TRADIȚIICLUJENE

Consiliul Județean Cluj

Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj

Nașterea Orchestrei de muzică populară

Prin Decizia Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române emisă la data de 1 iulie 1955, pe lângă Sfatul Popular al Regiunii Cluj ia naştere instituţia culturală pe nume Filarmonica de Stat, al cărei prim director a fost maestrul, profesorul şi dirijorul Antonin Ciolan, marcantă personalitate artistică muzicală a acelor  vremuri de început. Înfiinţarea acestei instituţii culturale precede în scurt timp constituirea unor compartimente muzicale distincte în cadrul Filarmonicii şi astfel, doi ani mai târziu (1957), se constituie Orchestra de muzică populară, formaţie artistică instrumentală cu un colectiv de peste 20 de salariaţi în frunte cu dirijorul Ilie Tetrade. Din componenţa primei orchestre făceau parte mai mulţi tineri muzicieni entuziaşti care acompaniau la acea vreme următorii solişti vocali colaboratori: – Felician Fărcaşu, Dumitru Sopon, Maria Marcu, Maria Peter, Iulia Pop Szabo, Ana Pop Corondan, Simion Pop.

Personalul artistic al Orchestrei îl avea în componenţă pe celebrul comic Zeno Turdeanu, umorist îndrăgit şi aplaudat de marele public pentru nemaipomenitele sale povestiri în stil popular.

De-a lungul timpului, în cadrul Orchestrei de muzică populară au desfăşurat activitate muzicală în regim profesionist cu statut de angajaţi, următorii:

Solişti vocali:

Dumitru Sopon, Maria Marcu, Ilie Muţiu, Ana Pop Corondan, Maria Peter, Iustina Dejeu, Iulia Pop–Szabo, surorile Amalia şi Valeria Codorean, Mariana Morcan.

Dirijori:

Ilie Tetrade, Dorel Meticaru, Gheorghe Ciurtin, Paul Stoica, Gheorghe Mureşan, Dorel Rohian, Mircea Mezei, Ioan Baciu, Ovidiu Barteş.

Momente vesele:

Zeno Turdeanu, Valentin Guia, Gligor Bercea.

Impresari:

Laurenţiu Salcă, Costică Ungureanu, Mircea Holban, Doru Zaharescu, Mihai Pânzaru, Ovidiu Pop, Tiberiu Dimeni.

Instrumentişti:

Alexandru Ţitruş-vioară, Gheorghe Pusztai-vioară, Iosif Ghemant-vioară, Ion Fărcaş-fluiere, Dinu Căpraru-vioară, Ocsi Solomon-vioară, Rodica Suciu-vioară, Nelu Ciurtin-vioară, Ion Ardeleanu-vioară, Vasile Tăutu-vioară, Liuţa-Adriana Cîmpeanu-vioară, Pavel Kelemen–vioară, Liviu Groza-violă, Kálmán Urszui-braci cu trei coarde, Constantin Drăguşin-ţambal, Pusztai Aladár-ţambal, Stan Florea-ţambal, Molnar Teodor–contrabas, Gheorghe Horvath–contrabas.

În cadrul Orchestrei de muzică populară au activat cu statut de colaboratori, în diferite perioade de timp, următorii:

Dirijori colaboratori:

Alexandru Viman – dirijor al Ansamblului folcloric „Maramureşul” din Baia-Mare, Ioan Crişan – dirijor al Orchestrei folclorice a Sindicatului Învăţământ Cluj, Alexandru Tămaş – dirijor al Ansamblului folcloric „Rapsodia Someşană” din cadrul IJTL Cluj.

Solişti vocali colaboratori:

Rodica Bujor, Alexandru Grozuţă, Ştefan Lăzărescu, Ioana Radu – artistă a poporului, Maria Lătăreţu, Ion Luican, Ion Cristoreanu, Lucreţia Ciobanu, Angela Moldovan, Achim Nica, Titiana Mihali, fraţii Petreuş, Ion Sotelecan, Liviu Becichi, Petre Săbădeanu, Simion Pop, Maria Butaciu, Irina Loghin, Laura Lavric, Mioara Velicu, Nicolae Sabău, Angela Buciu, Sava Negrean-Brudaşcu, Anuţa Gale, Elena Pal, Florica Ungur, Florica Zaha, Florica Bradu, Florica Duma, Ana Munteanu, Iosif Ciocloda, Tiberiu Ceia, Traian Jurchelea, Petrică Moise, Nicoleta Voica, Veta Biriş, Petre Petruse, Gheorghe Roşoga, Valeria Peter-Predescu, Gheorghe Turda, Elena Jurjescu, Drăgan Muntean, Traian Clonţa, Izidor Tudoran, Gheorghe Mureşan, Nicolae Furdui-Iancu, Ion Ardeleanu, Sofia Vicoveanca, Laura Lavric, fraţii Bătinaş, Mia Dan, Valeria Codorean, Lucreţia Turcu, Luminiţa Roman, Alexandru Sălişteanu, Reta Rus, Felicia Ilieş, Eugenia Ilieş, Nicolae Bondoi, Vasile Soporan, şi tot aici îl vom aminti pe umoristul şi comicul ing. Liviu Oros, un bun prieten al interpretului Ion Cristoreanu. Aşa cum reiese din cuprinsul articolului publicat la 1967, cu ocazia sărbătoririi a 10 ani de la înfiinţare, repertoriul Orchestrei conţinea la acea vreme peste 400 de cântece din diverse zone folclorice ale ţării, prezentate frecvent pe scenele căminelor culturale săteşti, ale Caselor de Cultură orăşeneşti din întreaga Transilvanie şi periodic, în Capitală.

(Extras din volumul „Orchestra de muzică populară „CUNUNA TRANSILVANĂ” a Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj” / autor Mircea Cîmpeanu)

 

 

 

articol publicat de:


DECLARATII DE AVERE ȘI INTERESE ADRIANA IRIMIEȘ pentru anul 2019
Spectacol extraordinar de muzică tradițională „Reîntoarcerea la tradiții”. Invitat special: Grigore Leșe
BRÂUL NR. 10
Obiceiuri de iarnă din zona Huedinului
Aurel Hodrea
F-DE 15-16 (2019)
REGULAMENT INTERN 2021
CONCERT: Cu noi este Dumnezeu.
Brâul nr. 4
DECLARATII DE AVERE ȘI INTERESE ADRIANA ANDREI
Brâul nr. 1
Statul de Funcții aprobat de C.J. Cluj