Bine ai venit  
 
IMPORTANT
Dragobetele, sărbătorit la Cluj-Napoca prin cântec, joc și voie bună
publicat la 2020-02-03
[ citeşte ]
Momente deosebite de Ziua Culturii Naționale, la Muzeul Etnografic
publicat la 2020-01-30
[ citeşte ]
Ziua Culturii Maghiare, sărbătorită de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj
publicat la 2020-01-30
[ citeşte ]
Prezentare de fotografii, albume foto/audio și joc traditional, de Ziua Culturii Maghiare
publicat la 2020-01-30
[ citeşte ]
Hai să dăm mână cu mână!" - Spectacol festiv dedicat Zilei Unirii Principatelor Române
publicat la 2020-01-30
[ citeşte ]
Dialog muzical între clujeni și bihoreni, de Ziua Unirii Principatelor Române
publicat la 2020-01-30
[ citeşte ]
Întâlnire cu muzica și poezia românească, de Ziua Culturii Naționale
publicat la 2020-01-09
[ citeşte ]
CONCURS pentru ocuparea postului contractual vacant de ECONOMIST, studii superioare, gradul S IA, normă întreagă, durată nedeterminată
publicat la 2020-01-01
[ citeşte ]
Icoane transilvănene, expuse la Cluj-Napoca în pragul sărbătorilor de iarnă
publicat la 2019-12-13
[ citeşte ]
Gala Colindelor Tradiţionale - "Pe la noi de sărbători", duminică la Gherla
publicat la 2019-12-12
[ citeşte ]
Judeţul Cluj, reprezentat la Festivalul datinilor şi obiceiurilor de iarnă de la Iaşi de colindătorii din Negreni
publicat la 2019-12-12
[ citeşte ]
Festivalul-concurs interjudețean de colinde "Raza soarelui", la Ceanu Mare
publicat la 2019-12-12
[ citeşte ]
Festival-concurs de Obiceiuri și Tradiții de iarnă -"Junii Satului", la a III-a ediție
publicat la 2019-12-11
[ citeşte ]
Festivalul Naţional "Colind Iancului", duminică la Cluj-Napoca
publicat la 2019-12-11
[ citeşte ]
Concertul de colinde și cântece de stea "Bună sara lui Crăciun", apreciat de publicul clujean
publicat la 2019-12-10
[ citeşte ]
Festivalul-concurs județean de obiceiuri și tradiții "Țara Călatei"- ediția a V-a
publicat la 2019-11-28
[ citeşte ]
Spectacol extraordinar de colinde și cântece de stea "Bună sara lui Crăciun"
publicat la 2019-11-28
[ citeşte ]
Ziua Națională a României, sărbătorită la Muzeul Etnografic
publicat la 2019-11-21
[ citeşte ]
Sute de clujeni, prezenți la concertul "Emoţii de toamnă" - "Comori ale Romanţei"
publicat la 2019-11-04
[ citeşte ]
Expoziție de fotografie etnografică - Bálint Zsigmond, la Cluj-Napoca
publicat la 2019-10-29
[ citeşte ]
S-au acordat premiile Concursului național "Fotografia-document etnografic"
publicat la 2019-10-24
[ citeşte ]
"Emoţii de toamnă" - "Comori ale Romanţei", la Cluj-Napoca
publicat la 2019-10-22
[ citeşte ]
Premiile Concursului Fotografia-document etnografic 16
publicat la 2019-10-18
[ citeşte ]
Ansambluri din trei județe, prezente la Dej, la ,,Festivalul Jocului Fecioresc din Transilvania"
publicat la 2019-10-16
[ citeşte ]
Fotografii etnografice realizate de artiști din țară și străinătate, expuse la Muzeul de Artă din Cluj-Napoca
publicat la 2019-10-15
[ citeşte ]
Spectacol folcloric caritabil pentru reabilitarea unei biserici clujene, monument istoric de secol XVI
publicat la 2019-10-14
[ citeşte ]
Anunț concurs pentru ocuparea postului contractual vacant de Consilier juridic
publicat la 2019-10-14
[ citeşte ]
Tineri jucăuşi din trei județe, prezenți la Festivalul -concurs "Cine știe jocu' bine, joace-l, nu-i șie rușine"
publicat la 2019-10-14
[ citeşte ]
Festival -concurs dedicat jocului tradițional românesc, sâmbătă la Baciu
publicat la 2019-10-09
[ citeşte ]
Elevii din Cămărașu, uniți prin tradiții
publicat la 2019-10-08
[ citeşte ]
Ansamblul folcloric "Mugurelul", aniversat la o jumătate de secol de la înființare
publicat la 2019-10-07
[ citeşte ]
Fotografii ce surprind copii și tineri transilvăneni care participă la diverse manifestări ale satului, expuse în cadrul unui proiect european
publicat la 2019-09-30
[ citeşte ]
Cântece și jocuri tradiționale din județul Cluj, prezentate în spectacolul de folclor ,,Toamna, când cad brumele"
publicat la 2019-09-27
[ citeşte ]
Obiceiurile și tradițiile populare, promovate și-n acest an școlar în rândul elevilor clujeni
publicat la 2019-09-20
[ citeşte ]
Obiceiul nunții tradiționale, reconstituit în satul clujean Boju
publicat la 2019-09-19
[ citeşte ]
Rapsozi populari, horitori și jucăuși își dau întâlnire duminică, la Gherla
publicat la 2019-09-19
[ citeşte ]
"Ziua Muntelui", în localitatea clujeană Mărișel
publicat la 2019-09-11
[ citeşte ]
Festivalul-concurs de muzică romanes "Lăutarii ardeleni", la Gherla
publicat la 2019-09-03
[ citeşte ]
Festivalul "Jocu' de pe Câmpie", la Mociu
publicat la 2019-08-29
[ citeşte ]
Sărbătoarea tradițiilor populare, la Feiurdeni
publicat la 2019-08-29
[ citeşte ]
Detalii despre Concursul național FDE, 2019
publicat la 2019-08-20
[ citeşte ]
Tabăra de meșteșuguri "Tradiții clujene" 2019
publicat la 2019-08-19
[ citeşte ]
ANUNȚ Rezultat selecție dosare concurs de proiecte de management
publicat la 2019-08-07
[ citeşte ]
Clujul, pe podium la Olimpiada meșteșugurilor de la Sibiu
publicat la 2019-08-07
[ citeşte ]
Fotografii etnografice de premiu pe simezele Palatului Culturii Iași
publicat la 2019-08-05
[ citeşte ]
Expoziția "Iconari clujeni", deschisă la Biblioteca Județeană "Octavian Goga"
publicat la 2019-07-22
[ citeşte ]
Evenimente tradiționale la sfârșitul săptămânii, la Gădălin și Nadășu
publicat la 2019-07-19
[ citeşte ]
Proiectul internațional "Punți culturale între Banat și Transilvania"
publicat la 2019-07-18
[ citeşte ]
ANUNȚ PUBLIC concurs de proiecte de management organizat pentru Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj
publicat la 2019-07-12
[ citeşte ]
Bogăţia şi frumuseţea tradiţiilor clujene
publicat la 2019-06-25
[ citeşte ]
Festivalul-concurs "Dumitru Sopon", ediția a VI-a, și-a desemnat câștigătorii
publicat la 2019-06-24
[ citeşte ]
Festival-concurs naţional de interpretare a cântecului popular "Dumitru Sopon", la Gilău
publicat la 2019-06-13
[ citeşte ]
Evenimente cultural-educative, la finalul săptămânii, organizate în parteneriat cu CJCPCT Cluj
publicat la 2019-05-31
[ citeşte ]
Olimpiada "Meșteșuguri artistice tradiționale" și-a desemnat câștigătorii
publicat la 2019-05-27
[ citeşte ]
Spectacol folcloric, dedicat "Anului Omagial al satului românesc"
publicat la 2019-05-13
[ citeşte ]
Lutierul clujean Nicolae Vădan -"Tezaur uman viu", omagiat în satul natal, în a doua zi de Paști
publicat la 2019-04-24
[ citeşte ]
FOTOETNOGRAFIA-SALVGARDARE IDENTITARĂ
publicat la 2019-04-16
[ citeşte ]
Fotografii etnografice de premiu, la Oradea
publicat la 2019-02-25
[ citeşte ]
Întâlnire cu cultura tradițională oferită de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale
publicat la 2018-12-19
[ citeşte ]
Salonul ICOANEI ARDELENE, ediția a XIX-a
publicat la 2018-12-14
[ citeşte ]
Cultura tradițională clujeană promovată în Ungaria
publicat la 2018-12-10
[ citeşte ]
Fotografii de excepție, semnate Tordai Ede, prezentate la Cluj-Napoca
publicat la 2018-11-02
[ citeşte ]
Proiectul Națioanal "100 de năfrămuțe"
publicat la 2018-08-29
[ citeşte ]
"Semne peste vreme", expozitie de fotografie etnografică, dedicată Centenarului Marii Uniri
publicat la 2018-08-22
[ citeşte ]
Ministerul Culturii a acordat titlul de Tezaur Uman Viu lutierului clujean Nicolae Vădan
publicat la 2018-08-03
[ citeşte ]
Două CD-uri cu muzică instrumentală maghiară și romanes, lansate de CJCPCT Cluj
publicat la 2017-11-22
[ citeşte ]
De departe, din Ceruri şi din Străbuni, Muzica lui Mugurel Scutăreanu: POVESTEA CERBILOR
publicat la 2015-10-28
[ citeşte ]
POVESTEA LEMNULUI
publicat la 2015-02-26
[ citeşte ]
Formatii instrumentale traditionale din judetul Cluj
publicat la 2013-03-15
[ citeşte ]
CERCETĂTORI ŞI SCRIITORI AI FOLCLORULUI COREGRAFIC DIN TRANSILVANIA
publicat la 2013-03-05
[ citeşte ]
ARHIVA AUDIO și VIDEO
publicat la 2010-07-27
[ citeşte ]
napoi
Adăugat n 03.08.10
Autor: Consuela Bendea
An:2009
Categoria: Albums
[ deschide ]

PATRIMONIUL ŞI STAREA DE CONSERVARE A BISERICILOR DE LEMN DIN JUDEŢUL CLUJ


    În 2002, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj se alătura efortului de inventariere şi găsire a fondurilor pentru restaurarea şi conservarea bisericilor de lemn vechi din judeţul Cluj. Aceasta a presupus realizarea unei susţinute munci de teren, dusă de către o echipă a C.J.C.P.C.T. Cluj, pentru a constata starea actuală de conservare a acestora, a patrimoniului lor şi pentru reactualizarea listei acestor monumente. 
    Astfel, în acelaşi an, 2002, apare primul volum al „Repertoarului bisericilor de lemn din judeţul Cluj”, realizat în strânsă colaborare cu cercetătorul Ioan Toşa din cadrul Muzeului Etnografic al Transilvaniei. Acest prim volum se opreşte asupra istoricului acestor monumente şi asupra caracteristicilor de arhitectură.  
    Demersul iniţiat în 2002 a continuat prin editarea volumului II, în 2006, care trece în revistă starea de conservare a întregului monument, dar  şi situaţia actuală a patrimoniul mobil şi imobil pentru 37 de monumente de lemn clujene: Agârbiciu, Apahida, Aşchileul Mic, Băgaciu, Berind, Căianu, Cutca, Dângăul Mic, Dorolţu, Dretea, Finişel, Gârboul Dejului, Ghirolţ, Iclod, Lacu, Macău, Năsal, Ocolişel, Pădureni, Pruneni, Sava, Sălişca, Sălişte, Sâmboieni, Sântejude, Sic, Silivaş, Someşu Rece, Stolna, Strâmbu, Surduc, Şard, Tăuţi, Târguşor, Ticu Sat, Tioltiur şi Valea Căşeiului. 
    Prezentul volum continuă lista prin prezentarea celorlalte biserici de lemn monument istoric şi anume: Aghireşu, Aghireş Fabrici, Aşchileul Mare, Bădeni, Bălceşti, Beliş, Berchieşu, Bica, Bucea, Calna, Cătălina, Chesău, Chidea, Ciubăncuţa, Ciucea, Ciuleni, Cojocna, Cremenea, Crişeni, Dâncu, Dealu Negru, Dej, Gârbău, Livada, Măgura Ierii, Muncel, Nadăşu, Nicula, Osoi, Săliştea Nouă, Săliştea Veche, Sânpaul, Straja, Sumurducu, Ticu Colonie, Vechea, Vişagu, precum şi menţionarea unora dispărute sau strămutate cum ar fi cele din: Muntele Rece, Valea Groşilor sau Leurda.
    Totodată, din 2007, CJCPCT a demarat un proiect de colaborare între restauratori români şi polonezi, specializaţi în restaurarea monumentelor de lemn, Polonia oferind un exemplu demn de urmat în acest sens. 
    Bisericile de lemn cuprinse în acest volum sunt, majoritatea, înscrise pe Lista Monumentelor Istorice. Fiecare fişă se opreşte asupra decorului sculptat, asupra picturii murale, a obiectelor de patrimoniu mobil şi încheie cu surprinderea stării de conservare, în încercarea de a oferi o imagine cât mai completă asupra situaţiei monumentului în prezent. Reprezentând valori de ordin artistic şi istoric, elementele care formează patrimoniul edificiilor de lemn se păstrează parţial, suficient însă cât să ofere o imagine asupra artei religioase româneşti din această zonă pe parcursul secolelor XVII-XIX.
    Decorul sculptat în lemn, parte componentă a arhitecturii, este concentrat la nivelul ancadramentului uşii de intrare în pronaos şi/sau în interior la intarea în naos, îmbinând motive decorative precum: funia împletită, vrejurile florale, romburi alături de omniprezentul motiv al rozetei; apoi la nivelul brâului bisericii, sub forma funiei răsucite ce înconjoară întreg monumentul. Tot în exterior, unele monumente prezintă sculptură la arcada pridvorului. În interior, este decorată adesea bârna transversală a naosului, încununată de cheia de boltă şi uneori iconostasul, aici având nu doar rol decorativ ci şi de a separa cele trei sau patru registre de icoane. În unele cazuri, peste vechiul ancadrament decorat al intrării s-a aplicat altul nou: Chidea, Aghireşu, peste altele s-a aplicat vopsea: Bădeni, Dâncu, Ticu Colonie, Bălceşti, dar există şi cazuri fericite de ancadramente frumos decorate şi bine păstrate: Sumurducu, Vechea, Nicula etc. 
    În ceea ce priveşte pictura murală a bisericilor de lemn, aceasta a fost realizată în tempera, pe o pânză care a fost apoi lipită pe perete. Pictura fiind uşor supusă degradării, în majoritatea cazurilor, din ansamblul iniţial de pictură murală se păstrează doar fragmente, întâlnite mai ales în altar şi pe bolta naosului, zone mai puţin expuse factorilor distructivi. Ceea ce caracterizează starea de conservare a tuturor acestor ansambluri este aceea că ele sunt afectate de infiltrarea apei prin acoperiş, puternic înnegrite din cauza fumului de la lumânări,  acoperite de icoane şi ştergare, la care se adaugă agresiuni cum sunt scrijeliturile, în astfel de cazuri fiind de datoria preotului să intervină în impunerea respectului pentru monument. Există şi câteva exemple fericite, unde ansamblul mural se prezintă în condiţii bune, mai ales datorită restaurărilor, precum la Bica, Ticu Colonie (cu intervenţii la restaurare), Bucea etc. În cazul bisericilor care nu mai păstrează pictură deloc, cauzele sunt multiple: pictura s-a deteriorat în timpul transportului dintr-un sat în altul (Chesău), pentru a nu lăsa umezeala să pătrundă în interior aceasta a fost acoperită cu vopsea, tapet sau var (Chidea, Cojocna, Dâncu, Dângăul Mare, Ghirolţ, Nima, Măgura Ierii, Băgaciu, Straja, Cutca). Astfel, au fost acoperite ansambluri picturale de mare valoare a căror stare nu mai poate fi astfel evaluată, prejudiciindu-se şi aspectul tradiţional al interiorului unei biserici de lemn.
    Deşi unele biserici nu păstrează pictura originală sau nu o păstrează integral, aşa cum am arătat mai sus, inscripţiile şi analiza stilistică permit datarea cel puţin cu aproximaţie a multora dintre aceste ansambluri de pictură murală. Astfel, peste 30 din bisericile de lemn din judeţ deţin integral sau parţial pictură murală din secolul al XVIII-lea, printre cele mai vechi exemple numărându-se cele de la Vechea, Stolna, Dretea sau Măgura Ierii. Restul edificiilor religioase de lemn au fost pictate pe parcursul secolului al XIX-lea sau au primit pictură nouă în secolul al XX-lea.
    Dintre meşterii care au decorat cu pictură şi cu icoane bisericile de lemn de pe teritoriul actual al judeţului Cluj, cei mai prolifici au fost Dumitru Ispas, Nechita Zugravul sau Ioan Pop din Românaşi. 
    Dumitru Ispas, pictor muralist originar din Gilău, a fost activ la sfârşitul secolului al XVIII-lea şi începutul secolului al XIX-la, perioadă în care a împodobit cu pictură murală cel puţin 10 biserici de lemn din zona luată în discuţie: Agârbiciu – 1801 şi 1818, Dângăul Mic – 1802, Finişel – 1807, Nadăş, Păniceni – 1808, Petrindu Mare – 1835, Sânpaul – 1788, Someşu Rece, Straja – 1806, Tăuţi – 1829, Ticu sat – 1827. Este o pictură de factură populară caracterizată prin decorativism şi o cromatică relativ veselă. 
    În ceea ce-l priveşte pe Nechita Zugravul, acesta s-a remarcat în primul rând ca iconar şi doar apoi ca muralist. Activitatea sa este plasată la mijlocul secolului al XVIII-lea, când a pictat pentru biserici precum: Aghireşu, uşile împărăteşti din Berind, Dâncu, Sânpaul, Ticu Colonie, Finişel, iconostasul din Dretea. Chenarele sale sunt rectangulare, decorate cu motivul frânghiei răsucite, fondul este aurit prezentând motive geometrice în relief, iar gama cromatică este dominată de roşu, verde şi albastru. Se remarcă figurile cu mâini şi degete prelungi, cu aspect fragil.
    Alţi pictori muralişti şi iconari care au lucrat în zonă sunt: Ioan Pop din Românaşi la Apahida şi Aşchileul Mic, Ioan Perşe din Elciu la Aşchileul Mare şi Osoi, Simion Mărincan la Aşchileul Mic şi Berind, Alexandru Pop din Ciceu Hăşmaş care pictează icoane la Muncel şi Sălişca, Nistor din Feleac, care realizează icoane pentru Finişel şi Stolna, Dionisie Iuga din Nicula la Bucea şi Nadăş, Broina Urs la Ticu Colonie, Simion Silaghi Sălăjeanu la Bica şi Păniceni.
Patrimoniul unei biserici de lemn include, pe lângă pictura murală şi decorul sculptat, şi piesele de inventar mobil: icoanele pe lemn şi sticlă, uşile iconostasului, piesele de mobilier, crucile, sfeşnicele, policandrele, tipăriturile, clopotele şi crucile din cimitir. Majoritatea edificiilor religioase de lemn din judeţ nu mai păstrează elementele vechi de patrimoniu mobil, multe dintre acestea s-au pierdut, au fost transferate sau furate în ultimii 20 de ani. Cele mai reprezentative piese au ajuns în muzee, majoritatea în colecţia Arhiepiscopiei Ortodoxe Române, în urma campaniei de colectare de la începutul anilor '80. 
    Dintre obiectele de patrimoniu mobil cele mai reprezentative sunt icoanele pe lemn şi pe sticlă. Icoanele pe lemn care s-au păstrat sunt datate pe parcursul secolelor XVII-XIX, multe din ele fiind icoane împărăteşti. Icoane vechi, de secol XVII, s-au mai păstrat în patrimoniul bisericilor din Pintic, Păniceni, Ciubăncuţa, Nicula, Vechea sau Băgaciu. De mare valoare sunt două icoane pe lemn de secol XVI, reprezentând Adormirea Maicii Domnului, pictate la Păniceni şi Nadăş de acelaşi meşter iconar, precum şi o Maica Domnului cu Pruncul, de tip Hodighitria, pictată în secolul al XVI-lea şi care se află în patimoniul bisericii din Bica. 
    În patrimoniul bisericilor de lemn se mai numără: tipăriturile (cazanii, liturghiere, molitvelnice, evangheliare) păstrate în câteva biserici precum: Berind, Ciubăncuţa, Cremenea, Cojocna, Dâncu sau Straja, aparţinând secolului al XVIII-lea şi XIX-lea; clopote vechi precum cele de la Aşchileul Mare – 1773, Cremenea – 1770, Berchieş – 1848, Bonţ – 1829; cruci de lemn de mână, pictate sau resturi din mobilierul de lemn:  scaune, strane păstrate în podul bisericilor. Multe dintre edificii mai deţin în altar prestolul de piatră pe care apare înscris anul construirii edificiului. În cimitirele din jur, se mai păstrează cruci de piatră din secolul al XIX-lea. 
    Tâmplele bisericilor de lemn, acolo unde se păstrează, piese de patrimoniu extrem de valoroase, au fost decorate fie cu pictură pe pânză lipită pe peretele estic al naosului, fie cu icoane despărţite de un decor sculptat în lemnul peretelui. Iconostasul prezintă, de regulă, trei registre de icoane: şirul celor împărăteşti, icoanele apostoleşti, apoi cele ale proorocilor sau cele prăznicar, totul fiind încununat de o Răstignire. Uşile iconostasului, sculptate şi pictate, sunt, de cele mai multe ori, locul de maximă încărcare decorativă, evidenţiind certe influenţe dinspre arta brâncovenească sau barocă. Împărăteşti şi diaconeşti, sunt decorate cu diverse motive vegetale: vrejuri, viţa de vie, rozeta, precum şi cu alte simboluri ca vulturul bicefal, frânghia răsucită şi medalioane cei patru evanghelişti.
Munca de teren dezvăluie situaţii diverse în privinţa stării de conservare a monumentelor. Între exemplele fericite (biserica din Bucea) şi cele grave (Săliştea Veche sau Pintic), majoritatea bisericilor prezintă probleme legate de starea bazei, dislocarea pereţilor, deteriorarea şindrilei, şubrezirea turnului, deteriorarea stratului de pictură. 50% din monumentele cercetate păstrează un aspect original, celelalte având acoperiş din tablă sau tencuială în exterior sau interior, ancadramente de uşi şi pridvoare vopsite.
    Un ultim aspect ce nu trebuie neglijat este cel al securităţii bisericilor de lemn şi a obiectelor de patrimoniu din interior. În cercetarea pe teren, s-a observat uneori lipsa unei dotări minime antiincendiu şi a unui plan de combatere a acestuia. Măsuri mai eficiente sunt necesare şi pentru prevenirea furturilor. 

Consuela Bendea, referent CJCPCT Cluj

Coperta albumului (design Nicolae Nerțan)

PERMANENT EDUCATION: courses, perfecting classes, information
,,Zestrea tradițiilor clujene", la Școala Gimnazială ,,Gheorghe Șincai", Florești [ Citeşte ] [ Vezi toate ]
Google Ads
© 2006 - traditiiclujne.ro®   Worldwide All rights reserved
Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj.
Reproducerea materialelor este permisă numai cu permisunea editorului şi menţionarea sursei.
validat w3css     WebDesign şi programare de Nerțan Nicolae - Găzduire web: ReMARK srl.