Bine ai venit Vizitatorule (înregistrează-te gratuit)  
 
IMPORTANT
Elevii clujeni, încurajați să practice meșteșugurile tradiționale
publicat la 2017-08-17
[ citeşte ]
Sărbătoarea „Fiii satului Răchițele”
publicat la 2017-08-16
[ citeşte ]
Expoziția de fotografie „Arta din ladă”, vernisată la Unguraș
publicat la 2017-08-16
[ citeşte ]
Sărbători tradiționale la Cătina, Frata și Nadășu
publicat la 2017-07-27
[ citeşte ]
Festivalul internațional de folclor „Serbările Transilvane”, ediția a XVIII – a
publicat la 2017-07-27
[ citeşte ]
Icoane realizate după izvoade vechi, vernisate la Cluj-Napoca
publicat la 2017-07-26
[ citeşte ]
Clujenii, la înălțime la Târgul de Fete de pe Muntele Găina
publicat la 2017-07-25
[ citeşte ]
Județul Cluj, reprezentat la Târgul de Fete de pe Muntele Găina
publicat la 2017-07-19
[ citeşte ]
FOTOGRAFIA DOCUMENT ETNOGRAFIC 2017
publicat la 2017-07-14
[ citeşte ]
INVITATIE
pentru artiștii plastici și meșterii populari din județul Cluj
publicat la 2017-07-06
[ citeşte ]
Clujul, promovat peste Prut de două ansambluri locale
publicat la 2017-07-05
[ citeşte ]
Două ansambluri folclorice clujene, prezente la Chișinău, la Festivalul Internațional „Ștefan cel Mare și Sfânt”
publicat la 2017-06-29
[ citeşte ]
Festivalul-concurs „Dumitru Sopon” , ediția a V-a, și-a desemnat câștigătorii
publicat la 2017-06-26
[ citeşte ]
Albumul-document cu muzică tradițională instrumentală -„Ecoul munților”, lansat la Festivalul „Dumitru Sopon”
publicat la 2017-06-21
[ citeşte ]
Cultura tradițională a județului Cluj, apreciată de românii canadieni
publicat la 2017-06-20
[ citeşte ]
Obiceiul „Împănatul boului”, la Batin
publicat la 2017-05-31
[ citeşte ]
Proiectul internațional „Citizen Band”, după prima etapă- 2017
publicat la 2017-05-29
[ citeşte ]
Cultura tradițională a județului Cluj, prezentată comunitătilor românești din Canada
publicat la 2017-05-24
[ citeşte ]
Câştigătorii FDE 2015
publicat la 2015-11-25
[ citeşte ]
De departe, din Ceruri şi din Străbuni, Muzica lui Mugurel Scutăreanu: POVESTEA CERBILOR
publicat la 2015-10-28
[ citeşte ]
POVESTEA LEMNULUI
publicat la 2015-02-26
[ citeşte ]
MONOGRAFII EDITATE DE CJCPCT CLUJ
publicat la 2013-10-31
[ citeşte ]
Dans, Joc sau voie bună?
publicat la 2013-04-16
[ citeşte ]
Formatii instrumentale traditionale din judetul Cluj
publicat la 2013-03-15
[ citeşte ]
CERCETĂTORI ŞI SCRIITORI AI FOLCLORULUI COREGRAFIC DIN TRANSILVANIA
publicat la 2013-03-05
[ citeşte ]
ARHIVA AUDIO și VIDEO
publicat la 2010-07-27
[ citeşte ]
Înapoi

 
.

Bela Bartok şi etnomuzicologia românească

(Sînnicolau Mare, 25 martie 1881 - New York, 26 sept 1945)

Se vor împlini în curând 135 de ani de la nașterea muzicologului, compozitorului şi muzicianului-interpret Béla Bartók, cel mai prodigios şi consecvent culegător al folclorului popoarelor lumii şi totodată unul dintre cei mai prolifici compozitori moderni a cărui operă, mult cântată astăzi, are puternice şi adânci rădăcini folclorice. Dintre muzicile poparelor care şi-au pus amprenta asupra compoziţiilor autorului vom remarca, la loc de frunte, şi muzica populară românească ţărănească, o muzică ce l-a impresionat atât de mult pe marele muzicolog la vremea respectivă, încât l-a  determinat să-şi dedice tinereţea vieţii sale cercetării folclorului vocal-instrumental românesc din Transilvania, la începutul secolului al XX-lea.
Iată ce scrie la 1914 Bartók, despre această muzică:
„Muzica poporală românească este poate cea mai minunată muzică... care, luată chiar şi în chip absolut este atît de fermecătoare, încât ar putea-o admira toţi oamenii de muzică ai Europei”, scrie Bartók în studiul său intitulat “Observări despre muzica populară românească”.
Prima colecţie de melodii, în ordine cronologică, se intitulează “Cântece poporale româneşti din comitatul Bihor” şi conţine 371 melodii. Această culegere a fost publicată în anul 1913 de Academia Română în seria de culegeri şi studii “Din vieaţa poporului român” şi oglindeşte munca autorului din perioada anilor 1909–1910 când a înregistrat cu fonograful în 17 localităţi din zona Beiuşului şi Vaşcăului.
A doua colecţie de muzică românească, intitulată Volksmusik der Rumänen von Maramureş (Melodiile românilor din Maramureş) apare de sub tiparul Editurii ”Drei masken Verlag” din München în anul 1923 şi conţine 339 de melodii.
Cea de-a treia mare colecţie a autorului se numeşte Melodien der rumänischen Colinde (Weihnachtslieder). Publicată în anul 1935 la Viena-Universal Edition, această culegere conţine 484 colinde din care 109 sunt din Bihor.
Muzica populară româneacă i-a prilejuit marelui cercetător-etnomuzicolog, în perioadele intense de culegere din anii 1909–1917, nu numai un deosebit interes ştiinţific ci şi o mare bucurie artistică atunci când s-a găsit în faţa unui folclor arhaic atât de bogat.
 Cu fiecare colecţie folclorică, Bartók a făcut importanţi paşi către desăvârşire, ajungând în ultimii ani să-şi folosească bogata experienţă şi valoroasele cunoştinţe dobândite pentru a reda cu fidelitate şi exactitate melodiile româneşti culese şi notate în celebra colecţie Rumanian Folk Music publicată postum la Haga în anul 1967 sub îngrijirea cercetătorului american Benjamin Suchoff.

Rumanian Folk Music
Interesul lui Bartók pentru folclorul muzical pornea din câteva considerente care se împleteau strâns în concepţia şi multiplele sale planuri de activitate: mai întâi era “o curiozitate legitimă de artist”, după cum se exprima însuşi compozitorul şi apoi “nevoia de a avea în faţă o hartă etnografică a folclorului”, adică dorinţa de a cunoaşte ce asemănări şi deosebiri există în folclorul muzical al popoarelor ce trăiesc alături fiindcă cercetarea sa în domeniul folcloric cuprinde aproximativ 10000 de melodii culese de la diferite etnii: români, maghiari, ruteni, slovaci, sârbo-croaţi, bulgari, etc. Din acest număr impresionant de melodii, 3500 sunt culese din Banat, Crişana, Maramureş şi Transilvania şi dintre toate, “melodiile fără seamăn din Bihor” culese în perioada anilor 1909 - 1917 reprezintă proporţional aproape un sfert din totalul lor.
De o mare amplitudine şi foarte bine organizată, această culegere este împărţită  în trei mari volume:
Volumul I    -  Instrumental melodies     - conţine 1115 piese instrumentale
Volumul II  -  Vocal melodies         - conţine 1440 cântece vocale
Volumul III - Texts             - conţine texte şi însemnări personale
Materialul colecţiei are o valoare deosebită: piesele muzicale atât instrumentale cât şi vocale notate aici se caracterizează printr-un autenticism desăvârşit, constituind o veritabilă comoară de folclor vechi. În cadrul lucrării întâlnim un sistem perfecţionat de transcriere şi de clasificare elaborat după analize temeinice făcute asupra întregului material muzical. Din perspectiva muzicii instrumentale, această lucrare este prima colecţie românească bazată pe criterii ştiinţifice.
Volumul I al colecţiei intitulat “Instrumental Melodies” cuprinde 1115 piese culese din următoarele zone geografice: Alba, Arad, Bihor, Cluj, Hunedoara, Mureş, Satu-Mare, Severin, Someş, Timiş, Torontal şi Turda.
Dintre acestea 243 provin din zona folclorică Bihor. În materialul publicat, 69 melodii instrumentale sunt reluate din colecţia “Cântece poporale româneşti din comitatul Bihor”, şi au fost retipărite după o ulterioară revizuire.(BRFM I, prefaţa editorului, [xxx]). Două melodii, cele cu numerele 344 şi 360, nu vor fi însă preluate din colecţia apărută în anul 1913 din considerentele personale ale autorului (BRFM I, prefaţa editorului, [xIii]).
În “Introduction to Volume One” Béla Bartók propune primul model clasificaţional pentru muzica instrumentală de joc, după criteriul funcţiei şi al formei (BRFM I, pag. [7-8])

Melodiile bihorene au constituit preocuparea lui Bartók pentru mai mulţi ani de zile, constatarea fiind aceea că „românii au păstrat forma originală probabilă a muzicii lor în chipul relativ cel mai neatins”. Un interes deosebit manifestat de Bartók a fost acela de a compara folclorul popoarelor învecinate Ungariei cu folclorul muzical maghiar în care scop a adoptat teoria finlandezului Ilmari Krohn, teorie pe care a perfecţionat-o continuu, începând prin a ordona materialul muzical cules, pe baza categoriilor metrice, într-o succesiune de la simplu spre complex, de la numărul rândurilor melodice, cadenţa principală şi cadenţele celorlalte rânduri melodice până la aducerea melodiilor la o finală unică, sunetul sol¹.
Concepţia lui Bartók asupra ordonării materialelor muzicale în vederea pregătirii lor pentru publicare s-a dezvoltat pe măsura creşterii experienţei sale în acest domeniu, aplicându-şi noile principii în noua lor formă începând cu materialul maramureşan, în 1923.
În Bihor, al cărui „dialect” Bartók îl consideră cel mai nealterat de influenţele străine, scara pentatonică anhemitonică, considerată ca fiind cea mai veche, este deosebit de frecventă. Mai bine de jumătate din melodiile publicate de Bartók în culegerea „Cântece poporale din comitatul Bihor” prezintă diferite grade de pentatonism anhemitonic.
Odată cu dispariţia cimpoiului, muzica de joc a trecut la alte instrumente şi totodată de la interpreţii satului, ţărani români, în mâna ţiganilor. Din cauza caracterului şi comportamentului instabil al acestora, melodiile încep să sufere de o interpretare imprecisă făcută pe baza unui amestec negândit de ornamente şi stiluri muzicale în care chiar şi construcţia scărilor muzicale deviază mereu, producând un repertoriu combinat, mai puţin reprezentativ.
În mai multe melodii de dans bihorene executate din vioară, structura arhitectonică este cea de patru secţiuni cu forma ABA5B5 sau AAA5A5, deci o structură cu transpunere la cvinta inferioară – ca efect al schimbării mecanice a registrului, destul de uşor realizabilă în execuţia la vioară –care, întâmplător însă, este şi una din caracteristicile cântecelor maghiare vechi. Bartók remarcă însă că este dificil a vedea în acest caz o influenţă, pentru că, în afara transpunerii la cvintă, melodiile de dans din Bihor nu au alte afinităţi cu melodiile maghiare. „Căci tocmai românii din Bihor trăiau atât de închişi în vecinătatea nemijlocită a maghiarilor, de parcă ar fi despărţit un zid chinezesc cele două popoare” (Bartók, 1956, 184).

Cronologia culegerilor folclorice
1907 – Culegere de folclor maghiar la Izvorul Crişului, jud. Cluj.
1908 – Culegeri de folclor la Rimetea, jud. Alba
1909 - Beiuş. Bartók îl cunoaşte pe profesorul de muzică Ioan Buşiţia cu care se împrieteneşte. Cu ajutorul acestuia face primele incursiuni în împrejurimile Beiuşului.
Succesul acestei prime campanii româneşti este dovedit de culegerea a 264 de melodii populare provenite din 14 localităţi: Delani, Teleac, Beiuş, Leheceni, Criştioru, Poiana, Sălişte de Vaşcău, Hotărel, Budureasa, Cresuia, Sânmartin de Beiuş, Drăgăneşti, Leleşti şi Sebiş. Folclor maghiar din jud. Mureş-Turda.
1910 – februarie: Beiuş, Cărpinet, Câmp, Vaşcău, localităţi unde culege 109 melodii româneşti. Consideră ca reprezentativ pentru zona cercetată materialul cules în perioada 1909-1910 (371 melodii), pe care îl oferă Academiei Române, personal folcloristului D. G. Kiriac care pledează la Bucureşti pentru cauza lui Bartók şi a muzicii populare româneşti. La 1 iunie 1910, Academia Română aprobă publicarea culegerii bihorene.
Culege folclor maghiar în jud. Cluj, zona Călăţele.
1911 – Culege folclor în Valea Crişului Negru.
Localităţi: Sâmbăta, Rogoz, Inceşti, Dicăneşti, Drăgeşti, Tăşad, Cotiglet, Corbeşti, Rohani, Cociuba Mare. Rezultatul campaniei: 211 melodii. Folclor românesc în jud. Turda-Arieş şi Alba (aprox. 200 melodii).
1912 – continuă culegerea de folclor în zona Bihor, pe valea Crişului Repede.
Localităţi: Groşi, Luncşoara, Bulz, Lorău. Culege 90 de melodii dintre care, 52 instrumentale. Culegeri în jud. Timiş, Satu-Mare, şi Mureş-Turda.
1913 – Apare la Bucureşti lucrarea „Cântece poporale din comitatul Bihor culese şi notate de Béla Bartók, profesor la Academia Regală de Muzică din Budapesta”, ca al XIV-lea volum al seriei „Din vieaţa poporului român; Culegeri şi studii” publicat de Academia Română. Culegeri în Maramureş, 365 melodii populare româneşti. Continuă în zona Haţeg-Pădureni.
1913-1914 - Bartók a intreprins culegeri scurte şi în nordul ţinutului hunedorean în satele: Cerbăl, Feregi, Socet, Lelese şi Ghelar, culegeri pe urmele cărora au efectuat cercetări Emilia Comişel, Mariana Rodan-Kahane, Rodica Weiss, Ovidiu Bârlea şi Anca Ciortea. „Dacă pentru un folclorist, convorbirea cu un interpret popular constituie oricând un prilej de o deosebită satisfacţie, îşi poate oricine închipui cu câtă sporită emoţie am stat de vorbă cu foştii informatori ai lui B. Bartók”. (Comişel, Kahane, 1955, 10)
„Nu prè putea bine româneşte, vorbea numa blând...Eram copil, vo zece ani am avut...Era un om cuminte, un om cult. Asista la joc şi scria. Aşa făcea cu plaivazu, cum să ţinea muierile de om” (Arhiva Institutului de Folclor, fişa inf. 16069).
1914 – Culegere de folclor în Bihor. Localităţi: Dumbrăviţa de Codru-74 melodii, Şoimi, Urviş de Beiuş, Suplacu de Tinca, Borz, Păntăşeşti (Urviş) Pociovelişte şi Căbeşti. Rezultatul total al culegerii: 157 melodii.
1916 – Culegeri în zona folclorică Mureş.
1918 -  Ultimele culegeri în Bihor: Urviş de Beiuş şi Dumbrăviţa de Codru.
Pe urmele lui Bartok în Bihor au fost efectuate cercetări retrospective, dintre care vom aminti pe cea a profesorului Traian Mârza de la Conservatorul de Muzică Cluj în 1974 şi foarte recent, în anul 2005, pe cea efectuată de către Mircea Cîmpeanu, tutore de disciplină la catedra Instrumente Populare-ID, din cadrul Academiei de Muzică „G. Dima” Cluj-Napoca.
Cercetarea retrospectivă poate fi subsumată conceptului “Vergleichende Musikwissenschaft”, cu specificarea că în acest caz se compară diferite forme de existenţă în tradiţia populară, ale aceloraşi creaţii folclorice, culese în condiţii istorice şi sociale schimbate.
Împărţind teritoriul cercetat pe baza materialului muzical cules în trei teritorii dialectale binecunoscute şi oprindu-se asupra celui de sud, subdivizat la rândul lui în subcategorii, Bartók afirmă: „La nici un popor învecinat sau mai depărtat n-am găsit urma unui stil asemănător (stilul românesc, n.n.). Nu este atuncea mult mai cuminte să admitem că materialul românilor din Hunedoara, şi mai cu seamă al celor din Bihor, este adevăratul material românesc?” (Bartók, 1956, 183-184).
Cântecul popular al oricărui neam este un amestec de aporturi proprii şi influenţe perfect fuzionate şi filtrate care în ansamblu constituie o structură specifică. Nu putem să uităm că arta neamului nostru a trecut prin prefaceri multiple ca şi înşişi oamenii care-l constituie.
Pentru istoria folcloristicii româneşti, Béla Bartók reprezintă o mare personalitate despre care se va vorbi întotdeauna cu respect şi recunoştinţă.

Despre colecţia Rumanian Folk Music şi autorul ei consemnăm în cele ce urmează, câteva fraze din surse informatice oferite de reţeaua internet:
 „Într-un memorandum, găsit printre hârtiile personale, însuşi Béla Bartók face o listă a proprietăţilor unice ale studiului său monumental asupra muzicii folclorice româneşti:
- În primul rând: 2400 de melodii, fiecare în aproape două sau trei variante, ceea ce ajunge la un total de 6000 de melodii.
- Cea mai mare parte, transcrise după înregistrări.
- Nici o altă publicaţie nu oferă forme instrumentale de o talie similară, transcrise numai după înregistrări şi grupate sistematic.
- Muzica de dans cea mai primitivă (după motivele structurale) care nu a fost niciodată publicată şi în plus, într-o asemenea cantitate.
- Din punct de vedere muzical: comori incomensurabile.”               
În original:
„En premier lieu: 2400 mélodies, chacune dans environs deux ou trois variantes, ce qui arrive à un total de 6000 mélodies.
La plus grande partie, transcrites depuis les enregistrements.
Aucune autre publication n’offre des formes instrumentales d’une taille similaire, transcrites seulement d’après les enregistrements et groupées systématiquement.
La musique de danse la plus primitive (d’après les motifs structurels) qui a jamais été publiée, et en plus dans une si grande quantité.
Du point de vue musical: des trésors incommensurables.”

                                                                                                              (Béla Bartók)
       
„Seria (RFM vol. I-II-III n.n.) constituie un monument al muzicii folclorice româneşti...este o bucurie a utiliza aceste cărţi care ar trebui să fie o parte în toate bibliotecile muzicale.”
În original:
„La série constitue un monument de la musique folklorique roumaine...c’est une joie d’utiliser ces livres et devrait être une part dans toutes les bibliothèques musicales.”
                                                                                (Halsey Stevens – MLA Notes, 1969)

„Această colecţie este importantă nu numai din punctul de vedere a descoperirii muzicii folclorice româneşti (pentru care Bartók avea un respect nemăsurat!) şi nu numai ca un simplu document bartokian însă şi pentru că pe bazele acestei munci se poate defini grandoarea unui om, muzician şi om de ştiinţă în acelaşi timp. Importanţa sa constă înainte de toate în imensa valoare a învăţăturilor ce pot fi trase de aici...colectarea unui material direct de la surse, notaţia, analiza, clasificarea, studiul comparativ la scară internaţională, totul realizat de un singur om, Béla Bartók – care era în acelaşi timp muzician, lingvist, o autoritate în domeniul poeziei folclorice şi a instrumentelor.”
În original:
„Cette collection est importante non seulement du point de vue de la découverte de la musique folclorique roumaine (dont Bartók avait un respect outre mesure!) et non seulement comme un simple document bartokien, mais c’est sur les bases de ce travail qu’on peut se rendre compte de la grandeur d’un homme, musicien et scientifique à la fois. Son importance tient avant tout dans l’immense valeur des leçons à être tirés...la collection d’un matériel directement au sources, la notation, l’analyse, la classification, l’étude comparative à l’échelle internationale, tout a été réalisé par un seul homme, Béla Bartók – qui fut à la fois musicien, linguiste, une autorité de la poésie folclorique et des des instruments.”
                                                                                (Bálint Sárossi – MLA Notes, 1969)

„Salutăm acest impresionant studiu în trei volume care rezumă toate celelalte studii de o viaţă pe care Bartók le-a înfăptuit asupra muzicii folclorice româneşti. Bartók a fost în acelaşi timp un om de ştiinţă disciplinat şi meticulos dar niciodată distant sau şcolastic...El a utilizat întregul arsenal al lingvisticii...a creat un nou şi complet sistem de organizare, nicidecum restrâns pentru muzică, ci unul care cuprinde toate componentele artei rurale. Astfel, cea mai mare cercetare etnomuzicologică a lui Bartók a fost, în sfârşit, publicată într-o formă admirabilă. Nici unei biblioteci muzicale nu ar trebui să-i lipsească.”
În original:
„On salue cette impressionnante étude en trois volumes qui résument les études de toute une vie que Bartók a mené sur la musique folclorique roumaine. Bartók était à la fois un scientifique discipliné et méticuleux, mais jamais distant ou scolastique...Il a utilisé l’arsenal entier de la linguistique…a crée un complètement nouveau système d’organisation, non pas restreint à la musique mais étendu vers touts les composants de l’art rural. Ainsi la plus grande recherche ethnomusicologique de Bartók  a enfin été publiée dans une forme admirable. Aucune bibliothèque musicale ne devrait la manquer.”
                                 (Barbara Krader: Journal of American Musicological Society, 1972)

„Această realizare monumentală despre folclorul românesc va rămâne încoronarea studiilor folcloristice bartokiene. O muncă care reuneşte entuziasm, muncă inspirată şi imaginaţie, unică în acelaşi timp atât pentru studiile lui Bartók cât şi pentru domeniul etnomuzicologiei în general”
În original:
„ Cette réalisation monumentale sur le folklore roumain restera le couronnement des études folkloriques bartokiens. Un travail réuni d’enthousiasme, travail inspiré et d’imagination, unique à la fois pour les études de Bartók lui même, que pour le domaine de l’éthnomusicologie en général.”
                                                            (John S. Weissmann – IFMC Yearbook – 1969)

„Rezultatul muncii lui Bartók în muzica tradiţională românească este una dintre cele mai mari realizări a timpurilor noastre...Aceasta l-a implicat în observaţie de o exactitate aproape infinitezimală...complet necunoscute cercetărilor folclorice ale Europei.”
În original:
„Le résultat du travail de Bartók dans la musique traditionnelle roumaine est l’une des plus grandes réalisations de notre temps...Cela l’a impliqué dans l’observation d’une exactitude presque infinitésimale...complètement inconnue par les recherches folkloriques d’Europe.”
                                                    (Edith Gerson-Kiwi: Music and Letters Vol. 38 No. 2)

                                                                            Traduceri din limba franceză şi autorul articolului:
                                                                                                  Dr. Mircea Cîmpeanu, Cluj-Napoca

 

publicat la 09.03.2016
de Adriana Andrei
[ Contact ]
 
 
PERMANENT EDUCATION: courses, perfecting classes, information
F-DE la Craiova [ Citeşte ] [ Vezi toate ]
Google Ads
© 2009-2016 traditiiclujne.ro®   Worldwide All rights reserved
Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj.
Reproducerea materialelor este permisă numai cu permisunea editorului şi menţionarea sursei.
validat w3css     WebDesign şi programare de Nerțan Nicolae - Găzduire web: Studio One