TRADIȚIICLUJENE

Consiliul Județean Cluj

Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj

Biserica de lemn din Târgușor

Localitatea clujeană Târgușor din comuna Sânmărtin

este în prezent un sat relativ mic ce numără în jur de 100 de locuitori. Dar, menționarea sa în documente încă din secolul al XIV-lea și însăși numele său dovedesc că în trecut era o așezare mult mai însemnată. Traversând satul, zărim la distanță de drumul județean un mic lăcaș de cult, așezat singuratic pe un promotoriu din cimitir, într-un loc mai greu accesibil. Biserica de lemn cu hramul “Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” din Târgușor, înscrisă pe Lista Monumentelor Istorice cu codul CJ-II-m-B-07779, este o filie a Parohiei Ortodoxe din Sâmboieni. Nu mai este în folosință după ridicarea unei biserici de zid în anii ʹ70, dar și din pricina pantei care trebuie urcată pentru a ajunge aici.

În ciuda transformărilor care i-au alterat înfățișarea și a lipsei restaurării, cercetătoarea Ioana Cristache-Panait ghicea valoarea monumentului în timpul cercetărilor de acum 50 de ani, considerându-l un lăcaș prețios prin vechime, decorul sculptat, urmele de pictură veche și iconostasul frumos. Fiind tencuit la exterior și parțial în interior, exemplul de la Târgușor este, astfel, unul din categoria celor ce nu-și dezvăluie adevărata valoare decât celui ce are ochiul format. Mai întâi, pășești aplecat prin intrarea scundă, menită să îndemne la smerenie, pentru ca apoi, ajuns înăuntru, să ghicești pe bolta naosului frumusețea de altădată a lăcașului, semn al unei comunități înstărite și a unor donatori dornici a lăsa ceva posterității.

Istoric

În privințamomentului nașterii bisericii, sursele înaintează mai multe date. Lista Monumentelor și I. Cristache Panait îi plasează edificarea în secolul al XVII-lea, în timp ce istoricul afișat la intrare susține că ar fi fost ridicat în 1758. O a treia opinie oferă a doua jumătate a secolului al XIXlea ca perioadă a ridicării (1876), însă cu siguranță vorbim doar de unele modificări, monumentul fiind mai vechi. Familia Ciacoi, care a fost implicată în renovarea monumentului în ultimii 100 de ani, susține că este ctitorul inițial al monumentului, fapt pe care îl menționează în istoricul de la intrare. O inscripție din interior ne arată că în 1909 Alexandru Ciacoi în calitate de proprietar, comandă repictarea interiorului de pictorul gherlean Vilhelm Volosnyay.

Arhitectura

Edificiul este de mici dimensiuni, construit din bârne de stejar îmbinate în coadă de rândunică și cheotoare dreaptă, pe o fundație de piatră. Planimetric se compune dintr-un pronaos și naos înscrise într-un dreptunghi unitar, altar poligonal cu pereții retrași și unghi în ax (unul din cele 9 monumente de lemn clujene cu această particularitate). Pronaosul este tăvănit, de pe grinzile sale ridicându-se stâlpii turnului clopotnița care este scund dar zvelt, are coif cu bază piramidală și galerie închisă. Naosul  are o boltă ridicată direct de pe pereți, susținuta în interior de două arcuri dublou și poate cea mai decorată grindă meșter dintre monumentele clujene ale acestei categorii.

Altarul este acoperit cu două sferturi de calotă în axul estic și o boltă semicilindrică spre vest.

Iconostasul are doar două intrări, element arhaic folosit adesea în datarea unor biserici, dar preluat de unele edificii ridicate și după 1650. Lipsa pridvorului, turnul scund, ferestrele puține   și micuțe, precum și dimensiunile reduse ale edificiului sunt alte elemente care susțin o încadrare mai timpurie.

Decorul sculptat

Câteva elemente păstrate din decorul sculptat sporesc însemnătatea monumentului, sugerând o mare preocupare a donatorilor pentru înfrumusețarea lăcașului Domnului. Consolele exterioare , ample ca dimensiune în raport cu înălțimea edificiului, au rămase din fericire netencuite, dezvăluind cioplituri cu diverse profiluri și vechile cuie de lemn. Arcul longitudinal al bolții naosului (grinda meșter) este  măiestrit decorată cu torsadă frumos profilată, încadrată de două șiruri de denticuli.  Arcul are pe mijloc, drept cheie de boltă, o rozetă clasică cu șase brațe.

Alt loc de mare încărcătură decorativă este bârna mediană a iconostasului, care atrage atenția prin numărul mare de motive simbol cu care a fost împodobită, îmbinând rozete cu șase brațe, cruci în X, vrejuri vegetale sau motivul bisericii. Execuția acesteia este diferită de a arcului bolții, aparținând probabil altui meșter de la începutul secolului al XX, când iconostasul a suferit  modificări. Ancadramentul ușii de acces nu a fost nici el uitat, ci a primit un  decor din care se mai zăresc câteva zigzag-uri, restul fiind acoperit de tencuială.

Pictura

Edificiul păstrează urmele a două ansambluri de pictură, pe bolta naosului, la iconostas și pe bolta altarului, restul pereților fiind tencuiți. Bolta naosului ne dezvăluie fragmente din ansamblul de pictură veche, ce poate fi datat în a doua jumătate sau la finele sec. al XVIII-lea și care dezvăluie mâna unui pictor talentat. Imaginile biblice, încadrate în casete despărțite prin benzi simple, sunt deteriorate dar permit analiza stilului folosit de muralist. Pe latura nordică, se mai pot citi scene din Ciclul Patimilor și Drumul Crucii, cu atenție acordată redării detaliilor de arhitectură și a faldurilor veșmintelor, o cromatică restrânsă dar caldă și numeroase inscripții în chirilică. Benzi cu figuri de serafimi încadrează meșter grinda bolții naosului, transformând axul bolții într-un punct de interes.

La începutul anilor 1900, peste porțiuni din pictura veche s-a lipit un nou strat de pânză pe care au fost redate scene de inspiraţie biblică, inscripția de pe bârna transversală a iconostasului  dezvăluindu-ne detaliile acestei etape: „Pictatu-s-au această sântă biserică din partea marelui proprietar Alexandru Csakai senior și a sotiei sale Anna Szilagyi în anul Domnului 1909. Pictor bisericești Vilhelmu Volosnyay din Gherla“.

La tâmplă, pictorul din Gherla scoate în evidență prin supradimensionare registrul Apostolilor, grupați câte doi încadrând pe Hristos Împărat, redați într-o manieră de inspirație catolică. În luneta peretelui vestic al naosului, sub stratul de pânză recentă, se mai observă liniile generale ale scenei inițiate „Adam, Eva și Pomul cunoașterii”, contribuind la încadrarea primului strat de pictură într-un program iconografic clasic. Pe acest perete, Volosnyay a reluat aceleași scene ca în primul ansamblu, din intervenția lui păstrându-se „Izgonirea din Rai”, mult înnegrită de timp.

În prezent, în urma unor intervenții de conservare și restaurare, pânza nouă a fost parțial înlăturată pentru a se putea observa ambele etape de decorare a pereților interiori și mai ales fragmentele din vechiul ansamblu mural.

În altar, stratul vechi de pictură este prea distrus pentru a putea fi citi programul iconografic, pe care îl bănuim a fi cel clasic.

Patrimoniul mobil

În patrimoniul monumentului se păstrează o icoană pictată pe lemn, reprezentând pe Sfântul Nicolae, databilă în secolul al XVIII-lea, dar repictată, precum și de o ladă pictată amintind de mobilierul țărănesc.

La Târgușor nu a fost tencuit doar exteriorul, ci și interiorul până la o înălțime de aproximativ 1,80 cm, în pronaos fiind tencuit chiar și tavanul. Șindrila a fost înlocuită în 2003, prin sponsorizarea familiei Ciacoi, folosindu-se meșteri din Maramureș, conform istoricului afișat la intrare.

În mod firesc, edificiul dă semne de degradare. Următoarea etapă necesară ar presupune o intervenție la nivelul bazei care începe să se taseze și o înlăturare a stratului nepotrivit de tencuială.

Ascunsă sub învelișul acesta, biserica de lemn din Târgușor nu a stârnit prea mult interesul cercetătorilor, astfel că menționările sale în bibliografie sunt rare. Lăcașul așteaptă în continuare să-i fie descoperite detaliile de decor și istoria, aceste demersuri putând oferi surprize importante.

 (Consuela Bendea, consultant artistic CJCPCT Cluj)

articol publicat de:


EXPOZIȚIA LAUREAȚILOR – OLIMPIADA “MEȘTEȘUGURI ARTISTICE TRADIȚIONALE”
Claca la sâlvoi
ANUNȚ
ANUNȚ
TEHNICI TRADIȚIONALE DE DECORARE A OUĂLOR DE PAȘTI
MAMA, IZVOR DE CÂNTEC ȘI DOR
Emil Mihaiu
Ceterașul Emil Mihaiu
Obiceiuri de iarnă din zona Huedinului
ANUNȚ cu rezultatul final la concursul din data de 27.03.2023 – 03.04.2023 pentru ocuparea unui post vacant de administrator
EXPO: FDE la 20 de ani!
Joc tradițional în rândul copiilor
ARMENOPOLIS ÎN PRAG DE SĂRBĂTOARE