BISERICA DE LEMN DIN APAHIDA

Deși mulți ajung în satul Apahida, din imediata apropiere a orașului Cluj-Napoca, puțini știu că pe una din ulițe, ascunsă privirilor, se păstrează o veche biserică de lemn cu hramul “Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril”, ridicată la începutul secolului al XIX-lea. Amplasată într-un mic cimitir cu vechi pietre de mormânt, într-o incintă frumos împrejmuită, biserica este o oază de liniște și întoarcere în timp în mijlocul iureșului acestei localități.

Chiar dacă și-a pierdut rolul de lăcaș de cult în 1948, fiind dezafectat de zeci de ani, edificiul prezintă valoare ca monument istoric, fiind încadrat pe LMI cu codul: CJ-II-m-B-07518. Prin elementele de arhitectură și decor, prin prezența aici a unor cunoscuți meșteri ai timpului, biserica a atras atenția unor cercetători încă de timpuriu. Astfel, rămâne neprețuită contribuția lui Atanasie Popa care, în perioada interbelică, transcrie și publică pisaniile, astăzi pierdute. Din aceste inscripții aflăm că lăcașul a fost ridicat în 1806 de meșterul Ioan Ghiran din Nadăș și pictată în 1808 de Ioan Pop din Unguraș.
Recensământul ecleziastic din 1733 atestă existența în sat a unei biserici. Studiind vechi documente ale parohiei, regretatul părinte paroh Sabin Diț, considera că începuturile actualului monument ar coborî în timp până la 1765. Anul 1806, înscris pe piciorul de piatră al prestolului, pe capacul unei lăzi din altar și pe ancadramentul de intrare este acceptat de majoritatea cercetătorilor ca moment al edificării, chiar dacă nu putem exclude ideea unei reclădiri. Vechea podea de piatră stă mărturie de secole că pe acest loc a existat o biserică și înainte. Să nu uităm că, în majoritatea cazurilor, bisericile de lemn care s-au păstrat până astăzi înlocuiesc altele mai vechi. Diverse refacerile mai sunt realizate prin 1876.