TRADIȚIICLUJENE

Consiliul Județean Cluj

Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj

Târgu’ cireșelor din Berchieșu, locul unde se plănuiau nunțile pentru următorul an

În vechime, la târg, pe lângă schimbul de produse, tinerii aveau prilejul să se cunoască în vederea căsătoriei. Așa că se organiza și joc.

Mărturie de jucăușul Ioan Moldovan – „Tezaur Uman Viu”
din Berchieșu, Cluj


În zona de Câmpie din județul Cluj, la Berchieșu, avea loc anual târgul de Sânpetru, adică de sărbătoarea Sfinților Apostoli Petru și Pavel (29 iunie). Denumit „Târgu’ cireșelor”, aici se adunau oameni din toate satele din jur și fiecare venea cu ceterași, arvuniți de unul sau doi feciori, denumiți „chizeși”.

Drumurile la târg se făceau adesea pe jos, peste dealuri, însă cei mai de departe veneau cu căruţele. La acest joc, la fel ca și la cel din duminici și sărbători, un personaj important era „fata jocului”, aleasă de chizeși, de obicei cea mai jucăușă fată din satul respectiv. Ea trebuia să ofere mâncare pentru ceterași și, drept urmare, era dusă în fața alaiului de doi feciori și trebuia să fie jucată tot timpul jocului. „Dacă n-avé cine o juca, trebuié s-o ieie la joc chizăşii”, spune jucăușul Ioan Moldovan din Berchieșu, desemnat „Tezaur Uman Viu” de Ministerul Culturii, care, în anii 1967 – 1968, a fost chizeș.

„Chizăşii arvuneau ceterașii, adunau banii în timpul jocului și cu o parte din bani plăteu muzica. Care, cum juca, plăté câte 5 lei, cum erau banii atunci. Şi-nainte de a vini în sat, la joc, să meré la fata jocului, acolo ea dădea de mâncare, după care vineu cu fata jocului înainte”.

După spusele jucăușului Ioan Moldovan, dar și a altor oameni în vârstă din sat, cei din Berchieşu aveau anumite privilegii la târg: „Din tăte satele vineu cu jocul lor, cu ceteraşi şi cu chizeşi şi oamenii plăteu, dacă vreu să joace în fiecare joc. Erau câte șapte, opt jocuri în târg, da’ noi, bercheşenii, nu plătem nicăieri. Numa alţii, şi era foarte fain”.

Erau reguli stricte în cadrul acestui joc, tinerii dintr-un sat nu mergeau la jocul celor din satul vecin. „ Nu te băgai așa în joc la ălalalt, până nu te chema careva”, afirmă Samoilă Soporan din Frata.

La târg, feciorii le făceau diverse cadouri fetelor. Le cumpărau turtă dulce cu oglindă, bertiță cu mărgele, sau le dădeau în scrânciob (hintă).

La jocu’ de târgu’ cireșelor de la Berchieșu se plănuiau și nunțile pentru anul care urmează și tot acum se „arvuneau” ceterașii.

Acest obicei a fost revitalizat în ultimii ani în satul clujean Berchieșu.

articol publicat de:


Tradiții clujene în cadrul Târgului „Produs de Cluj” la Baciu
Sus la munte, la Muscel
Olimpiada MEŞTEŞUGURI ARTISTICE TRADIŢIONAL
Concurs pentru ocuparea postului contractual vacant de REFERENT DE SPECIALITATE
ANUNȚ
COMUNICARE REZULTAT PROCEDURA achiziţii publice pentru servicii de tipărire şi livrare revista “BRAUL”, nr. 13, CPV 79823000-9
Angela Purcel
„Trebuia să înveț’ tot lucrul din casă și de pe câmp”
Icoana Micului Creștin
FESTIVALUL CONCURS NAȚIONAL DE MUZICĂ FOLK OCTAVIAN BUD
ETONO STORY
 Anunţ concurs pentru post Șef birou financiar-contabil, resurse umane şi administrativ
Brâul nr. 7