.
De departe, din Ceruri şi din Străbuni, Muzica lui Mugurel Scutăreanu: POVESTEA CERBILOR
20 octombrie 2015 | Articol scris in CULTURA
Radio Cluj şi Orchestra Opera Group Project şi-au înscris în palmares realizarea unui eveniment muzical de certă valoare artistică: prezentarea, în primă audiţie absolută, a muzicii baletului POVESTEA CERBILOR de Mugurel Scutăreanu. Despre cum s-a născut această muzică avem chiar mărturia regretatului compozitor: „Ideea baletului Povestea Cerbilor pleacă de la o colindă (din zona Hunedoarei, dacă bine-mi amintesc) pe care am descoperit-o acum 3-4 ani. De la prima audiţie am fost frapat de substratul filozofic al acestei geniale creaţii anonime, de modul frust, extrem de condensat, în care este zugrăvită tema înălţării prin suferinţă. Similitudinile cu drama Luceafărului eminescian sînt evidente. Prima intenţie a fost de a scrie un poem simfonic cu caracter programatic, dar destul de repede mi-am dat seama că o reprezentare muzical-vizuală ar da o mai mare forţă expresivă dramei”. Iar mărturia, asemenea unui testament, fiind vorba despre ultima lucrare a lui Mugurel Scutăreanu, s-a regăsit probată sonor în poveste.
Sub bagheta dirijorului Cristian Sandu – care a realizat un veritabil tur de forţă, într-o perioadă scurtă de timp, pentru înţelegerea sensurilor adînci şi interpretarea lucrării la un nivel remarcabil – „Povestea cerbilor” a răsunat în toată arhitectonica ei complexă şi elaborată, ca expresie a dramei, dar şi a stărilor euforice generate de dans sau a celor de visare din cîntecul de leagăn. De fapt, firul porneşte de la colindă, superbul cîntec de leagăn „derivat din metamorfozarea temei cerbilor”, întretăiat de semnele vremii rele, prevesitoare a celor ce-aveau să vină, de motivul-temă al bocetului, în acelaşi registru. Secvenţe cinematografice, într-o muzică vizuală ce exploatează tema cu variaţiuni, se succed la diferitele partide ale orchestrei, în profiluri ritmice şi motive melodice de mare varietate şi autenticitate, totodată, compozitorul apelînd la disonanţe tocmai pentru a sublinia acest aspect. Părţile, intitulate „Copilărie”, „Blestem”, „Doinire de codru”, „Alai de nuntă”, jocurile (Bihor, de pe Cîmpie, Oaş…), „Final de nuntă”, „Chemare, Drama, Inima”… au alternat momentele de intens lirism cu cele ritmate, spectaculoase, mişcări nervoase pline de formule ritmice şi armonice de natură rapsodică, modulaţii şi disonanţe ce sporesc fiorul dramatic. Suflătorii de lemn, flautul şi suflătorii de alamă, avînd susţinerea corzilor, s-au bucurat de pagini de o coloristică şi jocuri de nuanţe surprinzătoare, în care s-au putut recunoaşte citate explicite din muzica maramureşeană, de pe cîmpie, din folclorul maghiar sau evreiesc; prelucrarea unor cunoscute cîntece precum „Săracă inima me”, „Rozmarin în colţu mesii” sau insinuarea unor teme din colinde precum „Ziurel de ziuă” sau „Domn, domn să-nălţăm”, sonorităţi misterioase de clopote sau de bucium au generat o bogăţie polifonică, ale cărei culori s-au combinat şi recombinat în orchestraţii şi ritmuri ingenioase şi de o transparenţă specială.
Lucrarea urmăreşte drumul dinspre teluric spre lumină, spre revelaţie, dinspre blestem spre înălţare.
Reprezentarea scenică a baletului va pune şi mai mult în valoare această creaţie, libretul slujind întrutotul muzica şi mesajul solar al acesteia.
***
Cuvinte de aduceri-aminte pentru marele prieten, înzestrat de Dumnezeu cu darul creaţiei, dar plecat mult prea devreme, nu fără să fi lăsat în urmă o operă care-i va supravieţui, au rostit: Oana Cristea Grigorescu (fostă colegă de radio cu Mugurel Scutăreanu), dr. Mircea Cîmpeanu, Dan Zăhan – preşedintele Asociaţiei Rei Culturae Fautores din Turda, şi Alexandru Mânzat, din partea Opera Group Project, orchestră al cărei co-fondator a fost Mugurel Scutăreanu şi pe care a dirijat-o în numeroase producţii. Din partea celor doi din urmă şi a instituţiilor pe care aceştia le reprezintă, fiicei compozitorului, d-nei Irina Scutăreanu, i-au fost oferite Diplome de excelenţă şi distincţii In memoriam Mugurel Scutăreanu, însemne de recunoaştere şi de iubire pentru cel care a fost Omul, Compozitorul, Dirijorul şi Prietenul nostru.
***
Concertul a fost precedat de lansarea unei valoroase colecţii de compoziţii pe teme folclorice de compozitori clujeni – PRELUCRĂRI FOLCLORICE INSTRUMENTALE (Ed. „Tradiţii clujene”, Cluj-Napoca, 2014) – ediţie îngrijită de etnomuzicologul dr. Mircea Cîmpeanu şi apărută sub egida Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj. „Motivele şi celulele folclorului au fost deseori folosite în domeniul creaţiei muzicale, constituind puncte de plecare din care au fost dezvoltate lucrări componistice mari, precum cele concepute de înaintaşii Paul Constantinescu, Gheorghe Dima, Mihail Jora, Gavriil Musicescu, Filaret Barbu, Constantin Brăiloiu, Bela Bartok, Tiberiu Brediceanu şi George Enescu, care au intuit valoarea pe care o va dobîndi în timp acest limbaj muzical caracteristic, preţuindu-l ca atare. Aceşti mari compozitori români au folosit în compoziţiile lor, ca material genetic primar, o mulţime de teme folclorice pe care le-au elaborat în forme diferite, după legi evoluate ale compoziţiei, dîndu-le strălucire şi grandoare, oferindu-le, într-un final, recunoaştere şi prestigiu public, prin introducerea lor în marile săli de concert. În spiritul reafirmării acestui domeniu merituos am conceput alcătuirea colecţiei de faţă, în care am cerut sprijinul real al marilor valori ale timpului meu. Compozitori tineri şi maturi, onorante personalităţi în deplină putere de creaţie, pătrunşi de înaltul sentiment al dragostei pentru folclor, şi-au pus la dispoziţie lucrările lor, cu încrederea că ele vor ajunge acolo unde trebuie, la instrumentiştii şi formaţiile instrumentale, care au mare nevoie de ele”, precizează, în Cuvînt înainte, îngrijitorul ediţiei. Sînt reunite în volum creaţii ce poartă importante semnături de compozitori, dirijori şi instrumentişti români contemporani: Tudor Jarda, Ovidiu Barteş, Marius Moldovan, Kalman Urszui, Mugurel Scutăreanu, Constantin Arvinte. Ne aflăm în faţa unei colecţii de prelucrări muzicale folclorice de mare valoare, a cărei apariţie o salutăm cu plăcere.
Michaela BOCU
m.bocu@ziarulfaclia.ro
|