Cântăreți, instrumentiști și jucăuși au prezentat joi, 26 septembrie 2019, pe scena Casei de Cultură din Cluj-Napoca, o parte dintre cele mai frumoase cântece și jocuri tradiționale din județul Cluj. Spectacolul, intitulat ,,Toamna, când cad brumele”, a fost organizat de Centrul Judeţean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj (C.J.C.P.C.T), instituție subordonată Consiliului Județean Cluj, manager Adrriana Emilia Irimieș.
      Manifestarea, la care au luat parte numeroși iubitori de folclor, a debutat la ora 18.00 și a fost deschisă printr-o suită instrumentală, în interpretarea Orchestrei Profesioniste „Cununa Transilvană”, dirijor prof. Ovidiu Barteș. Apoi, au urcat în scenă câțiva tineri interpreți clujeni, laureați ai concursurilor de folclor: Oana Vențel, Tudor Bărbos, Simona Bădulescu, Adrian Socaciu și Andreea Ciupe. Aceștia au prezentat publicului cântece îndrăgite din repertoriul personal, dar și din cel al regretatului interpret clujean Aurel Ciceoan, originar de pe Valea Someșului Mic, zona Orman – Gherla, precum Toamna, când cad brumele și La mulți ani, paharu-i plin. Un aspect inedit, tânărul Tudor Bărbos a îmbrăcat costumul popular al cântărețului Aurel Ciceoan, pus la dispoziție de familia artistului.
     Apoi a evoluat ceterașul Liviu Bugnar, cu o bogată activitate muzicală, originar din localitatea clujeană Turea, după care cei prezenți s-au bucurat de o suită de jocuri tradiționale românesti din Câmpia Transilvaniei: „Româneste de preumblat”, Românește de-nvârtit”, „Târnăveana” și „Hărțag”, puse în scenă de jucăuși copii ai Școlii de dans tradițional românesc „Camelia și Ion Motoc” din Cluj-Napoca, acompaniați de un grup instrumental, în formulă tradițională: vioară, braci, contrabas. Umoriștii Liviu Petriș și Gligor Bercea – „Nănașii” au  prezentat în cadrul spectacolului momente comice din satul românesc, după care Orchestra Profesionistă „Cununa Transilvană” a încântat publicul cu o suită instrumentală de pe Valea Someșului Mare, în cadrul căreia membrii orchestrei au avut momente instrumentale solo.
     A venit rândul cântăreților consacrați: Florian Roșan, Marinela Zegrean Istici, Aurel Șuteu și Mariana Morcan care, pe lângă repertoriul lor, au adus aminte de una dintre cele mai valoroase voci bărbătești din județul Cluj, a cântărețului Liviu Becichi, originar din Apahida. Împreună cu publicul prezent în sală au cântat Auzit-am, auzit și Care om horește mândru.
     În cadrul spectacolului „Toamna, când cad brumele” au evoluat și membrii Ansamblului folcloric „Rapsodia Someșană” al Companiei de Transport Public Cluj, care a depăşit patru decenii de la înfiinţare.  Acompaniați de orchestra ansamblului, au prezentat un „Joc din Batin” și un „Joc de arăduit”.
    Generația de aur a fost reprezentată de interpreții clujeni Iosif Rusu, Irina Someșan și Maria Marcu. Cântecele lor, majoritatea devenite șlagăre, au fost fredonate de publicul prezent, care s-a bucurat să audă și cântece din repertoriul Anei Sîntejudean, originară din localitatea Palatca, cea care a fost fără îndoială în perioada anilor 70-80, o interpretă reprezentativă a cântecului popular din Câmpia Transilvană.
     Un moment de excepție în cadrul spectacolului a fost evoluția primașului Alexandru Ciurcui, cunoscut ca „Șandorică” din Sopor, descendent dintr-o recunoscută familie de ceterași din Soporu de Câmpie, județul Cluj, deținător al titlului de „Tezaur Uman Viu”, distincție acordată de Comisia Națională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, o inițiativă UNESCO.
Întregul eveniment s-a încheiat cu o suită de jocuri din Dealurile Clujului, „Bărbunc rar”, „Românește”, „De început„ și „Bătuta”, prezentată de jucăuși adulți ai Școlii de dans tradițional românesc „Camelia și Ion Motoc”.
     Spectacolul de folclor ,,Toamna, când cad brumele”, prezentat de consultantul artistic Grigore Sâmboan, face parte dintr-un proiect amplu derulat de C.J.C.P.C.T , intitulat „Mândra-i zestrea Clujului”, prin intermediul căruia sunt conservate și promovate muzica vocală și instrumentală, jocurile tradiționale din județ, dar și interpreții din generația tânără sau cei consacrați. Totodată, sunt readuși în memoria iubitorilor de folclor cântăreții clujeni care au trecut poarta veșniciei.