Bine ai venit  
 
IMPORTANT
Dragobetele, sărbătorit la Cluj-Napoca prin cântec, joc și voie bună
publicat la 2020-02-03
[ citeşte ]
Momente deosebite de Ziua Culturii Naționale, la Muzeul Etnografic
publicat la 2020-01-30
[ citeşte ]
Ziua Culturii Maghiare, sărbătorită de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj
publicat la 2020-01-30
[ citeşte ]
Prezentare de fotografii, albume foto/audio și joc traditional, de Ziua Culturii Maghiare
publicat la 2020-01-30
[ citeşte ]
Hai să dăm mână cu mână!" - Spectacol festiv dedicat Zilei Unirii Principatelor Române
publicat la 2020-01-30
[ citeşte ]
Dialog muzical între clujeni și bihoreni, de Ziua Unirii Principatelor Române
publicat la 2020-01-30
[ citeşte ]
Întâlnire cu muzica și poezia românească, de Ziua Culturii Naționale
publicat la 2020-01-09
[ citeşte ]
CONCURS pentru ocuparea postului contractual vacant de ECONOMIST, studii superioare, gradul S IA, normă întreagă, durată nedeterminată
publicat la 2020-01-01
[ citeşte ]
Icoane transilvănene, expuse la Cluj-Napoca în pragul sărbătorilor de iarnă
publicat la 2019-12-13
[ citeşte ]
Gala Colindelor Tradiţionale - "Pe la noi de sărbători", duminică la Gherla
publicat la 2019-12-12
[ citeşte ]
Judeţul Cluj, reprezentat la Festivalul datinilor şi obiceiurilor de iarnă de la Iaşi de colindătorii din Negreni
publicat la 2019-12-12
[ citeşte ]
Festivalul-concurs interjudețean de colinde "Raza soarelui", la Ceanu Mare
publicat la 2019-12-12
[ citeşte ]
Festival-concurs de Obiceiuri și Tradiții de iarnă -"Junii Satului", la a III-a ediție
publicat la 2019-12-11
[ citeşte ]
Festivalul Naţional "Colind Iancului", duminică la Cluj-Napoca
publicat la 2019-12-11
[ citeşte ]
Concertul de colinde și cântece de stea "Bună sara lui Crăciun", apreciat de publicul clujean
publicat la 2019-12-10
[ citeşte ]
Festivalul-concurs județean de obiceiuri și tradiții "Țara Călatei"- ediția a V-a
publicat la 2019-11-28
[ citeşte ]
Spectacol extraordinar de colinde și cântece de stea "Bună sara lui Crăciun"
publicat la 2019-11-28
[ citeşte ]
Ziua Națională a României, sărbătorită la Muzeul Etnografic
publicat la 2019-11-21
[ citeşte ]
Sute de clujeni, prezenți la concertul "Emoţii de toamnă" - "Comori ale Romanţei"
publicat la 2019-11-04
[ citeşte ]
Expoziție de fotografie etnografică - Bálint Zsigmond, la Cluj-Napoca
publicat la 2019-10-29
[ citeşte ]
S-au acordat premiile Concursului național "Fotografia-document etnografic"
publicat la 2019-10-24
[ citeşte ]
"Emoţii de toamnă" - "Comori ale Romanţei", la Cluj-Napoca
publicat la 2019-10-22
[ citeşte ]
Premiile Concursului Fotografia-document etnografic 16
publicat la 2019-10-18
[ citeşte ]
Ansambluri din trei județe, prezente la Dej, la ,,Festivalul Jocului Fecioresc din Transilvania"
publicat la 2019-10-16
[ citeşte ]
Fotografii etnografice realizate de artiști din țară și străinătate, expuse la Muzeul de Artă din Cluj-Napoca
publicat la 2019-10-15
[ citeşte ]
Spectacol folcloric caritabil pentru reabilitarea unei biserici clujene, monument istoric de secol XVI
publicat la 2019-10-14
[ citeşte ]
Anunț concurs pentru ocuparea postului contractual vacant de Consilier juridic
publicat la 2019-10-14
[ citeşte ]
Tineri jucăuşi din trei județe, prezenți la Festivalul -concurs "Cine știe jocu' bine, joace-l, nu-i șie rușine"
publicat la 2019-10-14
[ citeşte ]
Festival -concurs dedicat jocului tradițional românesc, sâmbătă la Baciu
publicat la 2019-10-09
[ citeşte ]
Elevii din Cămărașu, uniți prin tradiții
publicat la 2019-10-08
[ citeşte ]
Ansamblul folcloric "Mugurelul", aniversat la o jumătate de secol de la înființare
publicat la 2019-10-07
[ citeşte ]
Fotografii ce surprind copii și tineri transilvăneni care participă la diverse manifestări ale satului, expuse în cadrul unui proiect european
publicat la 2019-09-30
[ citeşte ]
Cântece și jocuri tradiționale din județul Cluj, prezentate în spectacolul de folclor ,,Toamna, când cad brumele"
publicat la 2019-09-27
[ citeşte ]
Obiceiurile și tradițiile populare, promovate și-n acest an școlar în rândul elevilor clujeni
publicat la 2019-09-20
[ citeşte ]
Obiceiul nunții tradiționale, reconstituit în satul clujean Boju
publicat la 2019-09-19
[ citeşte ]
Rapsozi populari, horitori și jucăuși își dau întâlnire duminică, la Gherla
publicat la 2019-09-19
[ citeşte ]
"Ziua Muntelui", în localitatea clujeană Mărișel
publicat la 2019-09-11
[ citeşte ]
Festivalul-concurs de muzică romanes "Lăutarii ardeleni", la Gherla
publicat la 2019-09-03
[ citeşte ]
Festivalul "Jocu' de pe Câmpie", la Mociu
publicat la 2019-08-29
[ citeşte ]
Sărbătoarea tradițiilor populare, la Feiurdeni
publicat la 2019-08-29
[ citeşte ]
Detalii despre Concursul național FDE, 2019
publicat la 2019-08-20
[ citeşte ]
Tabăra de meșteșuguri "Tradiții clujene" 2019
publicat la 2019-08-19
[ citeşte ]
ANUNȚ Rezultat selecție dosare concurs de proiecte de management
publicat la 2019-08-07
[ citeşte ]
Clujul, pe podium la Olimpiada meșteșugurilor de la Sibiu
publicat la 2019-08-07
[ citeşte ]
Fotografii etnografice de premiu pe simezele Palatului Culturii Iași
publicat la 2019-08-05
[ citeşte ]
Expoziția "Iconari clujeni", deschisă la Biblioteca Județeană "Octavian Goga"
publicat la 2019-07-22
[ citeşte ]
Evenimente tradiționale la sfârșitul săptămânii, la Gădălin și Nadășu
publicat la 2019-07-19
[ citeşte ]
Proiectul internațional "Punți culturale între Banat și Transilvania"
publicat la 2019-07-18
[ citeşte ]
ANUNȚ PUBLIC concurs de proiecte de management organizat pentru Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj
publicat la 2019-07-12
[ citeşte ]
Bogăţia şi frumuseţea tradiţiilor clujene
publicat la 2019-06-25
[ citeşte ]
Festivalul-concurs "Dumitru Sopon", ediția a VI-a, și-a desemnat câștigătorii
publicat la 2019-06-24
[ citeşte ]
Festival-concurs naţional de interpretare a cântecului popular "Dumitru Sopon", la Gilău
publicat la 2019-06-13
[ citeşte ]
Evenimente cultural-educative, la finalul săptămânii, organizate în parteneriat cu CJCPCT Cluj
publicat la 2019-05-31
[ citeşte ]
Olimpiada "Meșteșuguri artistice tradiționale" și-a desemnat câștigătorii
publicat la 2019-05-27
[ citeşte ]
Spectacol folcloric, dedicat "Anului Omagial al satului românesc"
publicat la 2019-05-13
[ citeşte ]
Lutierul clujean Nicolae Vădan -"Tezaur uman viu", omagiat în satul natal, în a doua zi de Paști
publicat la 2019-04-24
[ citeşte ]
FOTOETNOGRAFIA-SALVGARDARE IDENTITARĂ
publicat la 2019-04-16
[ citeşte ]
Fotografii etnografice de premiu, la Oradea
publicat la 2019-02-25
[ citeşte ]
Întâlnire cu cultura tradițională oferită de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale
publicat la 2018-12-19
[ citeşte ]
Salonul ICOANEI ARDELENE, ediția a XIX-a
publicat la 2018-12-14
[ citeşte ]
Cultura tradițională clujeană promovată în Ungaria
publicat la 2018-12-10
[ citeşte ]
Fotografii de excepție, semnate Tordai Ede, prezentate la Cluj-Napoca
publicat la 2018-11-02
[ citeşte ]
Proiectul Națioanal "100 de năfrămuțe"
publicat la 2018-08-29
[ citeşte ]
"Semne peste vreme", expozitie de fotografie etnografică, dedicată Centenarului Marii Uniri
publicat la 2018-08-22
[ citeşte ]
Ministerul Culturii a acordat titlul de Tezaur Uman Viu lutierului clujean Nicolae Vădan
publicat la 2018-08-03
[ citeşte ]
Două CD-uri cu muzică instrumentală maghiară și romanes, lansate de CJCPCT Cluj
publicat la 2017-11-22
[ citeşte ]
De departe, din Ceruri şi din Străbuni, Muzica lui Mugurel Scutăreanu: POVESTEA CERBILOR
publicat la 2015-10-28
[ citeşte ]
POVESTEA LEMNULUI
publicat la 2015-02-26
[ citeşte ]
Formatii instrumentale traditionale din judetul Cluj
publicat la 2013-03-15
[ citeşte ]
CERCETĂTORI ŞI SCRIITORI AI FOLCLORULUI COREGRAFIC DIN TRANSILVANIA
publicat la 2013-03-05
[ citeşte ]
ARHIVA AUDIO și VIDEO
publicat la 2010-07-27
[ citeşte ]
napoi

Pavel Jarda
 
.

La cei 60 de ani ai săi Pavel, fiul regretatului Tudor Jarda, astăzi pensionar,  după mai bine de treizeci de ani trăiţi în Elveţia, arată mai tânăr decât e în realitate. Prezent la  manifestările dedicate proiectului „Tudor Jarda – 90 de ani” de la Cluj-Napoca, susţinut  de către Administraţia Fondului Cultural Naţional, acesta a acceptat să dialogheze cu noi  şi să ne prezinte câteva detalii mai puţin cunoscute din viaţa  tatălui său. După încheierea întrunirii  inaugurale de la primărie, am intrat  într-un mic restaurant din zona centrală a oraşului, iar după ce am luat loc la o masă, în mod firesc, discuţia noastră a şi început.

În căutarea rădăcinilor


Îmi spune, uşor intrigat, că nu înţelege de ce  la un moment dat renumitul critic muzical Lazăr Cosma pomenise despre sentimentul  vinovăţiei  când vorbea de amprenta ideologiei epocii din creaţia „Pădurea vulturilor” a lui Tudor Jarda. Explică apoi: „Nu trebuie să ne facem mea culpa din acest punct de vedere fiindcă opera tatălui meu e de o mare profunzime iar subiectul – minciuna politică - era şi atunci de actualitate. Tata a compus muzica, livretul aparţine altcuiva, deci nu văd nimic rău în ce-a făcut el. Am mai întâlnit problema asta: nu ştim ce să facem cu trecutul nostru. De pildă, în Italia am văzut monumentele de pe vremea lui Mussolini. Italienii nu le-au doborât, căci ele reprezintă o parte din istoria lor. Cred că nu e rău acest lucru fiindcă a face o revoluţie nu înseamnă neapărat să distrugi ce-au ridicat alţii, bun sau rău.” Referindu-se la faptul că numeroşi critici îl consideră pe Tudor Jarda folclorist, acesta ţine să pună, încă de la început, lucrurile la punct: „Tata spunea adesea că nu e folclorist, aşa cum îl cataloghează unii.  El doar se inspiră din folclor, îl prelucrează, nu e asemeni celor care reproduc lucrările culese fără intervenţie personală”. Arată de asemenea că opera lui a fost influenţată de modernism, iar Tudor Jarda, asemeni lui Gauguin, cel care şi-a căutat inspiraţia în zone exotice, a vrut să găsească ădăcinile umanităţii, însă spre deosebire de marele pictor, a încercat acest lucru ACASĂ:  „Curentul modernist din muzică a „intrat” la noi în ţară tocmai prin el, care a studiat la academiile din Paris şi Viena. Profesorul Dariu Pop, dar şi alţi dascăli l-au întrebat: „Tu de unde te tragi?” El le-a răspuns că din zona Năsăudului. Atunci ei l-au trimis tocmai acolo, ca să cerceteze folclorul zonei. Aşa a ajuns Tudor Jarda în localitatea Leşu din judeţul Bistriţa-Năsăud. Primul contact cu populaţia l-a avut în crâşmă, unde s-a apucat să asculte cântecele localnicilor şi să le treacă apoi pe hârtie, cu note. La moment dat un miliţian a intrat la bănuieli şi ceva mai târziu, după ce s-a înarmat cu o puşcă, l-a  reţinut. Avea impresia că e un spion care notează, într-un limbaj cifrat, diverse date referitoare la comunitatea din Leşu. Asta se petrecea prin 1950. Maestrul a reuşit să se disculpe rapid, demonstrându-i miliţianului că de fapt imortalizează cântecele localnicilor şi, ca să le câştige tuturor încrederea, a şi fredonat câteva fragmente din ele. Din acel moment între Tudor Jarda şi săteni s-a legat o prietenie strânsă, care a durat pe tot parcursul vieţii sale. Curând, compozitorul a început şi organizarea corurilor din zonă, pentru că identificase voci extraordinare”. De-a lungul anilor, formaţiile de muzicieni amatori pregătite de el au câştigat o mulţime de festivaluri importante, atât la Bucureşti, cât şi în alte oraşe ale ţării. S-a petrecut, spune Pavel Jarda, cu acel prilej, fenomenul întâlnit şi în alte ţări civilizate, în care omul şi caută rădăcinile, iar după ce le regăseşte, ele cresc din nou, mai viguroase decât au fost iniţial.    
           

Instruit de bunicul său, Grigore Pletosu


Mărturiseşte că tatăl său era un om foarte avid de cultură, interesat de noutăţile de tot felul, indiferent de tipul lor. Adaugă el, în susţinerea acestei idei: „Când a venit la mine în Elveţia, în 1983, trimis de Securitate ca să mă aducă înapoi acasă, mă punea să-i arăt ce nu mai văzuse până atunci - fructe exotice, lucruri simple, de viaţă, care să-l ajute să-şi lărgească orizontul gândirii. O făcea într-un mod natural, nu impus de cineva. Până-n ultimele sale clipe a rămas foarte lucid, interesat de tot ce se întâmpla în lumea „sănătoasă”. Trei luni a zăcut pe pat, înainte de a trece la cele veşnice. Eu şi cu profesorul Ioan Haplea am stat permanent la căpătâiul lui, să-l veghem.” Referindu-se la pregătirea intelectuală a tatălui său, sculptorul menţionează că mentorul spiritual al acestuia a fost protopopul Grigore Pletosu, bunicul compozitorului, care a studiat filozofia la Universitatea din Leipzig cu renumitul profesor Bauer. Pletosu s-a întors de acolo cu o colecţie de cărţi pe care a studiat-o din scoarţă-n scoarţă – şi la fel a făcut mai târziu fiul, Ştefan, dar şi nepotul său, Tudor. Despre protopopul Pletosu, Pavel Jarda mai spune că bărbatul e renumit în zona Năsăudului pentru a-l fi salvat de la exmatriculare pe viitorul poet al naţiei, George Coşbuc, pe atunci elev la şcoala unde Pletosu funcţiona ca dascăl. „Dacă nu ştie matematică, aflaţi că e excepţional la limba română” – le-a spus el colegilor săi care, plini de zel, se străduiau să-l dea afară din şcoală pe George Coşbuc pentru lipsa lui de pricepere la matematică. Tot Grigore Pletosu este şi autorul unor manuale de retorică şi pedagogie şcolară, fiind printre cei care au pus bazele învăţământului în Năsăud. A publicat, de asemenea, în colaborare cu alţi autori „Enciclopedia Română” în trei volume, lucrare apărută în anul 1903, la Bistriţa. În fine, protopopul Grigore Pletosu apare pomenit în lucrarea „Virtus Romana Rediviva” a lui Teodor Tanco, în ipostaza de a fi rostit binecuvântarea din Catedrala din Alba-Iulia, în calitate de reprezentant al bistriţenilor şi năsăudenilor la Marea Unire de la 1918.  Revenind la Tudor Jarda, acesta, pe lângă filozofie, a studiat cu bunicul său în special limba şi literatura română. După instaurarea comunismului la noi în ţară a abandonat însă filozofia - devenită între timp marxism dialectic - deşi frecventase de-a lungul anilor, cu asiduitate, la Universitatea din Cluj cursurile lui D.D. Roşca şi Lucian Blaga. Îşi continuă Pavel relatarea: „El n-a încercat niciodată să mă forţeze, ca şi copil, pe mine, pe fratele şi pe verişoara mea, Monica Noveanu, profesoara de pian, să facem ceva fără voia noastră. Şi la şcoală, pe elevi întotdeauna îi trata dintr-o postură de om veşnic bine dispus. Îmi spunea şi mie adeseori: „Dragul meu, dacă nu faci un lucru cu plăcere şi cu bucurie, atunci mai bine lasă-te păgubaş...” Pe mine m-a impresionat, ca fiu, un lucru: prin 1966, când tata mergea la Târgu-Mureş, unde era decanul Institutului de Artă de trei ani, dormea într-unul din birourile din incinta facultăţii, iar caloriferul din încăpere curgea. Făcuse un sacrificiu foarte mare pentru semenii săi pentru că dorea, în acea perioadă vitregă, ca românii să studieze în limba lor.”   


„L-a luat de gât pe Ceauşescu...”

Pavel Jarda aduce apoi vorba despre unchiul său din Târgu-Mureş - doctor în drept şi fost avocat în urbe - despre care tatăl nu i-a spus prea multe, deşi odată îl vizitaseră, pe când acesta mai trăia. După revoluţie s-a pus problema retrocedării imobilului unchiului, confiscat de către comunişti, iar Pavel l-a rugat pe tatăl său să viziteze împreună fosta casă a acestuia: „Mi-a arătat, din maşină, casa, dar n-a vrut să coboare să o vedem. Am insistat şi tata a cedat. Cu acest prilej am văzut că înăuntru locuiau cinci familii, în condiţii foarte grele. Asta a însemnat de fapt să iei de la cineva şi să dai la mulţi. Atunci mi-am dat seama că după 1960 a făcut, din pur patriotism, efortul „caloriferului”, în loc să încerce să se mute în casa familiei, fiindcă din poziţia pe care o ocupa ar fi fost posibil acest lucru.” Îşi mai aminteşte ceva legat de vremurile acelea tulburi: „În timpul dictaturii comuniste, tata şi mama frecventau, în clandestinitate, o capelă greco-catolică aflată într-o pivniţă de pe strada Gheorghe Lazăr. Acolo se ruga împreună cu ceilalţi pentru eliberarea ţării noastre...” Altădată, la o întrunire politică, prin anul 1950, l-a luat de gât pe însuşi Nicolae Ceauşescu, întrebându-l direct: „Dar tu cine eşti ?” La care Ceauşescu, după ce s-a prezentat, a spus cu timiditate: „Am venit ca să văd ce se întâmplă pe aici...” Tata nu s-a lăsat până nu i-a descris problemele cu care se confrunta cultura românească şi l-a obligat pe acesta să-şi noteze tot ce are de spus. Ceauşescu s-a conformat, asemeni unui elev conştiincios. Pe atunci era doar un mare activist de partid, însă îl ştia şi îl aprecia pe Tudor Jarda, de aceea n-o fi reacţionat.” Povesteşte apoi, cu un zâmbet şăgalnic, episodul în care tatăl său a fost trimis de către Securitate să-l aducă înapoi acasă. Părăsise România în anul 1981, cu o formaţie de muzică populară condusă de muzicologul Zamfir Dejeu, în care era percuţionist şi tulnicar. Explică Pavel Jarda în continuare: „A stat la mine cât i-a ţinut viza, a mâncat tot timpul fructe exotice, a băut cafea la restaurant, unde citea şi ziarele. La un moment dat zice: „Mă, şi la noi era aşa pe vremuri...” La sfârşitul sejurului mi-a spus că ar şti el ce să le spună celor de acasă despre refuzul meu de a mă întoarce, dar i-e frică să nu-l aresteze. Pe atunci ocupa funcţia de director la Opera din Cluj, post pentru care nu era remunerat. Îşi scrisese de nenumărate ori cererea de demisie, scârbit de avântul realismului socialist, care influenţa repertoriile şi întreeaga viaţă artistică a vremii. Abia după acest episod dorinţa i-a fost în sfârşit îndeplinită, fără vreun efort suplimentar. A mai muncit încă doi ani, la Conservator, până la pensionare... Dar când un confrate m-a făcut, la restaurantul Casei Armatei, trădător de patrie, tata i-a replicat cu promptitudine : „Mă, bine a făcut, ăia au ce mânca pe-acolo, nu-i ca la noi ...” Practic, în ultima perioadă a vieţii sale tata a fost deasupra tuturor manipulărilor politice. Rămâne, cred, în memoria colectivă ca un muzician şi om de cultură deosebit, iar eu şi fiul meu, Anton, îi continuăm opera culturală şi tradiţională în cadrul unei fundaţii care se ocupă de promovarea valorilor naţionale şi internaţionale.”

 

                                                                          Sorin GRECU

 

publicat la
 
 
PERMANENT EDUCATION: courses, perfecting classes, information
,,Zestrea tradițiilor clujene", la Școala Gimnazială ,,Gheorghe Șincai", Florești [ Citeşte ] [ Vezi toate ]
Google Ads
© 2006 - traditiiclujne.ro®   Worldwide All rights reserved
Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj.
Reproducerea materialelor este permisă numai cu permisunea editorului şi menţionarea sursei.
validat w3css     WebDesign şi programare de Nerțan Nicolae - Găzduire web: ReMARK srl.