Dr. Cîmpeanu Mircea
                                         Manager proiect

Calendarul evenimentelor 2012


Miercuri 30 mai – Piatra Neamț, Facultatea de Muzică, orele 18,00
Sala Liceului de arte Victor Brauner
Concert extraordinar Tudor Jarda
Lucrări vocale și corale din creația compozitorului

Vineri, 5 octombrie – Sala de sticlă a Primăriei Cluj-Napoca, orele 10,00
Deschiderea seriei de evenimente aniversare la Cluj-Napoca
Prezentare de carte „Cu Tudor Jarda despre Tudor Jarda” autor N. Nedelcuț
Conferință de presă

Vineri, 5 octombrie – Școala de Arte “Tudor Jarda” Cluj-Napoca,
Expoziție de lucrări plastice “Chipurile Clujului” – vernisaj orele 17,00
Spectacol de muzică populară și ușoară din creația românească
Sala de concerte Radio Cluj, orele 18,00

Sâmbătă, 6 octombrie – Academia de Muzică “Gh. Dima” Cluj-Napoca, orele 10,00
Simpozionul „Tudor Jarda - Viața și opera”
Susținerea lucrărilor, masă rotundă, discuții
Participă specialiști ai Academiei Române - filiala Arhiva Institutului de Folclor Cluj, Uniunea Compozitorilor, Opera Națională Cluj, Filarmonica “Transilvania” Cluj, Academia de Muzică “Gh. Dima” Cluj, Liceul de Muzică “S. Toduță” Cluj, Școala de Muzică „A. Bena” Cluj, Școala de Arte „T. Jarda” Cluj, Universitatea Tg. Mureș, Facultatea de muzică Piatra-Neamț, CJCPCT Cluj și alți invitați.

Luni, 8 octombrie – Sala Studio a Academiei de Muzică “Gh. Dima” Cluj, 18,00
Concertul Școlii de Muzică “A. Bena” Cluj-Napoca

Miercuri, 10 octombrie - Sala Studio a Academiei de Muzică “Gh. Dima” Cluj, 18,00
Recitaluri instrumentale - Liceul de Muzică “S. Toduță” Cluj-Napoca

Vineri, 12 octombrie – Sala Mare a Casei de Cultură a Studenților Cluj, orele 19,00
Concertul Corului Filarmonicii “Transilvania” Cluj-Napoca

Duminică, 14 octombrie - Sala Mare a Casei de Cultură a Studenților Cluj, orele 19,00
    Concertul Orchestrei “Cununa Transilvană” a CJCPCT Cluj
    Prelucrări folclorice din creația lui T. Jarda și alte creații contemporane de
    inspirație populară

Marți, 16 octombrie – Universitatea de Arte Tg. Mureș, Sala de Concerte,  orele 18,00
Masă rotundă și recitaluri muzicale din repertoriul românesc clasic

Miercuri, 17 octombrie – Sala “Studio” a Academiei de Muzică „Gh. Dima” Cluj, 18,00
Concertul studenților Academiei de Muzică “Gh. Dima” Cluj-Napoca

Duminică, 20 octombrie
Opera Națională Cluj-Napoca, orele 19,00
Arii, lieduri, coruri din opere românești
Închiderea manifestărilor

În deschiderea fiecărui concert, vor prezenta o scurtă introducere, următoarele personalități:

Prof. Univ. Dr. Cornel Țăranu, Prof. Univ. Dr. Ioan Cuceu, Prof. Univ. Dr. Constantin Râpă, Prof. Univ. Dr. Nelida Nedelcuț, Prof. Univ. Dr. Adrian Pop, Prof. Univ. Dr. Ioan Haplea, Prof. Univ. Dr. Cristian Misievici, Prof. Univ. Dr. Ioan Bocșa, Prof. Univ. Dr. Ileana Szenik, Prof. Univ. Dr. Zamfir Dejeu, Conf. Univ. Dr. Vasile Jucan, Conf. Univ. Dr. Constantin Andrei, Conf. Univ. Dr. Ramona Preja, Dir. Radu Zaharescu, Dir. Rareș Trifan, Dir. Marius Tabacu, Dir. Vasile Ovadiuc-Sândean, Dir. Vasile Corpodean, Dir. Claudiu Mărincean, Dir. Tiberiu Groza, CS Mircea Cîmpeanu, Ref. Adriana Andrei, Prof. Mugurel Scutăreanu, prof. Gelu Furdui, dl. Pavel Jarda, etc.

TUDOR JARDA

Printre compozitorii români care s-au impus cu strălucire în viaţa muzicală românescă din ultimele decenii se numără şi de curând dispărutul dintre cei vii, TUDOR JARDA – profesor, dirijor, etnomuzicolog, compozitor, care a intuit forţa artistică ce sălăşuieşte în creaţia populară.

Folclorul este prezent în creaţia sa prin ceea ce numim etos, prin acel specific românesc, mai mult sau mai puţin conştientizat, din paginile simfoniilor şi a celorlalte creaţii vocal-simfonice şi de operă.
Înclinaţia înspre valorificarea tradiţiilor autohtone şi aspiraţia de promovare a fondului arhaic al culturii româneşti au constituit coordonate şi în activitatea de dascăl, desfăşurată la Cluj, Târgu Mureş sau Oradea.

Strădaniile eminentului profesor de a forma zeci de generaţii, miile de ore de repetiţii cu formaţiile pe care le-a dirijat, nenumăratele concerte şi spectacole pe care le-a susţinut, multitudinea de premii, diplome şi distincţii obţinute în concursurile şi festivalurile la care a participat, la care se adaugă o creaţie bogată şi diversă, au dovedit puternica şi complexa personalitate a celui care a fost dascălul Tudor Jarda.

Cu admiraţie, recunoştinţă şi mândrie, Academia de Muzică „Gh. Dima” din Cluj-Napoca a omagiat personalitatea maestrului, cu ocazia împlinirii vârstei de 85 de ani, prin acordarea titlului de Doctor Honoris Causa. S-au editat cu acest prilej şase CD-uri din creaţia maestrului cu imprimări din concert, iar Editura MediaMusica a publicat patru lucrări aparţinând compozitorului: 21 de Lieduri pentru voce şi pian, Simfonia a III-a, Armonia modală, cu aplicaţii la cântecul popular românesc şi Cu Tudor Jarda despre Tudor Jarda, însemnări biografice şi de creaţie, realizate de prof.univ. Nelida Nedelcuţ în luna februarie 2007.
Pentru a completa imaginea acestui exponent marcant al intelectualităţii clujene, încercăm, în cele ce urmează, a-i creiona câteva din momentele semnificative ale activităţii.
Născut la Cluj, la 11 februarie 1922, într-o familie care îşi are obârşia în ţinuturile Năsăudului şi ale Bistriţei (tatăl era avocat, iar bunicul din partea mamei, protopop în Bistriţa), Tudor Jarda a urmat studiile la Şcoala Normală de Băieţi, iar mai apoi la Liceul George Bariţiu din acest oraş. În paralel a urmat o Şcoală de Aplicaţie în practica pedagogică, urmând ore de pian cu profesoara Emilia Cuteanu şi de vioară cu Ionel Şerban.

Refugiat în 1940 împreună cu familia la Timişoara, Tudor Jarda urmează studii la Politehnică, înscriindu-se în paralel, din anul II, la Conservatorul din Cluj (refugiat atunci în Timişoara), pentru studiul trompetei. Dintre profesorii săi amintim pe Traian Vulpescu (teorie-solfegiu), Augustin Bena şi Lucian Surlaşiu (dirijat cor), Anton Ronai (dirijat orchestră), Dumitru Cărbunescu (trompetă), George Simonis (istoria muzicii).

Reîntors la Cluj în 1945, îşi continuă studiile la Conservator în compoziție, avându-l ca maestru pe Mihail Andreescu-Skeletty.

După război, Tudor Jarda a activat ca instrumentist (timpanist) în orchestra Operei Române din Cluj (1945-1948), în paralel urmând şi cursurile facultăţii de filozofie.
„Mă interesau cursurile lui Lucian Blaga şi ale lui Liviu Rusu – estetică, istoria filosofiei cu D. D. Roşca, urmăream domeniile care aveau tangenţe cu arta precum psihologia educaţiei, ce o făceam cu prof. Nicolae Mărgineanu. El spunea că un profesor trebuie să-şi iubească elevii, să nu fie nervos în clasă, căci în acest fel lecţia este eşuată. Ca profesor trebuie să fi bine dispus. Mi-au rămas în minte vorbele lui şi, ca dascăl, m-am gândit deseori la ceea ce am învăţat de la el. L-am cunoscut pe Lucian Blaga şi m-au fascinat cei doi ani de cursuri în care l-am avut ca profesor. Pietre pentru templul meu, Filosofia stilului, Gândirea magică, sunt lucrări ce mi-au marcat toată viaţa. Am citit atunci tot ceea ce Blaga scrisese.”

În anul 1949, Tudor Jarda este numit profesor de armonie la Conservatorul din Cluj, iar între anii 1954-1957 activează ca secretar al Filialei Cluj a Uniunii Compozitorilor, între 1961-1972 îndeplinind funcţiile de şef de catedră şi prodecan al Institutului Pedagogic din Târgu-Mureş.
A fost directorul Operei Române între anii 1975-1981, urmărind în toţi aceşti ani a promova muzica autohtonă:
Nemărginita dragoste pentru folclor a Maestrului Tudor Jarda s-a concretizat în colaborări cu diverse formaţii de amatori (corul din comuna Leşu-Năsăud, ansamblul de fluieraşi din Hoarda-Mureş), corul Viva de Musica şi ansamblul folcloric Someşul-Napoca, ansambluri cu care a participat la festivaluri şi concursuri naţionale şi internaţionale, unde a obţinut numeroase premii (Dijon, Barcelona, Gorizia, Midllesbrough – Clevland).

„Deşi m-am născut la oraş, am fost foarte ataşat de folclor. De timpuriu am conştientizat valoarea acestuia şi în urma unor căutări de-o viaţă, mi-am cristalizat un limbaj muzical cu adânci rădăcini în cântecul popular. Dragostea pentru folclor cred că mi-a fost insuflată de familie, dar şi de către profesorul meu de vioară Ionel Şerban, care realiza prelucrări folclorice.
M-a preocupat în mod deosebit folclorul din Năsăud, Maramureş şi Bihor, dar nu am neglijat nici celelalte zone: Banat, Hunedoara şi altele.”

În creaţia muzicală, Tudor Jarda s-a impus de tânăr în genul de muzică pentru cor, prin care a devenit repede cunoscut şi apreciat. Titluri precum Horea, Nuntă ţărănească, 9 coruri pe versuri de Lucian Blaga, 10 colinde, Suita năsăudeană, 4 suite bihorene şi multe prelucrări de folclor au fost interpretate de către numeroase ansambluri.

În anii maturităţii s-a orientat către muzica de operă, în genul căreia a scris lucrările: Neamul Şoimăreştilor, Pădurea Vulturilor, Luceafărul de ziuă (balet cu cor după o baladă maramureşeană), Inger şi demon (după poezia lui M. Eminescu), alegoria lirică Dreptul la viaţă, Irinca (balet cu cor în trei acte), Cu ţurca (tablou coralcoregrafic).

Creaţia sa cuprinde şi patru simfonii, o suită simfonică, un concert pentru flaut şi orchestră, un concert pentru vioară şi orchestră, un cvintet pentru suflători de alamă cu timpani, iar în ramura muzicii de cameră ne-a oferit aproape 50 de lieduri pe versuri de Lucian Blaga, Mihai Eminescu, Octavian Goga, Dominic Stanca, Ştefan Octavian Iosif.

Toate aceste plăsmuiri minunate sunt animate de o filozofie adâncă, organic legate de viaţa şi de activitatea multilateralului muzician, Tudor Jarda, un artist cu inima deschisă către bunătate şi frumuseţe.

Calm şi jovial, dispus întotdeauna să înfiripe o discuţie cu duh pe o temă de interes cultural, Tudor Jarda era pentru noi imaginea omului dăruit, cu o veşnică vitalitate şi generozitate. Ne vom aminti cu gratitudine de luminoasa sa prezenţă, de preţioasa sa disponibilitate afectivă şi emoţională, şi nu în ultimul rând de harul muzical cu care a fost înzestrat.

La 13 august 2007 Tudor Jarda a trecut în nefiinţă, rămânând în coştiinţa noatră ca unul dintre acei oameni care au făcut legătura dintre generaţia de vârf a culturii româneşti moderne şi generaţia contemporană.

Prof. Univ. Dr.  Nelida Nedelcuț