la 2015-05-19
[ citeşte ]
FLORI, DORURI ȘI COMORI DIN GRĂDINA MARIEI MARCU
publicat la 2015-05-18
[ citeşte ]
Păstrătorul de tezaur al Apusenilor - Portretul profesorului Gheorghe Burz din Câmpeni
publicat la 2015-05-14
[ citeşte ]

SĂRBĂTOAREA BALMOŞULUI ARDELENESC
publicat la 2015-05-13
[ citeşte ]
ŞCOALA ALTFEL
publicat la 2015-04-17
[ citeşte ]

 

[ citeşte ]

„Ceterile lui Nicolae Vădan”
publicat la 2015-04-17
Concertele educative de primăvară ale Orchestrei de muzică populară ”Cununa Transilvană” a C.J.C.P.C.T. Cluj
publicat la 2015-04-14
[ citeşte ]
Ziua romilor
publicat la 2015-04-14
[ citeşte ]
Şcoala Altfel: Să ştii mai multe, să fii mai bun!
publicat la 2015-04-06
[ citeşte ]
Izvoare muzicale clujene
publicat la 2015-04-06
[ citeşte ]
CONCERT
PREPASCAL
publicat la 2015-03-25
[ citeşte ]
“Haba” la Negreni
publicat la 2015-03-06
[ citeşte ]
Șezătoare de lăsatul postului la Ceanu Mare
publicat la 2015-02-27
[ citeşte ]
Spectacol Folcloric de Dragobete ediția 2015
publicat la 2015-02-27
[ citeşte ]
POVESTEA LEMNULUI
publicat la 2015-02-26
[ citeşte ]
"Fotografia document etnografic"-Popas băimărean
publicat la 2015-02-19
[ citeşte ]
SPECTACOL FOLCLORIC DE DRAGOBETE
publicat la 2015-02-18
[ citeşte ]
Prelucrări folclorice instrumentale Ediție îngrijită și apărută la CJCPCT Cluj
publicat la 2015-02-06
[ citeşte ]
Interviu cu cercetătorul în folclor COLIN QUIGLEY Profesor Universitar, Doctor în etnomuzicologie de la Universitatea Limerick, Irlanda
publicat la 2015-01-30
[ citeşte ]
FOTOGRAFIA – DOCUMENT ETNOGRAFIC
la Baia Mare
publicat la 2015-01-29
[ citeşte ]
“Zestrea Românilor”, emisiune TVR1 în județul Cluj
- proiect de reconstituire a satului tradițional -
publicat la 2015-01-20
[ citeşte ]
Comuna Cășeiu prin Centrul de Informare Turistică, organizează ”Jocul la șură de altă dată...”
publicat la 2015-01-16
[ citeşte ]
FESTIVAL FOLCLORIC ANIVERSAR "TRIO - TRANSILVAN" Ediția XX , GHERLA , 2014
publicat la 2014-12-02
[ citeşte ]
“Emoţii de toamnă” – un concert de romanţe care a impresionat publicul clujean
publicat la 2014-11-24
[ citeşte ]
"MÂNDRĂ-I ZESTREA CLUJULUI" - Un Regal Folcloric desfășurat mirecuri 12 noiembrie la Casa de Cultura a Studenților, Cluj Napoca 2014
publicat la 2014-11-13
[ citeşte ]
Marginalii la Festivalul Naţional al Cântecului de Cătănie, Ediţia a X-a, 8-9 octombrie 2014
publicat la 2014-10-14
[ citeşte ]
Festivalul de promovare și păstrare a culturii populare românești
publicat la 2014-10-02
[ citeşte ]
Spectacol “Cununa Transilvană”, în parcul Hoia, dedicat participanţilor la Conferinţa Naţională a Bibliotecarilor, ediţia a XXV-a
publicat la 2014-09-04
[ citeşte ]
MONOGRAFII EDITATE DE CJCPCT CLUJ
publicat la 2013-10-31
[ citeşte ]
Formatii instrumentale traditionale din judetul Cluj
publicat la 2013-03-15
[ citeşte ]
CERCETĂTORI ŞI SCRIITORI AI FOLCLORULUI COREGRAFIC DIN TRANSILVANIA
publicat la 2013-03-05
[ citeşte ]
ARHIVA AUDIO și VIDEO
publicat la 2010-07-27
[ citeşte ]
Înapoi

 
.

 

„Toată forța mea a luat-o acest mic instrument din lemn” afirma Paganini despre vioara care l-a făcut celebru, pe vremea când muzica devenea un bun al marelui public, într-o Europă modernă a anilor 1800.
Se referea la binecunoscutul instrument perfecționat în secolul al XVI-lea în atelierele italiene de lutierie de la Brescia și Cremona, care va ajunge pe parcursul timpului să cuprindă multiple domenii ale muzicii, dintre care, două foarte evidente, vor constitui tema noastră de astăzi.
În cele ce urmează, vom privi vioara din două perspective în urma faptului că instrumentul poate fi transformat cu ușurință din binecunoscuta vioară “clasică”, în “vioară-ceteră” de folosință în cultura tradițională, metamorfoză desăvârșită de alegerea variantei de abordare. Lumea cultă și lumea populară, iată două lumi paralele cărora vioara le servește deopotrivă, ca instrument de muzică.
Rolul viorii în muzica populară a crescut neîncetat grație unor talentați instrumentiști autohtoni, care au învățat-o să cânte cu deosebită sensibilitate și pricepere repertorii ale muzicii populare românești, într-o manieră rafinată, dându-le culoare și strălucire, oferindu-le măreție și existență perenă.
Despre cum a reușit un instrument de proveniență italiană să se adapteze atât de bine nevoilor tehnice și de expresie ale melosului românesc, vom analiza în cele ce urmează.

Istoric

În perioada modernă a secolului al XVIII-lea, când vioara își face simțită prezența, se confirmă existența unei puternice influențe culturale turcești în Moldova și Muntenia, unde se cânta frecvent la instrumente muzicale de proveniență asiatică. Dintre toate câte existau, cel mai utilizat era “kemalul”, mulți instrumentiști autohtoni știind foarte bine să cânte la acest instrument. 
“Așa s-a întâmplat în trecut. Instrumentele vechi au fost părăsite și înlocuite cu altele mai noi. Scripturile și cronicile din veacurile al XV-lea, al XVII-lea și al XVII-lea, ca și diferite scrieri din veacul al XVIII-lea, pomenesc numele multor instrumente muzicale: alăute și lăute, buciume, canoane, cobuze, cetere, chimvale și țimbale, cinghii, cimpoaie, fluiere, giamparale, nagarale sau tumbelechiuri, naiuri, psaltiri, surle, tâmpene, tambure, trâmbițe, vioare, muscaluri și alte „organe”, adică alte instrumente” (T. Alexandru p. 203).
În Transilvania, instrumentele cu coarde nu sunt încă foarte prezente la acea vreme. Aici sunt confirmate câteva instrumente populare, precum: cimpoiu (cimpoile), „fluer”-ul, buciumul (tulnic în Turda si Bihor), trâmbița (în Maramureș și Satu-Mare), drâmba, doba (Bihor) și abia mai târziu este consemnată vioara, dar nu neapărat ca instrument foarte răspândit.
În Rumanian Folk Music, vol. I “Melodii de joc din Bihor”, culese în perioada 1909-1914, am constatat statistic faptul că doar jumătate din piesele scrise în colecție sunt interpretate la instrumentul violino, cum este el numit de către culegătorul de folclor, Béla Bartók.

Adaptare

Vioara folosită de instrumentiștii români ai satelor este complet identică cu vioara europeană, scrie același Bartók, în prefața celebrei sale lucrări. Acordate diferit, în cele mai multe cazuri, ele nu prezintă alte diferențe. (Bartók, Preface, p. 15 - The violin used by Rumanian village players is completely identical with the European violin. Its tuning, in most cases, does not show any difference).
Încă de la pătrunderea ei pe teritoriile noastre, în secolul XVIII, țăranii au evitat să pomenească vioara cu numele ei de naștere. Pentru purtatele, învârtitele, horele și sârbele românești au găsit mai potrivit s-o numească ceteră, tieceră, laută, hidede, etc. În literatura populară apare foarte frecvent cu numele de “ceteră”, cu predilecție în literatura scrisă: poezii populare, strigături și versuri de cântece:
„Ceteră, lemnuț de dor
Tu le cânți oamenilor
Tu le cânți de dor și jale
Să uite de supărare”


Despre “ceteră”, instrumentul propriu-zis de la care provine denumirea viorii populare se presupune că era un instrument de coarde (cetera cu zece strune), cum o numește Psaltirea în versuri de la 1675 a lui Dosoftei, de tip cobză sau o varietate a acesteia. Termenul a fost păstrat în vocabularul popular până în zilele noastre, numind, în cea mai mare parte a Transilvaniei, vioara.
La începuturi, vioara din muzica populară nu avea un repertoriu propriu. Ea cânta, de cele mai multe ori, imitând alte instrumente muzicale cunoscute în acele timpuri. “Utilizarea coardelor duble în anumite piese cu părți acompaniate este foarte importantă și frecvent întâlnită în bucăți instrumentale ce imită muzica cimpoiului, coarda liberă inferioară cântată lung, înlocuind duroiul (Bartók, Preface, p. 17 - The use of open strings as an accompanyng part is most important and frequent in pieces imitating bagpipe music, the long-drawn lower open string substituting for the drone).
Imitarea unor instrumente mai vechi, face necesară adaptarea la noile nevoi care cer schimbarea acordajului, deoarece anumite piese muzicale nu puteau fi executate cu acordajul în cvinte perfecte al coardelor viorii, mi-la-re-sol. Astfel, acordajul era modificat, de cele mai multe ori prin pura fantezie a instrumentistului. Astfel de schimbări în acordaj, numite “scordaturi”, vor fi întâlnite la începutul secolului XX în scrierile culegătorilor vremii, cu nenumărate exemple de forme atipice.

Formă și conținut

Dacă astăzi instrumentele sunt aceleași prin nivelarea acordajelor și mai ales prin formele fizice contopite până la identificare, ele diferă în continuare foarte mult sub aspectul repertoriilor abordate și tehnicilor de mânuire utilizate.
În cazul “clasic”, multe repertorii cântate vor face parte din patrimoniul național și universal recunoscut public, cu prestigiu, clasă și stil. În cel popular, repertoriile, foarte variate, vor avea doar recunoaștere locală și cel mult zonală. În acest context se va prezenta obligatoriu faptul că interpretarea depinde în mare măsură de mijloacele de expresie ale muzicantului.
Întocmai ca și repertoriile, tehnicile instrumentale caracteristice celor două ipostaze au fost acumulate și ele, diferit:
- în cazul “clasic” prin exerciții concepute de mari autori din istoria muzicii, foarte buni cunoscători ai viorii și ai posibilităților tehnice maxime de exploatare, profesori-pedagogi, ce au predat sau predau vioara după caiete de studii sau partituri tipărite și
- în practica populară prin imitație, formă de învățare exclusiv pe cale informală (orală), bazată pe reproducerea instinctuală a deprinderilor de aplicatură de la “profesorul” care a învățat cândva la fel.
Cele două forme de abordare dezbătute în acest studiu diferă destul de mult între ele și se manifestă prin mai multe aspecte distincte, dintre care cele mai vizibile sunt: pozițiile de prindere ale instrumentului,  reducerea la o poziție - cel mult două-trei, ale mâinii stângi pe gâtul viorii,  maniera de folosire a arcușului și a trăsăturilor - multe și variate în cazul stilului elevat - și într-o combinație de abia unul-două (detaché și legato), în cel popular. Muzica cultă folosește toate tonalitățile, inclusiv cele cu 7 alterații, iar cea populară doar câteva scări sau  moduri de până la 3-4 alterații suitoare, tonalități care utilizează în general coardele libere. Cântatul frecvent pe coarde libere este un procedeu foarte utilizat întrucât este la îndemâna tuturor şi simplifică execuţia melodiilor.
Printre tehnicile empirice de tehnică instrumentală, vom mai identifica: poziția cu vioara sprijinită în piept, susţinerea viorii în mâna stângă cu podul palmei sprijinit de gâtul instrumentului, sprijinirea gâtului viorii în curbura anatomică dintre degetul mare şi arătătorul mâinii stângi, cântatul la vârful arcușului, priza arcușului cu 2,3 și cel mult patru degete, etc.
Datorită acestor aspecte, constatăm că multe dintre tehnicile folosite în interpretarea populară constituie doar o reducție substanțială a tehnicilor viorii clasice.

Instrumentiști

Pentru cunoașterea aprofundată a tehnicilor instrumentului și formarea formarea unui instrumentist sunt necesare mai multe etape de pregătire, care ajung să însumeze aproximativ 7-8 ani pentru un instrumentist popular și nu mai puțin de 14-15 ani pentru unul de muzică clasică. Meseria se învață greu și poate, de aceea, instrumentiștii sunt atât de, și din ce în ce mai rari.
Iniţierea în cultura orală se practică după “ureche", o metodă relativ limitată, care are pragul superior la un nivel nu foarte înalt. Un instrumentist, mai ales în acest caz, trebuie să aibă în acest caz un auz muzical deosebit, o intuiţie ieşită din tipare şi o memorie excepţională. Mai mult, el trebuie să-şi îmbogăţească mereu mijloacele de expresie artistică, în interesul reproducerii cu cât mai multă exactitate a melodiilor populare. De multe ori muzicantul foloseşte forme şi tehnici inventate doar de el, pentru a interpreta linia melodică din cadrul discursului muzical; fenomenul are un caracter individual iar procesul de creaţie muzicală este întotdeauna deosebit de original pe timpul performării.
Contactul lăutarilor autohtoni cu muzica occidentală va influența puternic modul acestora de a interpreta muzica. Pentru instrumentistul de la țară, muzica este expresia directă a unui sentiment. În schimb, pentru lăutarul de la oraș, a cărui țintă a fost mereu cucerirea continuă a auditoriului, concepția interpretativă își schimbă obiectivele, rezultând de aici un puternic caracter de virtuozitate.
Printre formele de execuție populară vom mai întâlni câteva deosebit de originale, ca de exemplu pe acelea de interpretare cu instrumentul pe genunchi, la gleznă, pe după cap, etc. Aceste tipuri “originale” de execuţie s-ar putea oarecum explica prin moştenirea unor obiceiuri vechi, de la artiştii ambulanţi ai bâlciurilor şi târgurilor ocazionale de odinioară.

Arhive digitale media

Muzica tradițională, atractivă prin simplitatea, expresivitatea și cumințenia ei, izvorâtă din inima și sufletul artistului-țăran a fost întotdeauna considerată o muzică aparte. Mostre de reală frumusețe sonoră înregistrate de-a lungul timpului pot fi găsite la Institutul Arhiva de Folclor a Academiei Române – filiala Cluj-Napoca, în Arhiva Academiei de Muzică “Gh. Dima” și mai recente în Arhiva Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj. Printre multele înregistrări ce se află aici, cele făcute cu “cetera” din Transilvania sunt în număr destul de mare. Ceterași și formații renumite din arealul amintit, dar cu predilecție din cel clujean, se vor regăsi pe benzi de magnetofon și compact-discuri ce cuprind repertorii vechi de jocuri populare și muzică de ascultat. “Cetera” este mereu prezentă ca lieder al grupurilor de trio transilvan din Mociu, Frata, Soporu de Câmpie, Viișoara, Moldovenești, Vâlcele, Feleacu, Cojocna, Mintiul Gherlei, Cornești, Valea Ungurașului și Gherla și constituie dovada cea mai elocventă a înrădăcinării puternice a viorii în organologia și folclorul muzical instrumental românesc.
Înregistrările audio adunate din împrejurimile Clujului și din Transilvania se constituie în reale file de istorie culturală, constituind un bogat patrimoniu imaterial național, gestionat cu profesionalism de prestigioasele instituții de cultură amintite.

Argumenta in aeternum

Vioara a predestinat, încă de la apariție, începuturile unei noi culturi. A intrat relativ repede în viața muzicală a popoarelor europene și apoi ale lumii întregi, servind mai mult decât s-ar fi putut crede, culturilor mondiale.
O întreagă literatură îi este dedicată și o mulțime de instrumentiști au ajuns să-i cunoască cele mai înalte taine, perfecționându-și tehnicile până la limitele cele mai greu de atins. Vioara a devenit între timp instrumentul desăvârșit, parte din viața noastră culturală, pe bună dreptate vrednică de onorantul titlu de “regină” a tuturor instrumentelor.
Răspândirea crescândă a viorii în țara noastră a avut drept urmare apariția primilor constructori de astfel de instrumente. Dacă la viorile românești nu se poate vorbi despre caracteristici distinctive care să le deosebească de originalele italiene, germane, franțuzești sau austriece, există totuși o trăsătură comună care le definește: materialul de construcție excelent. Lemnul de rezonanță din Munții Carpați este unul dintre cele mai bune din lume. Drept urmare, instrumentele construite la noi au o sonoritate surprinzător de bună, bineînțeles, cu aportul experienței lutierilor care au ridicat această meserie la un nivel tehnic, recunoscut internațional.

Bibliografie

Alexandru, Tiberiu   
Instrumentele muzicale ale poporului român, Editura de Stat pentru Literatură și Artă, București, 1956   
Alexandru, Tiberiu   
Vioara, ca instrument popular, Revista de folclor nr. 3/1957
Bartók, Béla       
Rumanian Folk Music, vol I – Instrumental melodies, Haga,1967
Observări despre muzica populară românească, Convorbiri literare 1914 nr. 7-8, București, p. 703-708
Însemnări asupra cântecului popular, ESLA București, FA 1956
Cîmpeanu, Mircea   
Pe urmele lui  Béla Bartók, Editura Tradiții clujene, Centrul de Cultură Tradițională Cluj, 2008
Costin, Maximilian   
Vioara în evoluția muzicei, București, 1928
Hegyesi, Zoltán   
Vioara și constructorii ei, Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor din RPR, 1962
Nicola, R. Ioan    Constructorii amatori de instrumente muzicale din Transilvania, Anuarul muzical etnografic, Cluj, 1959-1961
Sârbu, Ion   
Vioara și maeștrii ei, de la origini până astăzi, Ed. InfoTeam, București, 2000
Bianu, Ion    
Psaltirea în versuri de la 1675 a lui Dosoftei, Bucur

 

publicat la 22.05.2015
de dr. Campeanu Mircea
[ Contact ]
 
 
PERMANENT EDUCATION: courses, perfecting classes, information
F-DE la Craiova [ Citeşte ] [ Vezi toate ]
Telekom.ro
© 2009-2016 traditiiclujne.ro®   Worldwide All rights reserved
Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj.
Reproducerea materialelor este permisă numai cu permisunea editorului şi menţionarea sursei.
validat w3css     WebDesign şi programare de Nerțan Nicolae - Găzduire web: Studio One