
Consiliul Județean Cluj
Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj
Înregistrare din proiectul "Biserici de lemn din patrimoniul județului Cluj", realizată în colaborare cu Radio Renașterea:
Dacă pașii vă poartă în satul clujean Săliște, din comuna Ciurila,
veți trece pe lângă o veche biserică din lemn, ridicată în 1755 în cimitirul din centrul satului. Declarat monument istoric, lăcașul poartă hramul “Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” și este o filie a parohiei ortodoxe din Micești. Modestă, dar echilibrată în dimensiuni, biserica aceasta este reprezentativă pentru arhitectura religioasă din lemn a zonei.
Arhitectura
Potrivit tradiției, lăcașul ar fi fost construit din stejarii aflați în pădurea din apropiere, bârnele fiind îmbinate în coadă de rândunică și în cheotoare dreaptă, pe o fundație de piatră. Din punctul de vedere al planimetriei, exemplul de la Săliște face parte din marea grupă a edificiilor compuse dintr-un pronaos și naos înscrise într-un dreptunghi, la care se adaugă altarul pentagonal cu pereții retrași. De pe grinzile tavanului pronaosului, se ridică stâlpii turnului clopotniță. Acesta este de înălțime medie, are galerie deschisă cu câte trei arcade semicirculare pe latură, deasupra înălțându-se un coif octogonal individualizat printr-un discret inel la baza fleșei, element întâlnit în zonă și la edificiul din Măgura Ierii. Naosul și altarul sunt acoperite cu câte o boltă semicilindrică ridicată direct de pe pereți, acoperișul altarului fiind separat, mai scund.
Biserica întâmpină credinciosul sau simplul vizitator cu un pridvor larg, desfășurat pe latura de sud, având 6 stâlpi simpli, fără parapet. Pridvorul, pe a cărui cunună stă încrustat în chirilică anul construirii edificiului, 1755, a fost ridicat deodată cu lăcașul, ceea ce este un detaliu important, deoarece acest spațiu exterior era adesea adăugat ulterior fără a fi datat.
Decorul sculptat
Monumentul păstrează un frumos decor sculptat la ancadramentul de intrare, unde meșterul a îmbinat rozetele, torsada și motivul crucii. Arcada semicirculară a acestui ancadrament a primit pe intradosul ei protuberanțe care îi conferă un farmec deosebit. Urme de rozete sau zigzag-uri incizate în bârne decorau vechile ferestre de pe latura de sud, acestea fiind lărgite între timp. Consolele de sub streașină au fost tăiate simplu, fără intenții artistice. În interior, decorul se concentrează pe pictură, funia răsucită, ce marchează în plan orizontal baza ancadramentului intrării în naos, fiind singura intervenție artistică asupra fibrei lemnului.
Pictura
Din pictura murală pe care a primit-o lăcașul la finele secolului al XVIII-lea, au rămas doar fragmente dintr-un bogat decor vegetal la baza iconostasului, restul fiind acoperit de o repictare în 1998. Deoarece acest lăcaș de cult nu a atras prea mult atenția cercetătorilor, informațiile despre vechiul ansamblu mural sunt puține. La repictare, s-a încercat păstrarea temelor originale și a stilului, inscripțiile fiind atât în chirilică cât și în alfabetul latin. În pronaos, sunt reprezentate sfinte mucenițe pe pereți, iar pe tavan apar în medalioane: Iisus Pantocrator, Maica Domnului și un prooroc. În naos, observăm scene din Ciclul Hristologic pe boltă, dar și sfinți militari în partea inferioară a pereților. O reprezentare mai rară în programul iconografic al unei biserici de lemn este aceea a Sfintei Filoftea de la Argeș, înveșmântată în port tradițional românesc, având un topor în mână, arma cu care tatăl ei o ucide într-un moment de furie.
Patrimoniul
Monumentul istoric din Săliștedeține un important patrimoniul de icoană pe lemn și sticlă. Dintre icoanele pe lemn se remarcă cele împărătești de secol XVIII, având dimensiuni mari: două icoane restaurate cu Isus Pantocrator datate la 1774, aceeași datare pentru icoana nerestaurată cu Maica Domnului și un frumos Arhanghel Mihail, din păcate deteriorată. Cele de la iconostas sunt plasate în nișe realizate special pentru ele în lemnul iconostasului. Câteva icoane pictate pe sticlă în centrul de la Nicula, alături de o alta de mari dimensiuni cu scena Înălțării, întregesc colecția.
Uşile împărăteşti datează din 1787, conform inscripției aflate pe banda orizontală ce separă registrele. Accentul este pus pe decorul de pictură, care înfățișează pe cei patru Evangheliști pictați în panouri mari, câte doi pe fiecare canat, singurul decor sculptat fiind torsada care formează chenarul exterior al acestor panouri. Se presupune că ar putea fi opera lui Nistor Zugravul, activ în zonă în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, posibil autorul uneia dintre icoanele împărătești.
În imediata apropiere a edificiului se păstrează două vechi pietre de mormânt, ale unor preoți ce au slujit aici în veacurile trecute, pe care sunt încrustate rozete regăsite și pe latura sudică a pridvorului.
Starea de conservare
Satul Săliște este unul din foarte puținele exemple unde comunitatea nu a ridicat biserică de zid ci a continuat să se adune pentru rugăciune în vechiul lăcaș din lemn, asemeni străbunilor săi. Astfel, biserica nu a fost abandonată, oficiindu-se slujbă tot a treia duminică pentru cei câțiva săteni. Edificiul se prezintă într-o stare relativ bună, suferind câteva modificări și adaptări ce nu sunt ireversibile.
Prin armonia proporțiilor, patrimoniul de icoană și faptul că își continuă menirea de lăcaș de cult, biserica de lemn din Săliște este un monument istoric valoros care trebuie prețuit și păstrat cu grijă.
(Consuela Bendea, consultant artistic CJCPCT Cluj)