TRADIȚIICLUJENE

Consiliul Județean Cluj

Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj

BISERICA DE LEMN DIN TĂUȚI

În ciuda modestiei în dimensiuni, decor și patrimoniu, Biserica de lemn cu hramul “Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” din Tăuți, comuna Florești, este unul din cele mai valoroase monumente religioase de lemn ale județului Cluj. Reprezintă una din puținele excepții ale categoriei din care face parte, căci sunt rare bisericile care au fost restaurate în întregime, în care se oficiază slujbă permanent și neîntrerupt de la începuturi, care să fie așadar “vii”, continuându-și menirea de lăcaș de cult care adună comunitatea pentru a se închina lui Dumnezeu. În plus, acestei biserici monument i-a fost dedicat recent un album de promovare, ceea ce se constituie într-o noutate pentru spațiul clujean.

Biserica ar fi fost inițial construită în apropiere, în zona numită “Leșioară” (cunoscută acum ca Cetatea Fetei), cândva în secolul a XVIII-lea. În lipsa unor documente sau inscripții, monumentul este considerat de unii a fi ridicat la începutul acestui veac, în timp ce alții îl datează cu aproximație la 1793 sau 1796. Îl găsim pe Lista Monumentelor Istorice cu codul: CJ-II-m-B-07778,  încadrat în secolul al XIX-lea. Edificiul a fost apoi mutat pe amplasamentul actual, în vechiul cimitir din centrul satului, înainte de 1829, moment în care primește pictura murală semnată de Dimitrie Ispas din Gilău.

articol publicat de:


DRAGOSTE, IZVOR DE DOR
EDIȚIA 6 / 2009
Copiii = viitorul tradițiilor clujene
SPECTACOL FOLCLORIC EXTRAORDINAR DE COLINDE, CÂNTECE DE STEA ȘI OBICEIURI DE IARNĂ
COMUNICARE REZULTAT PROCEDURA achiziţii publice pentru servicii de tipărire şi livrare revista “BRAUL”, nr. 13, CPV 79823000-9
FESTIVALUL GEAMGIILOR
EDIȚIA 16 / 2019
EDIȚIA 11 / 2014
Horitoarea Victoria Ianoși
„Când o fost la măritat, apăi… fiecare fată ș-o ales”
Afișul manifestării (Nicolae Nerțan / CPrint)
EDIȚIA 14 / 2017
Târgu’ cireșelor din Berchieșu, locul unde se plănuiau nunțile pentru următorul an
Aurel Hodrea