TRADIȚIICLUJENE

Consiliul Județean Cluj

Centrul de Cultură și Artă TRADIȚII CLUJENE

Paparuda, ritual străvechi al fertilității, readus la viață la Nireș

Unul dintre cele mai vechi obiceiuri agrare din Transilvania va putea fi văzut duminică, 5 iulie 2026, în localitatea clujeană Nireș. Comunitatea va reconstitui ritualul Paparudei, obicei de invocare a ploii și a belșugului, iar specialiștii Centrului de Cultură și Artă „Tradiții Clujene” vor documenta desfășurarea sa actuală pentru arhiva instituției.

Paparuda, cunoscută în diferite zone ale țării și sub denumirea de Păpălugăra, este un ritual de fertilitate practicat, în mod tradițional, pentru a chema ploaia și pentru a asigura rodnicia pământului. Obiceiul este întâlnit în mai multe regiuni ale României, însă denumirea și perioada desfășurării diferă de la o comunitate la alta. În unele sate are loc de Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, în altele în ziua de Rusalii, alături de obiceiul Împănatul Boului, iar în alte localități este practicat ori de câte ori seceta amenință culturile agricole.

În localitatea clujeană Nireș, duminică, 5 iulie 2026, după slujba de la biserică, întreaga comunitate va lua parte la acest obicei. Evenimentul este organizat de Primăria și Consiliul Local Mica, în parteneriat cu Centrul de Cultură și Artă „Tradiții Clujene”, instituție de cultură aflată în subordinea Consiliului Județean Cluj.

„După ce era frunza înverzâtă, la noi să făce păpălugară cel mai înalt bărbat, însurat sau ficior. Mai mulți ficiori să duceu în pădure să îmbrace păpălugăra. Aveu tăt feliu’ de ață și sârme să lege crenjile înverzâte, din cap până-n pcicioare, ca să nu știe nime cine-i păpălugăra. Îi cătau un scin (spin) de mure, de rug, cu care să să poată apăra. După ce ieșă de la besărică, vineu în jos cătă sat și tătă lumea îi aștepta la porț’ cu gălețâle cu apă. Pă lângă păpălugară, mai erau tineri îmbrăcați în scoarță de copac, ei apărând păpălugăra de apa țâpată (aruncată) de oamenii care erau pă la porț’, apă care ajunje pă tăț’ care erau de-ai păpălugării”, relatează bătrânii satului.

Alaiul care pleca din capătul satului era însoțit de ceterași, aceștia aflându-se în spatele celorlalți, deoarece participanții din față erau sortiți udatului cu zeci și zeci de găleți de apă, până ajungeau la fântâna satului. Ajunși aici, ceterașii ziceau un joc pentru ca Păpălugăra și toți cei udați să se scuture de apă. Apoi, personajul principal era dezbrăcat de frunze, pentru ca sătenii să afle cine fusese cel care a jucat acest rol. Ceterașii erau plătiți cu ouă strânse din sat, în coșuri. Jocul se desfășura în drum, în șură, într-o casă mai mare sau într-o ogradă cu teren drept, potrivit pentru joc.

Specialiști ai Centrului de Cultură și Artă „Tradiții Clujene” vor fi prezenți la Nireș pentru documentarea actuală a obiceiului în comunitatea locală. Materialele rezultate vor îmbogăți arhiva instituției și vor sta la baza unor viitoare studii și publicații dedicate patrimoniului cultural imaterial al județului Cluj.

De la ora 16:00, evenimentul va continua cu un spectacol folcloric susținut de îndrăgiți interpreți, pprecum: Felix Gălan, Iulia Bucur, Mariana Pop, Iosif Rusu și Ciprian Picovici, alături de Grupul „Tradiții Ormănene”, Ansamblul „Arvalanyhaj Nepoanccsoport” și Trupa „Szamosújvári Live Zenekar”.

Prin această manifestare, Consiliul Județean Cluj și Centrul de Cultură și Artă „Tradiții Clujene” continuă demersurile de cercetare, conservare și promovare a tradițiilor din satele clujene, aducând în atenția publicului obiceiuri care definesc identitatea comunităților.



ANUNȚ cu rezultatele de la proba scrisă La concursul pentru ocuparea unui post vacant de administrator
Victoria Roman
Diecița din Orman
Jocul satului la Frata
Ilie Tetrade – primul dirijor al orchestrei de muzică populară a Filarmonicii de Stat Cluj
Consiliul Județean Cluj susține o nouă campanie de donare de sânge, organizată la Cluj Arena
Anunţ concurs pentru post contractual Solist instrumentist IA
Dorel Rohian devine noul dirijor al orchestrei
ATELIERE DE ÎNVĂȚARE A CÂNTECULUI ȘI JOCULUI TRADIȚIONAL
Vârstnici din Alcañiz, Spania, fascinați de tradițiile românești
ZILELE COMUNEI VALEA IERII ȘI FESTIVALUL FRUCTELOR DE PĂDURE
Tradiții, identitate și dialog intercultural, de Ziua Internațională a Romilor la Cluj-Napoca
Biserica de lemn din Frata