Bine ai venit  
 
IMPORTANT
Dragobetele, sărbătorit la Cluj-Napoca prin cântec, joc și voie bună
publicat la 2020-02-03
[ citeşte ]
Momente deosebite de Ziua Culturii Naționale, la Muzeul Etnografic
publicat la 2020-01-30
[ citeşte ]
Ziua Culturii Maghiare, sărbătorită de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj
publicat la 2020-01-30
[ citeşte ]
Prezentare de fotografii, albume foto/audio și joc traditional, de Ziua Culturii Maghiare
publicat la 2020-01-30
[ citeşte ]
Hai să dăm mână cu mână!" - Spectacol festiv dedicat Zilei Unirii Principatelor Române
publicat la 2020-01-30
[ citeşte ]
Dialog muzical între clujeni și bihoreni, de Ziua Unirii Principatelor Române
publicat la 2020-01-30
[ citeşte ]
Întâlnire cu muzica și poezia românească, de Ziua Culturii Naționale
publicat la 2020-01-09
[ citeşte ]
CONCURS pentru ocuparea postului contractual vacant de ECONOMIST, studii superioare, gradul S IA, normă întreagă, durată nedeterminată
publicat la 2020-01-01
[ citeşte ]
Icoane transilvănene, expuse la Cluj-Napoca în pragul sărbătorilor de iarnă
publicat la 2019-12-13
[ citeşte ]
Gala Colindelor Tradiţionale - "Pe la noi de sărbători", duminică la Gherla
publicat la 2019-12-12
[ citeşte ]
Judeţul Cluj, reprezentat la Festivalul datinilor şi obiceiurilor de iarnă de la Iaşi de colindătorii din Negreni
publicat la 2019-12-12
[ citeşte ]
Festivalul-concurs interjudețean de colinde "Raza soarelui", la Ceanu Mare
publicat la 2019-12-12
[ citeşte ]
Festival-concurs de Obiceiuri și Tradiții de iarnă -"Junii Satului", la a III-a ediție
publicat la 2019-12-11
[ citeşte ]
Festivalul Naţional "Colind Iancului", duminică la Cluj-Napoca
publicat la 2019-12-11
[ citeşte ]
Concertul de colinde și cântece de stea "Bună sara lui Crăciun", apreciat de publicul clujean
publicat la 2019-12-10
[ citeşte ]
Festivalul-concurs județean de obiceiuri și tradiții "Țara Călatei"- ediția a V-a
publicat la 2019-11-28
[ citeşte ]
Spectacol extraordinar de colinde și cântece de stea "Bună sara lui Crăciun"
publicat la 2019-11-28
[ citeşte ]
Ziua Națională a României, sărbătorită la Muzeul Etnografic
publicat la 2019-11-21
[ citeşte ]
Sute de clujeni, prezenți la concertul "Emoţii de toamnă" - "Comori ale Romanţei"
publicat la 2019-11-04
[ citeşte ]
Expoziție de fotografie etnografică - Bálint Zsigmond, la Cluj-Napoca
publicat la 2019-10-29
[ citeşte ]
S-au acordat premiile Concursului național "Fotografia-document etnografic"
publicat la 2019-10-24
[ citeşte ]
"Emoţii de toamnă" - "Comori ale Romanţei", la Cluj-Napoca
publicat la 2019-10-22
[ citeşte ]
Premiile Concursului Fotografia-document etnografic 16
publicat la 2019-10-18
[ citeşte ]
Ansambluri din trei județe, prezente la Dej, la ,,Festivalul Jocului Fecioresc din Transilvania"
publicat la 2019-10-16
[ citeşte ]
Fotografii etnografice realizate de artiști din țară și străinătate, expuse la Muzeul de Artă din Cluj-Napoca
publicat la 2019-10-15
[ citeşte ]
Spectacol folcloric caritabil pentru reabilitarea unei biserici clujene, monument istoric de secol XVI
publicat la 2019-10-14
[ citeşte ]
Anunț concurs pentru ocuparea postului contractual vacant de Consilier juridic
publicat la 2019-10-14
[ citeşte ]
Tineri jucăuşi din trei județe, prezenți la Festivalul -concurs "Cine știe jocu' bine, joace-l, nu-i șie rușine"
publicat la 2019-10-14
[ citeşte ]
Festival -concurs dedicat jocului tradițional românesc, sâmbătă la Baciu
publicat la 2019-10-09
[ citeşte ]
Elevii din Cămărașu, uniți prin tradiții
publicat la 2019-10-08
[ citeşte ]
Ansamblul folcloric "Mugurelul", aniversat la o jumătate de secol de la înființare
publicat la 2019-10-07
[ citeşte ]
Fotografii ce surprind copii și tineri transilvăneni care participă la diverse manifestări ale satului, expuse în cadrul unui proiect european
publicat la 2019-09-30
[ citeşte ]
Cântece și jocuri tradiționale din județul Cluj, prezentate în spectacolul de folclor ,,Toamna, când cad brumele"
publicat la 2019-09-27
[ citeşte ]
Obiceiurile și tradițiile populare, promovate și-n acest an școlar în rândul elevilor clujeni
publicat la 2019-09-20
[ citeşte ]
Obiceiul nunții tradiționale, reconstituit în satul clujean Boju
publicat la 2019-09-19
[ citeşte ]
Rapsozi populari, horitori și jucăuși își dau întâlnire duminică, la Gherla
publicat la 2019-09-19
[ citeşte ]
"Ziua Muntelui", în localitatea clujeană Mărișel
publicat la 2019-09-11
[ citeşte ]
Festivalul-concurs de muzică romanes "Lăutarii ardeleni", la Gherla
publicat la 2019-09-03
[ citeşte ]
Festivalul "Jocu' de pe Câmpie", la Mociu
publicat la 2019-08-29
[ citeşte ]
Sărbătoarea tradițiilor populare, la Feiurdeni
publicat la 2019-08-29
[ citeşte ]
Detalii despre Concursul național FDE, 2019
publicat la 2019-08-20
[ citeşte ]
Tabăra de meșteșuguri "Tradiții clujene" 2019
publicat la 2019-08-19
[ citeşte ]
ANUNȚ Rezultat selecție dosare concurs de proiecte de management
publicat la 2019-08-07
[ citeşte ]
Clujul, pe podium la Olimpiada meșteșugurilor de la Sibiu
publicat la 2019-08-07
[ citeşte ]
Fotografii etnografice de premiu pe simezele Palatului Culturii Iași
publicat la 2019-08-05
[ citeşte ]
Expoziția "Iconari clujeni", deschisă la Biblioteca Județeană "Octavian Goga"
publicat la 2019-07-22
[ citeşte ]
Evenimente tradiționale la sfârșitul săptămânii, la Gădălin și Nadășu
publicat la 2019-07-19
[ citeşte ]
Proiectul internațional "Punți culturale între Banat și Transilvania"
publicat la 2019-07-18
[ citeşte ]
ANUNȚ PUBLIC concurs de proiecte de management organizat pentru Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj
publicat la 2019-07-12
[ citeşte ]
Bogăţia şi frumuseţea tradiţiilor clujene
publicat la 2019-06-25
[ citeşte ]
Festivalul-concurs "Dumitru Sopon", ediția a VI-a, și-a desemnat câștigătorii
publicat la 2019-06-24
[ citeşte ]
Festival-concurs naţional de interpretare a cântecului popular "Dumitru Sopon", la Gilău
publicat la 2019-06-13
[ citeşte ]
Evenimente cultural-educative, la finalul săptămânii, organizate în parteneriat cu CJCPCT Cluj
publicat la 2019-05-31
[ citeşte ]
Olimpiada "Meșteșuguri artistice tradiționale" și-a desemnat câștigătorii
publicat la 2019-05-27
[ citeşte ]
Spectacol folcloric, dedicat "Anului Omagial al satului românesc"
publicat la 2019-05-13
[ citeşte ]
Lutierul clujean Nicolae Vădan -"Tezaur uman viu", omagiat în satul natal, în a doua zi de Paști
publicat la 2019-04-24
[ citeşte ]
FOTOETNOGRAFIA-SALVGARDARE IDENTITARĂ
publicat la 2019-04-16
[ citeşte ]
Fotografii etnografice de premiu, la Oradea
publicat la 2019-02-25
[ citeşte ]
Întâlnire cu cultura tradițională oferită de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale
publicat la 2018-12-19
[ citeşte ]
Salonul ICOANEI ARDELENE, ediția a XIX-a
publicat la 2018-12-14
[ citeşte ]
Cultura tradițională clujeană promovată în Ungaria
publicat la 2018-12-10
[ citeşte ]
Fotografii de excepție, semnate Tordai Ede, prezentate la Cluj-Napoca
publicat la 2018-11-02
[ citeşte ]
Proiectul Națioanal "100 de năfrămuțe"
publicat la 2018-08-29
[ citeşte ]
"Semne peste vreme", expozitie de fotografie etnografică, dedicată Centenarului Marii Uniri
publicat la 2018-08-22
[ citeşte ]
Ministerul Culturii a acordat titlul de Tezaur Uman Viu lutierului clujean Nicolae Vădan
publicat la 2018-08-03
[ citeşte ]
Două CD-uri cu muzică instrumentală maghiară și romanes, lansate de CJCPCT Cluj
publicat la 2017-11-22
[ citeşte ]
De departe, din Ceruri şi din Străbuni, Muzica lui Mugurel Scutăreanu: POVESTEA CERBILOR
publicat la 2015-10-28
[ citeşte ]
POVESTEA LEMNULUI
publicat la 2015-02-26
[ citeşte ]
Formatii instrumentale traditionale din judetul Cluj
publicat la 2013-03-15
[ citeşte ]
CERCETĂTORI ŞI SCRIITORI AI FOLCLORULUI COREGRAFIC DIN TRANSILVANIA
publicat la 2013-03-05
[ citeşte ]
ARHIVA AUDIO și VIDEO
publicat la 2010-07-27
[ citeşte ]
napoi
Adăugat n 08.11.12
Autor: CJCPCTC / Veturia Suciu / Nertan Nicolae
An:2012
Categoria: Albums
[ deschide ]
Într-o şedinţă de lucru la Asociaţia Meşterilor Populari Clujeni domnul Director Tiberiu Groza, ne-a  îndemnat să strângem poze vechi pentru realizarea unor monografii în imagini a localităţilor din judeţul Cluj. Am urmat îndemnul şi m-am pornit la strîns fotografii mai vechi decît cele realizate în ultimii 50 de ani. Au fost oameni care m-au înţeles şi m-au ajutat cu mare drag dîndu-mi poze de mare valoare din comuna Cojocna. Mulţi consăteni m-au tratat  cu neîncredere. Eu văzând că nu imi dau atenţie m-am resemnat dar nu m-am lăsat învinsă. Am continuat sa strîng fotografii de la cei care au fost de acord cu intenţia noastră de a realiza acest album, lucru pentru care le mulţumesc tuturor. Viata socială, culturală şi spirituală a satului Cojocna de dinainte de colectivizare merita sa fie adunată şi pastrată într-un album de fotografie pentru generaţiile viitoare.
Erau obiceiuri frumoase si petreceri de Paşte şi de Rusalii. În prima zi de praznic nu se făcea joc, în schimb la Rusalii se ieşea în ţarină. După terminarea slujbei la biserică toţi enoriaşii cu preotul în frunte, ieşeau în „furdulaşul” unde era semănat grâu. Aici se făcea slujba de ocrotire a cerealelor să fie ferite de grindină şi de gângănii.
Pentru Paşte erau multe obiceiuri. De cum începea postul mare se duceau prescuri la biserică în fiecare sâmbătă până în joia mare. După „purtatul prescurei” cum se spune în popor, se făcea pomul pentru cei care au mers în eternitate în perioada de un an de la Paşte până la Paştele următor.
Pomul se slujea în joia mare, cu sfintele Paşti, fiind împodobit cu covrigei, ouă roşii, fructe, bomboane, o farfurie, o cană, o lingură şi o furculiţă. Dupa slujba tot ceea ce era pus in pom se împartea copiilor. Pomul gol se punea pe mormântul pentru care era slujit.
În a doua zi de Rusalii se făcea jocul la şură. Sura  era împodobită cu crengi de stejar, care erau aduse din pădure şi se puneau cu vârful în jos. În faţa şurii şi pe marginea porţilor se puneau tot crengi de stejar. În mijlocul crengilor din şură se făcea un lustăr din florile timpului, un cerc mare. Până sus mai erau două cercuri, toate împodobite cu flori. În mijlocul lustărului, cum îi spuneam noi, se făcea semnul sfintei cruci tot din flori. La jocul de la Rusalii, „chizeşul” hotăra care fată dă de mâncare ceteraşilor. Inaintea inceperii jocului, fata care era aleasă era mândră că era ce-a mai respectată. Fetele pe acea vreme erau foarte ascultătoare şi cuminţi neieşind din vorba părinţilor.
La masă, ceteraşii mergeau cu băieţii care organizau jocul, adică chizeşii. Toţi cei care luau masa la fată făceau  un joc mic drept mulţumită gazdei pentru masă, după care porneau spre şura unde era jocul, fiind aşteptaţi de tineretul satului şi începeau jocul. La Cojocna jocul la şură se începea cu o suită de dansuri compusă din Ţarina, Ardeleana, Roata şi Învârita. Băieţii stăteau lângă ceteraşi, în gura şurii şi făceau cu ochiu şi cu mâna fetei cu care doreau să joace. Fiecare fată mergea la chemare, se făcea roată, pe urmă se juca cu strigături şi cor bărbătesc. După ce se termina, urma jocul tradiţional al Cojocnei, Învârita şi ponturi jucate de băieţi.
Mai erau obiceiuri foarte vechi şi atrăgătoare pentru tinerii de pe acea vreme. Se lucra în clacă când un tânăr dorea să-şi construiască o casă şi era ajutat de toţi prietenii şi rudele. Se mai făcea clacă şi pentru ajutorul femeii la torsul cânepii. Se făcea un caier mic la fiecare. Când se termina se adunau toate fusele, se răştiau şi se făcea jirebdie. 
Se făceau şi şezători, unde mergeau femeile şi fetele, fiecare cu ce avea de lucru. În şezătoare băieţii se aşezau lângă fete, fiecare lângă fata pe care o iubea. Fata de dragul băiatului se făcea că scapă fusul iar băiatul repede îl prindea şi nu îl dădea până nu primea o sărutare drept răsplată. După miezul nopţii la terminarea torsului, lucrul se punea la o parte, băieţii aduceau ceteraşii din sat şi începeau veselia şi jocul. Pe urmă fiecare mergea acasă. Fetele erau conduse de băieţi până la poarta fiecăreia.
Femeile se străduiau să ţeasă, să facă haine familiei. Asta se petrecea după ce îşi terminau treaba  de la câmp. Până la sfintele Paşti hainele trebuiau să fie gata de purtat.
Erau foarte frumoase şi sărbătorile Crăciunului. Se stângeau grupuri după vârstă şi începeau să înveţe colinzi. În ajunul Crăciunului, copii începeau colindatul după ce serveau masa. Cei mai mici mai după masă iar cei mari noaptea. Mergeau şi tineri însurăţei. Cei mai învârstă aşteptau colindătorii şi-i serveau cu jinars de prune şi cozonac.
Cojocna avea oameni gospodari şi harnici care lucrau cu drag pământul. Pe vremea noastră şi în trecut, pământul se lucra numai cu boi sau bivoli. Gospodarii abia aşteptau să treacă iarna. Când soarele zvânta coastele, ţăranii se pregăteau să iasă la plug şi cu animalele odihnite peste iarnă, începeau aratul.  Când se băga plugul în brazdă, ţăranul îşi ridica pălăria, îşi făcea semnul sfintei cruci şi spunea „ Doamne ajută şi dă roade bogate”.
Pe câmp se auzea glasul ţăranilor cum mânau cu biciul pe umăr, strigând la boi cu blândeţe „ cea” sau „hois” în urma plugului.  Care erau mai tineri începeau să cânte sau să fluiere. Nu rămânea nici o brazdă de pămân nelucrată. Câmpul era asa de frumos că era plin cu oameni.  Când se termina semănatul de primăvară se făceau ciurzile de animale. Erau vite care nu mai veneau până toamna acasă şi rămâneau în stanişte (pajişte). Numai vacile cu lapte care veneau seara în sat. Erau şi multe oi. După Paşte se împreunau, pe urmă mergeam cu rândul după lapte, cu măgăruşul şi un căruţ mic pe două roţi. Femeile făceau caşul, urda şi jintuiala, din care se făcea balmoşul. Cheagul îl făceam noi din rânza (stomacul) mielului.
 In Cojocna au fost multe activităţi culturale şi spectacole organizate de cadrele didactice. Tineretul era indrumat şi ajutat de învăţători. Se făceau spectacole de Anul Nou, cu piese de teatru şi dansuri populare. Era un mare bal de 1 Decembrie în sala de la Băile Cojocna. Aici veneau oamenii satului, cu jinars de prune, friptură de porc si cozonac pufos cu nucă. La miezul nopţii se întindea o masă pe cinste. Îşi închinau unul altuia cu sticla de jinars. După masa ţărănească, dar foarte bogată, începea jocul până spre ziuă.
 În Cojocna mai era un cor mare de bărbaţi de aproximativ 150 de persoane, care cânta pe patru voci, dirijor fiind Domnul Szentoalnai Ştefan, ajutat de domnul Director al Şcolii din Cojocna, Runcu Vasile. Pe vremea când erau părinţii noştrii tineri, dirijorul era domnul Buduşanu. La repetiţii veneau muzicologi din Cluj, ca Domnul Medan Virgil şi domnul Boldur. S-a cântat şi „Nunta de pe Someş” lucrare corală compusă  de domnul Tudor Jarda, care a asistat de câteva ori la repetiţii.
Ne mândrim cu trecutul obiceiurilor din Cojocna şi sperăm să se găsească cineva să ia frâiele şi să ducă mai departe bogăţia culturală românească. Ar fi mare păcat să se piardă aşa obiceiuri frumoase rămase din strămoşi.
Albumul de fotografii editat de Centrul Judetean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale se doreste a fi un omagiu adus înaintaşilor nostri care au creat cultura tradiţională specifică locului iar eu, învrednicindu-mă să contribui la realizarea lui, doresc să-mi aduc prinosul la a lor cinstire.

                                                                                       

Veturia Suciu - meşter popular
PERMANENT EDUCATION: courses, perfecting classes, information
,,Zestrea tradițiilor clujene", la Școala Gimnazială ,,Gheorghe Șincai", Florești [ Citeşte ] [ Vezi toate ]
Google Ads
© 2006 - traditiiclujne.ro®   Worldwide All rights reserved
Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj.
Reproducerea materialelor este permisă numai cu permisunea editorului şi menţionarea sursei.
validat w3css     WebDesign şi programare de Nerțan Nicolae - Găzduire web: ReMARK srl.