Sală arhipilină, duminică seară, 24 februarie, la Casa de Cultură a Studenţilor. Numeroşi spectatori nu-şi găsesc locuri pe scaune şi iau loc între rânduri, direct pe scări sau urmăresc spectacolul din picioare, din porţiunile laterale. Două televiziuni – „Antena 1” Cluj şi „Someş” TV – înregistrează şi ele... Tiberiu Groza, Directorul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj – organizatorul manifestării, alături de Consiliul Judeţean şi Primăria Cluj – îşi face apariţia pe scenă, în calitate de amfitrion al spectacolului şi anunţă: „Destinatari sunt toţi cei prezenţi în sală, care se iubesc – sau care iubesc pe cineva, dar n-au mărturisit-o până acum.”  Apoi, prezintă protagoniştii. Aceştia sunt: Amalia Codorean Chindriş, Mariana Morcan, Ioana Breda Morar, Crina Varga Haiduc, Mihaelea Grindean, Andreea Ciupe, Adrian Socaciu, Adrian Buza, Raul Oltean, Florin Bota, Radu Lazăr, Adrian Silviu Popa, care vor evolua în deschidere. Vor urma invitaţii de onoare: Mariana Deac şi Traian Jurchela, reprezentanţi de vază ai cântecului popular din zona Hunedoarei şi a Banatului. Spectacolul va fi acompaniat de  Orchestra „Cununa Transilvană” , a CJ.C.P.C.T. Cluj, dirijor Ovidiu Barteş. Iar, în final, grupul „Tradiţii” al Zegrenilor din Ceaba şi taraful lui Nelu Bota vor realiza momentul „Nunţii de la Ceaba”.

Primul moment din spectacol este axat pe motivul unei şezători la ţară, de Dragobete, unde se înfiripează, simbolic, primele sentimente de dragoste între tinerii prezenţi la şezătoare – prilej, de asemenea, pentru cei vârstnici, de a anticipa ce căsătorii se vor oficia la toamnă. Astfel, după un recital instrumental al orchestrei „Cununa Transilvană”, interpreţii din zona Clujului evoluează, în două rânduri, pe scenă, cu cântece de iubire care smulg, la fiecare strofă, aplauzele furtunoase ale mulţimii. Apoi, în finalul momentului lor, aceştia interpretează, reuniţi, mai multe piese de notorietate, precum: „M-am suit în dealul Clujului”, „Dragu-mi-i la veselie”, „Mândra de la Orăştie”, „Am o mândră someşană”, „Dorule, nu fii nebun”, etc.

Cel de-al doilea moment este deschis de Mariana Deac, „talentata  solistă –  care cântă cu aceeaşi pasiune atât cântecele noastre de dragoste, cât şi cele patriotice” (Tiberiu Groza). Volumul extraordinar  al vocii şi sensibilitatea solistei electrizează sala - încă de la prima piesă. Astfel, microrecitalul său (compus din cinci – şase piese) pare, pentru cei prezenţi, mult prea scurt. Aşa că urmează două bis-uri: romanţa „Călugărul din vechiul schit” şi, în încheiere,  mult apreciata piesă patriotică „Fraţi români...”. La rândul său urcă pe scenă Traian Jurchela, „interpret  din Banat, de unde provine Achim Nica şi atâţia alţi solişti, foarte buni în interpretarea doinei , iar eu cred că nu-i cu nimic mai prejos decât cel mai sus pomenit. Iată-l aici, pe Traian Jurchela, descins între noi, ca un dac măreţ...” (Tiberiu Groza) Vocea sa baritonală, puternică, precum şi prezenţa scenică a solistului cuceresc imediat sala, astfel că, la final, după o mulţime de bis-uri, Jurchela nu este lăsat de public, efectiv, să se retragă. Pe lângă piesele populare, artistul mai abordează şi câteva romanţe – care emoţionează şi mai mult pe cei prezenţi. Conştient însă că spectacolul s-ar fi prelungit şi mai mult decât programat – solistul şi-a încheiat evoluţia cu următoarele cuvinte, în ton cu sărbătoarea Dragobetelui: „Aş vrea să fiţi îndrăgostiţi de viaţă, dragi domnişoare, dragi domnişori, dragi doamne şi dragi domni. Aş vrea să rămânem îndrăgostiţi de lucrurile frumoase care se fac bine în viaţă. Aş vrea să vă revăd din când în când la Cluj, oraş care mi-a dat, încă mai demult, o confirmare pentru ceea ce am făcut pentru muzica din Banat. M-am lămurit  că – o dată în plus – în inima Ardealului, în cea mai frumoasă metropolă pe care am cunoscut-o în această ţară, Clujul, trăieşte o lume selectă, de condiţie bună. Întotdeauna mi-a plăcut felul cum m-aţi primit la dumneavoastră în oraş. Acum de Dragobete, vă urez: să fiţi frumoşi, să fiţi îndrăgostiţi, să fiţi fericiţi!”  

„Tabloul” a treilea  al spectacolului, „Nunta de la Ceaba” este anunţat sugestiv de către amfitrion, directorul Tiberiu Groza, astfel: „După atâta dragoste, „vine” şi nunta. Noi am adus celebrii muzicanţi din Ceaba şi taraful lui Nelu Boca – cel din urmă, recent editat într-un CD, de către centrul nostru - pentru a vă învăţa câteva obiceiuri de nuntă...” Spectacolul „Zegrenilor din Ceaba” a entuziasmat şi el sala, prin autenticitatea lui. Protagonişti: ţărani simpli din localitatea respectivă, cu straie populare de o mare frumuseţe şi originalitate, dirijaţi cu îndemânare de fraţii Grigore şi Mihai Zegrean, intraţi şi ei în rolurile de nuntaşi. Sceneta, prezentată pe scena Casei de cultură a Studenţilor,  a conţinut următoarele sevcenţe: mersul după mireasă cu alaiul mirelui (nănaşii, colăcarii, stegarul), dialogul la poarta miresei între starostele mirelui şi cel al miresei, pregătirea miresei de către „druşte”, chinuindu-se să-i pună balţul. Urmează apoi iertăciunile miresei, făcute de către starostele acesteia, jocul scaunului, mersul la cununie  şi jocul miresei, făcut de către  mire şi în final de către oaspeţi.  Chiuitura nevestelor  care privesc, invidioase, la desfăşurarea jocului a fost şi ea edificatoare: „ Vai săraca mireasa  / Oare unde s-ar culca? /  Nici la mamă, nici la tată  / Numai la soacra pe vatră...”

Spectacolul s-a încheiat, într-un entuziasm general, cu interpretarea, de către membrii reuniţi ai Orchestrei Profesioniste „Cununa Transilvană”, împreună cu sala, a piesei „M-am suit în dealul Clujului. Dar nu înainte ca prezentatorul să facă următoarea urare: „La sfârşitul spectacolului,  vă urăm să fiţi iubiţi, să vă iubiţi - şi să ne invitaţi la toamnă la nuntă , fiindcă vom veni cu multă bucurie!”