TRADIȚIICLUJENE

Consiliul Județean Cluj

Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj

Biserica de lemn din Cutca

 Biserica de lemn din Cutca și frumoasa sa grindă meșter

 
Ridicată prin efortul întregii comunități pe un dâmb în centrul satului Cutca, comuna Sânmărtin, vechea biserică de lemn, având hramul “Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” străjuiește viața satului încă din 1720. Deoarece așezarea a fost menționată prima oară în secolul al XIV-lea, actualul lăcaș din lemn a înlocuit probabil altul mai vechi. În ciuda numeroaselor modificări din pricina cărora a pierdut mult din aspectul original, edificiul se regăsește pe Lista Monumentelor Istorice (CJ-II-m-B-07585) întrucât a reușit să păstreze și câteva elemente de valoare.

Arhitectură și planimetrie

Edificiul, de dimensiuni modeste, a fost construit pe o fundație formată din lespezi mari de piatră din bârne masive de stejar provenind, conform tradiției, din pădurea din apropiere, acestea fiind îmbinate în coadă de rândunică și cheotoare dreaptă. 

Exemplul de la Cutca nu se încadrează în marea categorie a bisericilor de lemn cu planimetrie clasică, ci este unul din cele nouă monumente clujene ce prezintă particularitatea ambelor capete poligonale. Pronaosul are doar trei laturi la Cutca, iar altarul pentagonal este neretras.

În ceea ce privește sistemul de boltire, naosul și absida altarului au câte o boltă semicilindrică, în timp ce pronaosul este tăvănit, de pe bârnele sale ridicându-se stâlpii turnului clopotniță, element scund, având o galerie deschisă cu arcade și coif octogonal. Turnul este acoperit cu tablă, la fel ca restul acoperișului, unitar pentru toată construcția.

Pridvorul închis a fost adăugat, potrivit documentelor, la începutul secolului XX.

Scoaterea unor bârne din peretele sudic al naosului, ce comunică astfel direct cu pridvorul închis, este un element neobișnuit, rezultat al unor intervenții asupra lăcașului în cursul anilor 1960, când s-a așezat tablă peste vechea șindrilă. Despre aceasta și alte modificări am aflat informații în 2021 de la Nea Vasile, fătul în vârstă de 84 de ani. Preotul ortodox Valentin Leuca oficiază slujba doar de câteva ori pe an, deoarece comunitatea ortodoxă are acum o biserică de zid, recent resfințită.

Decorul sculptat

În ciuda modificărilor care l-au îndepărtat mult de ceea ce trebuie să fi fost în trecut, lăcașul din Cutca păstrează un frumos decor sculptat. Deși ascuns sub straturi de vopsea, acesta lasă să se ghicească un interes deosebit din partea meșterilor de odinioară pentru încrustarea în lemn a unor motive simbol. Descoperim motivul torsadei frumos realizat pe ancadramentele intrărilor. Pentru dinamismul compoziției ancadramentului de intrare în pronaos, meșterul a optat pentru orientarea opusă a celor două torsade alăturate, în timp ce ancadramentul  intrării în  naos are două rozete mari din care pornește torsada, aceste motive circulare solare sunt, din păcate, acoperite de tabla cu care s-au placat pereții interiori. În ambele cazuri, se remarcă alături câteva cuie de lemn cu floarea frumos cioplită, mult ieșită în relief.

Între monumentele de lemn transilvănene, cele clujene se mândresc probabil cu cele mai decorate bolți de naos, meșterii fiind mai harnici în a-și lăsa amprenta pe arcul dublou, pe grinda meșter sau pe grinzile laterale ce suportă presiunea bolții.

Dintre aceste exemple se remarcă în mod deosebit decorul sculptat al bolții naosului de la Cutca. Aici găsim o valoroasă grindă meșter, cu o mare varietate a motivelor decorative încrustate în lemn: vrej floral bogat, torsadă, zimți, precum și felurite rozete: tip fagure, morișcă, solare sau clasice cu șase brațe. Importanța sa se datorează, totodată, păstrării uneia din foarte puținele semnături pe grinda meșter în vechile biserici de lemn clujene. Aflăm din inscripția, pe alocuri greu lizibilă, lăsată în partea centrală a acestei bârne, numele meșterilor frați Grigore și Ion Pop care au împodobit monumentul în 1720.

Se mai remarcă vechea bârnă masivă de stejar ce asigură baza iconostasului, cioplită în dreptul celor trei intrări, apoi talpa tăiată dintr-un trunchi foarte gros, dar și vechea ușă, depozitată în exterior. Console frumos fasonate întregesc la exterior, în dreptul altarului, imaginea unui monument la care meșterii dulgheri au lucrat cu multă pasiune.

Pictura interioară

Câteva fragmente păstrate în altar și naos ne oferă un indiciu despre prezența unei picturi muralemaivechi, mult prea deteriorată, dezvăluind folosirea cu predilecție a albastrului ca fond.Pereții interiori sunt, în rest, acoperiți cu tablă, pal sau vopsea decorativă.

Peste vechea pictură din naos s-a aplicat alta nouă probabil în prima jumătate a secolului al XX-lea. Multă vreme sătenii erau greco-catolici, așadar noul strat mural este redus din punctul de vederea al programului iconografic la șirul apostolilor de pe iconostas și figurile evangheliștilor aplicate individual pe câte o pânză pe boltă.

Conform documentelor parohiei, pictorul clujean Emil Cornea a realizat în preajma anului 1940 câteva icoane pentru iconostas.

Patrimoniul

Din vechea zestre a bisericii s-au mai păstrat doar ușile împărătești. Acestea par a fi cele originale, dar sunt repictate. Probabil reprezentau pe cei patru Evangheliști în cele 4 panouri inferioare și o Bunavestire în partea superioară, urmele nimburilor ghicindu-se dincolo de stratul nou de vopsea decorativă. Formate din blaturi întregi despărțite de baghete decorative, având marginea superioară vălurită, aceste uși se aseamănă celor care se păstrează la biserica de lemn din Sic. Întrucât cele două localități sunt apropiate, nu se poate exclude prezența aceluiași meșter.

Câteva vechi cruci de piatră din jurul edificiului pot fi datate în secolul al XIX-lea,  amintindu-ne că aici se păstrează una din cele mai vechi biserici de lemn clujene.

Starea de conservare

Dacă decorul sculptat dă valoare acestui monument, nu același lucru îl putem spune despre starea de conservare generală. Biserica stă “ascunsă” la interior și exterior sub numeroase învelișuri nepotrivite: tablă, pal, vopsea decorativă, lambriuri PVC, care nu sunt firești unui monument istoric și nu lasă lemnul să respire, iar bârnele altarului prezintă semne că se vor disloca.

Lăcașul din Cutca nu este singurul exemplu de edificiu asupra căruia s-au făcut în trecut intervenții nepotrivite, în lipsa fondurilor și a unei legislații mai stricte la acea vreme. Însă poate deveni un reper de restaurare inteligentă, un lăcaș valoros pentru patrimoniul clujean și regional, care să redevină un reper pentru sătenii din Cutca. 

 (Consuela Bendea, consultant artistic CJCPCT Cluj)

articol publicat de:


DECLARATII DE AVERE ȘI INTERESE ADRIANA IRIMIEȘ
Festivalului național ION CRISTOREANU, ediția a V-a
 Anunţ examen pentru promovare în grad profesional superior
Biserica de lemn din Nadășu
ANUNŢ concurs pentru ocuparea postului contractual vacant de  REFERENT DE SPECIALITATE
JOC DE TÂRGU’ CIREȘELOR,  LA BERCHIEȘU
Invitație la Sărbătoarea Parohiei Ortodoxe Tăuți, cu prilejul aniversării a 290 de ani de atestare documentară a Bisericii de lemn
  SATUL VĂZUT PRIN OCHII ELEVILOR
CONCERTUL “TRADIȚII CLUJENE, DE BUNA VESTIRE”: O MANIFESTARE CULTURALĂ ȘI RELIGIOASĂ DE EXCEPȚIE
ANUNȚ concurs pentru ocuparea postului de CONSULTANT ARTISTIC, studii superioare, grad debutant, normă întreagă, durată nedeterminată
POVESTEA LEMNULUI
COMUNICARE REZULTAT PROCEDURA selecţie oferte de preţ pentru calculatoare desktop cu licenţă pentru sistem de operare Windows 10 Pro, cod CPV 30141200-1