TRADIȚIICLUJENE

Consiliul Județean Cluj

Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj

BISERICA DE LEMN DIN BUCEA

Proiectul “Biserici de lemn din patrimoniul județului Cluj” vă invită pe Valea Crișului Repede, pentru a descoperi un monument istoric reprezentativ al zonei, Biserica de lemn cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” din Bucea, comuna Negreni.
Edificiul se găsește pe Lista Monumentelor Istorice cu codul CJ-II-m-B-07539 și se remarcă prin înfățișarea armonioasă, echilibrată în proporții și detalii, prin pictura semnată de Dionisie Iuga din Nicula în 1880 și prin folosirea neîntreruptă ca lăcaș de rugăciune.

Începuturile sale coboară până în 1791 când a fost ridicată de săteni pe Dealul Gorban din dreapta râului, impunându-și de atunci prezența asupra localității prin amplasarea sa. Unele caracteristici arhaice ale construcției au determinat cercetători precum Ioana Cristache Panait să pledeze pentru o datare mult mai timpurie (prima parte a secolului XVII), anul 1791, încrustat pe o bârnă din pridvor, putând fi în acest caz momentul unor intervenții în vederea consolidării.

Cert este că lăcașul este integrat și în prezent în viața religioasă a sătenilor care-l îngrijesc, fapt evident și în modul cum arată calea de acces, aceștia arătându-și astfel prețuirea pentru moștenirea pe care au primit-o. La chemarea preotului ortodox Mircea Dejeu, ei urcă până aici cu mic cu mare la sărbătorile închinate Maicii Domnului și în zilele închinate morților.

Arhitectura

Biserica a fost construită din bârne de stejar îmbinate în cheotoare dreaptă, pe o fundație înaltă de piatră. Încadrată în tipologia edificiilor religioase din lemn ale zonei, ea prezintă același dreptunghi format din pronaos și naos, în prelungirea căruia aflăm absida poligonală a altarului în patru laturi, decroșată.

Exemplul de la Bucea face parte din categoria celor a căror absidă are unghiul în ax, monumentele clujene de acest tip, mai multe decât în alte zone, fiind aproximativ 10 la număr.

Pe lângă particularitatea acestei abside și dimensiunile reduse ale lăcașului, alt element arhaic este acoperișul unitar. Turnul clopotniță, ridicat deasupra pronaosului cu tavan, are o galerie cu parapet în rezalit,  trei arcade semicirculare și o fleșă octogonală, relativ zveltă.

Pe latura de sud se desfășoară o frumoasă prispă (lipsește parapetul), ritmată cu 8 stâlpi prizmatici care împreună cu consolele și cununa formează arcade semicirculare, decorate cu motive geometrice.

În interior, naosul are o boltă semicilindrică ridicată direct de pe pereți, iar în altar bolta este ridicată de pe pereții paraleli, fiind așezată la est pe un arc dublou  deasupra a două triunghiuri sferice.

Planul este completat în interior cu corul din partea vestică a naosului.

Decorul sculptat

Fațada dinspre sud, cea care privește spre sat și întâmpină credinciosul, a primit un discret decor sculptat, pe care îl regăsim la arcada ritmată de volute și torsade, dar și la brâul în torsadă, care la Bucea nu înconjoară întregul edificiu. Portalul uşii de intrare, decorat prin incizie cu motive precum romburi așezate într-o coloană a infinitului, motivul brăduţului sau spirale, a fost acoperit parțial de altul mai nou. Motivele sunt reluate în  interior pe ancadramentul uşii de intrare în naos.

Pictura

Dacă intrarea a fost înălțată, pierzându-se eventuala inscripție de început, s-a păstrat în schimb pisania scrisă de Dionisie Iuga din Nicula pe iconostas. Astfel aflăm detalii despre pictarea interiorului în 1880: „Sfânta biserică s-a zugrăvitu în vara a. 1880 sub stăpânitori Franz Iosef I împărat şi rege! Mironu Romanului arch. şi mitropolitu Ioanu Metianu EPPU. Teodoru Filipu administratoru protopopesc Simeonu Butili adm parch!!! Georgiu Darabanu notariu cerc: Ilea Toderu Alexi ctitor Ilea Mihaiu Bursuc jude com: Ilea Gavril cantor Adolf Spitzer arend şi membru com Dionisiu Iuga cant(or) et zugrav(u) de Nicola”.

Născut în 1848 în Nicula, Dionisie (Dionisiu) Iuga a fost un zugrav itinerant de biserici, aprecierea de care s-a bucurat în epocă ducându-l în zone îndepărtate de satul natal. Pictează bisericile de lemn din Botiza (strămutată din Vișeul de Jos), Lozna în Sălaj, Sulighete în Hunedoara sau biserici în Bihor.

Supradimensionarea caracterelor semnături și  ale anului pictării, reluate sub pisania de la Bucea, îl prezintă ca un artist vanitos, mândru de talentul aflat pe gustul contemporanilor, dar neapreciat de exegeții zilelor noastre.

Nu putem, totuși, să nu remarcă scrisul foarte caligrafic al acestui pictor, care avut grijă să-și semneze majoritatea ansamblurilor murale realizate de-a lungul întregii sale cariere, întinse până la finalul secolului al XIX-lea. Fiind și cantor la biserica din Nicula, se creionează portretul unui artist multitalentat.

Despre activitatea sa de iconar nu știm prea multe, însă din analiza stilistică a picturii murale rezultă influențele venite dinspre pictarea icoanelor pe sticlă: gamă cromatică redusă, dominată de culori tari, crude: verde, roșu şi albastru și accentul pus pe decorul ce separă scenele religioase ale unui program iconografic minimal. Fondul este albastru presărat cu mici flori.

În pronaos se păstrează relativ bine Pilda fecioarelor cuminţi şi a celor nebune, în a căror șorțuri regăsim inspirația din portul tradițional. O reprezentare mai rară în bisericile de lemn, prezentă la Bucea, este cea a femeii care nu naște prunci, ieșind din gura unui monstru.

Pe bolta naosului îi găsim pe Cei 4 Evanghelişti în chenare decorate cu vrejuri vegetale și volute, ce plutesc pe pat de nori învolburați. Decorul pictat al bolții este completat de reprezentarea în zona corului a Arhanghelilor Uriil la nord și Rafail la sud. O colonadă decorativă separă scenele din Ciclul Patimilor, așternute la baza bolții. Pe peretele vestic al corului un Sfânt Prooroc Ilie este bine păstrat, alături de menționarea, din nou, a anului pictării. În pictura iconostasului domină un registru Deisis de mari dimensiuni, accentul fiind pus și aici pe benzile separatoare ale registrelor.

În altar se desfășoară obișnuita friză cu sfinți pe porțiunea pereților verticali, Iisus în potir marcând locul proscomidiei, iar în  triunghiurile din axul bolții sunt reprezentate Adormirii Maicii Domnului și Sfânta Treime.  Decorul bolții altarului mai prezintă Botezul Domnului la nord și Nașterea la sud în medalioane ovoidale ornate.

Patrimoniul

Din vechea zestre de icoană și obiecte de cult, remarcăm icoanele împărăteşti: Sfântul Nicolae, Maica Domnului cu Pruncul, Iisus Pantocrator, respectiv Sfinţii Arhangheli, databile în secolul al XIX-lea. Colecția este întregită cu icoane mai mici, unele de tip prăznicar, semnate de alt pictor și care par a fi repictate: Învierea, Sf Toader, Sf Ioan, Botezul, Pogorârea Sfântului Duh, Adormirea Maicii Domnului, Bunavestire.

Icoanele pe sticlă niculene care împodobeau în trecut lăcașul au fost aduse în 1981 la Cluj.

Ușile împărătești, de final de secol XIX, se încadrează stilului general al picturii, prezentând pe cele două personaje ale Buneivestiri, pe un fond predominant albastru și o margine superioară a canaturilor profilată într-un puternic zig-zag. Ele prezintă evidente similitudini stilistice cu ușile împărătești  ale bisericii de lemn din Tioltiur (adusă din Sic).

Preocuparea pentru îngrijirea acestei biserici, concretizată în intervențiile de restaurare și consolidare din 1959 sau 1988, are drept rezultat existența în patrimoniul județului a unui monument păstrat în mare parte într-o stare originală. Datorită părintelui paroh Mircea Dejeu găsim un interior ce respiră, neacoperit cu litografii și ștergare. Ultima sa intervenție majoră datează din 2009, constând în schimbarea șindrilei cu ajutorul unor sponsori și cu meșteri maramureșeni.

În îngrijirea uzuală a lăcașului, părintele este sprijinit de câțiva tineri din sat, cu ajutorul cărora  a înființat și muzeul etnografic sătesc de la poalele dealului.

 (Consuela Bendea, consultant artistic CJCPCT Cluj)

articol publicat de:


Brâul nr. 5
Expoziția concurs naţional FOTOGRAFIA-DOCUMENT ETNOGRAFIC – ediția XIX / 2022
SEMNE DE PRIMăĂVARĂ – Tradiții și obiceiuri de primăvară
TRADIȚII CLUJENE, DE BUNAVESTIRE
BRÂUL NR. 11
ANUNŢ concurs pentru ocuparea postului contractual vacant de  REFERENT DE SPECIALITATE
ATELIERE DE MEȘTEȘUGURI, la Muzeul Municipal Dej
DECLARATII DE AVERE ȘI INTERESE ADRIANA ANDREI
ANUNȚ CONCURS ANGAJARE CONSILIER JURIDIC
SPECTACOL FOLCLORIC EXTRAORDINAR DE COLINDE, CÂNTECE DE STEA ȘI OBICEIURI DE IARNĂ
Valențe sacre ale pâinii în tradiția populară – Prescura
Traian Mihuț
„Mă sculam la șasă, și până la opt cosam o postată!”