TRADIȚIICLUJENE

Consiliul Județean Cluj

Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj

Maria Peter, Maria Marcu, Iulia Pop-Szabo şi Felician Fărcaşu se alătură orchestrei

Orchestra angajează soliştii: Maria Peter, Maria Marcu, Iulia Pop-Szabo (actor-prezentator) şi Felician Fărcaşu.

 

Maria Peter:

„Mergând la Filarmonică, am cunoscut pe dirijorul Ilie Tetrade, un om foarte de treabă şi cu multă răbdare. Pe dirijorul Ilie Tetrade l-am respectat pentru calmul şi omenia de care a dat dovadă. El era ca un părinte pentru colectiv. Cât a trăit, nu l-am preţuit îndeajuns, dar după ce fizic ne-a părăsit, ne-am dat seama că, odată cu dispariţia lui, armonia şi disciplina, s-au dus. Nu era un om dur, nici autoritar, dar când cineva depăşea limitele bunei cuviinţe, cu un gest, îl potolea.

A venit ziua imprimărilor…Orchestra era foarte bună. Era suficient să fredonez melodia o dată şi fiecare compartiment îşi făcea orchestraţia pe loc. Aşa am reuşit să imprim direct, fără repetiţie, într-o singură zi, 10 melodii. Melodiile au fost transmise foarte des la Radio, căci Televiziunea, pe vremea aceea era doar în faşă.

După aceste imprimări, dirijorul mi-a propus să colaborez cu ei, deoarece aveau nevoie de solişti. Aveau două spectacole, sâmbăta şi duminica, mă plăteau cu 200 de lei de spectacol. A început apoi seria  turneelor lungi prin ţară, de câte o lună. Şi în felul acesta, câştigam bine. Colaborând cu soliştii mari din acea vreme, am avut ocazia să învăţ multe de la ei. După ani de ucenicie ca şi colaboratoare, Filarmonica de Stat a primit posturi pentru solişti şi am fost angajată pe post de solist împreună cu alţi patru colegi în 1962. (…) (extras din „…de vorbă cu amintirile”, Editura Vremi, Cluj-Napoca, 2005)

 

Maria Marcu:

Artista „cântă de la vârsta de şapte ani, fiind remarcată de profesori şi învăţători în spectacolele şcolare. Anul 1959 marchează debutul artistic în cadrul Orchestrei de muzică populară a Filarmonicii de Stat, dirijor Ilie Tetrade. În anul 1962 a fost angajată prin concurs ca solistă, unde a activat până în 1997. S-a bucurat de îndrumarea unor personalităţi ale culturii populare: Dorin Pop, Virgil Medan. Datorită interpretării deosebite, Maria Marcu a fost distinsă cu premiul „Ordinul Meritul Cultural” în 1969, premiul I la Festivalul „Cântarea României” şi premiul I la Concursul de romanţe – Baia-Mare. Maria Marcu este cetăţean de onoare al municipiului Cluj-Napoca” (Grigore Leşe).
(…)
Începe o perioadă de mari şi numeroase turnee în ţară. Făcând parte din Filarmonică, trimestrial dădeam câte un concert la sediul instituţiei, Casa Universitarilor Cluj, unde funcţiona Orchestra Simfonică, prestigios şi valoros colectiv cu renume atât pe plan naţional cât şi internaţional. Având privilegiul să-l avem director pe Antonin Ciolan, căruia i-a urmat Sigismund Toduţă, mari şi cunoscuţi artişti ai vremii, am reuşit şi noi, un colectiv  foarte tânăr să ne impunem prin profesionalism şi să ne menţinem la înălţimi în foarte scurtă vreme.

Repertoriul Orchestrei cât şi al soliştilor era constituit din melodii originale, cu melodii din zonele folclorice reprezentative ale fiecărui solist în parte. În pregătirea spectacolelor am avut onoarea să colaborăm cu mari folclorişti clujeni: Dorin Pop, Tudor Jarda, Traian Mârza, Virgil Medan. În turneele prin ţară, în alcătuirea repertoriului, datorită respectului pe care-l purtam publicului, inseram câte o melodie din zona folclorică unde efectuam turneul respectiv, bucurându-ne de un real succes şi foarte multe aplauze.

Pe lângă soliştii vocali, la constituirea succesului mai contribuiau şi solişti-instrumentişti pecum Dorel Merticaru, Ion Fărcaş şi în calitate de colaborator, taragotistul Dumitru Fărcaş.

(…) (extras din volumul „Orchestra de muzică populară „CUNUNA TRANSILVANĂ” a Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj” de Mircea Cîmpeanu)

 

Iulia Pop-Szabo:

«Se angajează la Filarmonica de Stat din Cluj în 1963 şi activează până în 1992. În această perioadă a prezentat toate spectacolele susţinute de Orchestra populară şi soliştii vocali ai Filarmonicii, dar a interpretat şi melodii de muzică populară maghiară. Datorită timbrului său vocal specific cântecului maghiar din zona Clujului şi a originalităţii repertoriului, a fost invitată de realizatorii emisiunilor maghiare din Bucureşti şi Cluj pentru a participa la diferite emisiuni de gen.

A înregistrat peste 80 de melodii maghiare la posturile de radio şi televiziune din Cluj şi Bucureşti începând cu anul 1960, iar Casa de discuri “Electrecord” i-a editat 12 discuri. Iulia Pop-Szabo este o artistă care şi-a făcut meseria cu foarte multă dăruire şi sensibilitate, fiind în acelaşi timp un om foarte serios, calităţi care au menţinut-o pe cele mai înalte trepte pe toată perioada în care şi-a desfăşurat activitatea» (Maria Golban).

Am cântat cântece maghiare în toate localităţile cu public maghiar. Pentru că am mers şi în secuime, de la Odorheiu Secuiesc până la Târgu-Mureş şi am avut ca şi colaboratori mari nume ale Operei Maghiare clujene. Întotdeauna când mergeam în ţară cântam din toate zonele ţării; Tudor Jarda a combinat mai multe melodii într-o suită instrumentală pe care orchestra a învăţat-o şi care a fost prezentată în toate marile oraşe.” (2007)

(extras din volumul „Orchestra de muzică populară „CUNUNA TRANSILVANĂ” a Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj” de Mircea Cîmpeanu)

articol publicat de:


ANGAJARE ECONOMIST
1959
Examen de promovare în grad profesional
Brâul nr. 5
CULTURA TRADIȚIONALĂ DIN JUDEȚUL CLUJ (3)
DECLARAȚII DE AVERE ȘI INTERESE OVIDIU BARTEȘ pentru anul 2020
F-DE 14 (2018)
CULTURA TRADIȚIONALĂ DIN JUDEȚUL CLUJ (4)
FDE 17
F-DE 15-16 (2019)
Statul de Funcții aprobat de C.J. Cluj
DECLARAȚII DE AVERE ȘI INTERESE OVIDIU BARTEȘ