O lume în imagini: Gheorghienii de altădată...
Sesizându-i-se capacitatea de comunicare (de a fi uşor accesată) şi în acelaşi timp de stocare a memoriei, imaginea fotografică a fost şi este utilizată, cu rezultate spectaculoase, atât în proiectele de cercetare cât şi pentru informare şi educare.
Într-un astfel de proiect de cercetare şi valorizare a imaginilor cu caracter etnografic se înscriu şi preocupările „Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj” care se simte, realmente, responsabil, pentru patrimoniul pe care îl deţine. Numărul mare de albume etnografice tipărite în ultimii ani, aşezate sub genericul „Fotografia – document etnografic” urmăreşte elementele reprezentative pentru o lume care se retrage tot mai mult în cărţi, un univers care dispare odată cu ultima generaţie de ţărani. Cercetătorii „Centrului judeţean... Cluj” împreună cu directorul lor, Tiberiu Groza, fac de ani mulţi, fără să o spună, etnologie de urgenţă, descărcare de sarcină etnologică a teritoriului arondat.
Publicarea fotografiilor colecţionate Ileana Novak din Gheorghieni este, în primul rând, un gest de onestă şi adâncă preţuire faţă de unul dintre cei mai harnici membri ai „Asociaţiei meşterilor populari clujeni”, dar şi de responsabilitate faţă de cultura şi civilizaţia tradiţională din zona Clujului pornite pe drumul fără întoarcere al dezagregării. De fapt, deontologia profesională obligă cercetătorul – în cazul nostru, etnolog – să aducă în actualitate urmele culturii tradiţionale stocate în imagini, să le valorifice în toată plenitudinea lor. Ele au capacitatea de a reconstitui o lume excepţională cum a fost şi mai este aceea transilvană, multietnică şi extrem de receptivă la tot ce se petrecea în Europa. Or, etnologia ca exerciţiu al privirii culturale, cu dublă ţintă – „sine” şi „celălalt” – stimulează, deschide dialogul intercultural pe care-l presupune un spaţiu precum acela al Transilvaniei.
Regăseşti în imaginile din Gheorghienii de altădată... aproape toate genurile fotografice – de la reportaj şi eseu până la portretul de introspecţie psihologică. Sunt imagini care te extaziază sau te liniştesc, dar toate te implică, te fac să participi sentimental, să fii parte dintr-o lume care nu mai este. Despre această lume a Gheorghienilor de altădată cititorul ar trebui să ştie câteva lucruri: este o localitate din judeţul Cluj, cu o populaţie majoritar maghiară şi aparţine administrativ de comuna Feleacul. Atestat documentar la 1333, satul Gheorghieni era locuit în anul 2002 – la ultimul recensământ – de 109 români şi 961 maghiari.
Revenind la albumul nostru trebuie subliniat faptul că succesiunea imaginilor, modul de plasare în spaţiu, reprezentanţii comunităţii din Gheorghieni, dar mai cu seamă instantaneele surprinse în timpul unor evenimente din viaţa privată (nunta, înmormântarea, plecarea în armată, hora duminicală) aduc în memorie secvenţe întregi din viaţa de zi cu zi a unei comunităţi din imediata vecinătate a Clujului. De precizat că fotografia din lumea satului surprinde, în genere, o situaţie liminală, ieşită din tiparele obişnuite: o familie în preajma războiului, plecarea în armată, începerea şcolii, momentul absolvirii etc. Ca în orice localitate sătească, albumul din Gheorghieni este unul de familie, punctează momentele importante din viaţa unui individ care trăieşte într-o comunitate rurală: copilăria (cu omuleţul acela atât de autentic), adolescenţa (plină de năzbâtii şi fantezii), tinereţea (impetuoasă şi indiscretă), nunta (întotdeauna solemnă), ori înmormântarea cu secvenţe marcate de tristeţe.
Portretele din acest album – fie de bătrâni, maturi, tineri sau copii – surprind prin expresivitatea feţei stări sufleteşti dintre cele mai diverse: bucurie, tristeţe, speranţă, disperare ori chiar deznădejde. O întreagă lume în imagini, o adevărată monografie a Gheorghienilor de altădată, o localitate din zona Clujului care, iată, aduce în atenţia amatorului de cultură lumea satului transilvan cu tot ce a avut ea mai frumos, mai profund şi mai tainic.
Sibiu, 23 aprilie 2012 Prof. univ. dr. Ilie Moise
|
