
Consiliul Județean Cluj
Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj
Un lucru demn de amintit este faptul că la silvoi nu se pune deloc zahăr, astfel putându-l consuma și cei cu probleme de diabet. Este foarte bun și pentru reglarea digestiei, luat dimineața, pe stomacul gol, cu apă mai călduță.
Mărturie de Aurica a lu’ Mnihai
Ceaba, Cluj
,,Pă cine cemai, vine șî te ajuta la deojdeocat la prune, care erau mai apropcieț’, te ajutau șî la făcutu’ silvoiului, care dura o zî ș-o noapte. Prunele bistriță, cele mai bune pentru silvoi, să strânjeu când erau coapte bine, bine, să șie roșu mijlocu’ la ele. După ce le deojdeoși, tăt pui în cazan până să face pcisălița. Ahaia o iei din cazan, o strecuri p’ân strecurător, ca să nu rămâie cojile, o strecuri, o strecuri până să gată prima căldare. Apoi tât așe, faci a doua șî a tria căldare. Din tri căldări de pcisăliță iesă una de silvoi. Pui în căldare pă rând pcisălița și să șerbe, mestecând întruna cu mestecălău (o botă care, la capăt, spre căldare, are două scânduri sub formă de cruce, care să așază pă fundu’ căldării, ca să nu să leje de căldare) ”, relatează lelea Aurică a lu’ Mnihai, ceterașu’ din Ceaba.
Un lucru demn de amintit este faptul că la silvoi nu se pune deloc zahăr, astfel putându-l consuma și cei cu probleme de diabet. Este foarte bun și pentru reglarea digestiei, luat dimineața, pe stomacul gol, cu apă mai călduță. În zilele de post se prepară mămăligă cu silvoi, plăcinte șî lipcii (clătite) cu silvoi. Pentru că are densitate mare și este foarte gros, acesta se diluează cu puțină apă călduță pentru a-l subția.
Silvoiul se păstrează cel mai bine în oale de lut, stând și doi-trei ani comestibil.