Anul acesta, la data de 7 mai, întreaga suflare a comunei Ciucea – şi nu numai – a comemorat împlinirea a 75 de ani de la moartea  lui Octavian Goga, militant de seamă pentru realizarea unităţii naţional-statale a României, supranumit şi “poetul pătimirii noastre”. Astfel, Casa de cultură a municipiului Cluj-Napoca, în parteneriat cu Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale şi Consiliul Local Cluj a organizat un ciclu de activităţi dedicate acestui eveniment. Dimineaţă, la mausoleul situat în cadrul complexului muzeal din Ciucea, fosta reşedinţă a lui Octavian Goga, mitropolitul Ardealului Andrei Andreicuţ  a oficiat un Te Deum în memoria poetului. La festivitate au participat - pe lângă prelaţii ortodocşi ai zonei - şi numeroşi alţi oaspeţi, printre care  şi preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Horea Uioreanu. Partea a doua a manifestărilor  a constat într-un spectacol dedicat Veturiei Goga, soţia tribunului, de la a cărei naştere se împlinesc, pe 21 mai 2013, 130 de ani. În deschiderea spectacolului, care s-a desfăşurat  în căminul cultural din comună, dr.Dan Brudaşcu, directorul Casei de cultură a municipiului Cluj-Napoca, a menţionat faptul că “Veturia şi-a început cariera, în 1906, ca şi interpretă de muzică populară, cu piese de prin zona Sibiului şi a Mărginimii Sibiului. Abia apoi s-a dedicate operei, câştigându-şi renumele de “privighetoare a Ardealului.” A reuşit o performanţă artistică rară: a fost singura solistă din România care a cântat la Festivalul Wagner, în 1914, la Bayreuth, la invitaţia lui Ziegfried Wagner, fiul marelui compozitor, care o remarcase cu ocazia unui recital susţinut de aceasta. A cântat alături de cele mai celebre nume ale primei jumătăţi de secol din România, dar după căsătoria cu Octavian Goga a renunţat la carieră şi a rămas doar soţie de demnitar”. Despre Veturia Goga, dr. Dan Brudaşcu mai spune că a devenit celebră prin străşnicia cu care şi-a apărat proprietatea, castelul, şi memoria lui Octavian Goga, împotriva detractorilor. “În cinstea celor doi am iniţiat Anul cultural Octavian Goga” – arată în continuare vorbitorul. Apoi critică în termeni duri reticenţa unor consilieri locali, care s-au opus proiectului: “ Îi avertizez că Ciucea nu va rămâne în istorie prin afacerile făcute de ei, ci prin personalitatea lui Octavian Goga. Dar Ciucea nu poate să supravieţuiască doar prin memoria lui Octavian Goga, ci trebuie să contribuiţi şi dumneavoastră prin fapte de cultură…” Încheie, invitând publicul să admire şi expoziţia foto, cu tema “Octavian Goga – sfârşit de capitol”, cuprinzând materiale foto - descoperite în urma cercetărilor efectate în arhivele CNSAS, care se referă la moartea prin otrăvire a poetului, la ordinul lui Carol al II-lea - precum şi alte imagini de la înmormântarea acestuia, care a vut loc pe 11 mai 1938, la cimitirul Bellu din Bucureşti.  De asemenea, promite că vor apărea, curând, două cărţi dedicate poetului (una având nici mai mult, nici mai puţin de 500 de pagini) şi le va pune la dispoziţie celor care doresc să le procure. 

    Spectacolul, înregistrat de la un capăt la altul de către o echipă de la Radio Cluj, a fost prezentat de către Alin Pop, realizator de emisiuni folclorice la această instituţie. În debutul spectacolului, pe scenă a evoluat Camelia Hodiş, membră a grupului “Flori de măr” a Casei de cultură a municipiului Cluj-Napoca, cu câteva piese din repertoriul Cenaclului “Flacăra” al regretatului Adrian Păunescu. În continuare, ansamblul folcloric “Doina Clujului” (conducerea artistică şi coregrafia aparţinând Alinei Giurgeanu şi Paul-Alexandru Remeş, iar conducerea muzicală lui Florin Zaha), alcătuit din copii cu vârste cuprinse între 10 şi 16 ani, a prezentat o suită de jocuri din Jichişu de Jos, judeţul Cluj. Despre această zonă se poate spune că este renumită – atât pentru dansurile de perechi, cât şi pentru jocurile fecioreşti, pline de moment de virtuozitate – iar în cadrul lor se respect aceeaşi structură care predomină pe toată Valea someşului Mic, cu joc de început cu fata, fecioresc des şi învârtită deasă. Feciorii, în jocul cu fata, dar şi în jocul fecioresc execută figuri cu pinteni, sărituri în aer şi bătăi pe picior, ca să-şi demonstreze virtuozitatea şi să fie mai bine văzuţi în comunitate.

     A urmat, în aplauzele publicului spectator, entuziast,  orchestra profesionistă “Cununa Transilvană” a C.J.C.P.C.T. Cluj – alcătuită, cu ocazia acestui eveniment, din Ioan Baciu, Claudiu Cotârlă, Onuţ Chindiş, Zenu Zanc, Traian Covrig şi Liviu Băraş, care le-au asigurat acompaniamentul soliştilor vocali Amalia Codorean Chindriş, Mariana Morcan, Ioana Breda Morar, Mihaela Grindean şi Adrian Buza. Amalia Codorean Chindriş, solista vocală – începând cu anul 1978 - a orchestrei de muzică populară a Filarmonicii de stat “Transilvania”,  actualmente “Cununa Transilvană”,  a încântat din nou cu cântecele sale de pe câmpie spectatorii, care au umplut până la refuz sala căminului cultural din comună. La rândul său, Mariana Morcan, cealaltă solistă a ansamblului,  a abordat, cu un remarcabil succes de public, o suită de cântece moţeşti din zona Huedinului şi de pe Valea Arieşului. De asemenea, Ioana Breda Morar, consultant artistic al C.J.C.P.C.T. Cluj,  a interpretat piesele “Ce s-ar face inima” şi “Bădiţă, sărutul tău”.  La cei 24 de ani ai săi, tânăra solistă are deja o carieră de invidiat: a absolvit Academia de Muzică “Gh. Dima”, fiind şi laureată a mai multor concursuri naţionale de gen. A urmat apoi, pe scenă, Mihaela Grindean, o altă absolventă a Conservatorului clujean, care a interpretat, într-o notă plină de personalitate, trei cântece ajunse deja clasice: “Tată, dragă tată”, “Bade, pălărie nouă” şi “Ia, uitaţi-vă, feciori”. A încheiat evoluţia artiştilor “Cununii Transilvane” Adrian Buza, solist originar de pe plaiurile sălăjene, însă stabilit la Cluj-Napoca, care a electrizat şi el sala cu câteva piese din zona natală, “obligându-i” pe câţiva spectatori să se ridice de pe scaune şi să înceapă să joace.  Despre solistul de 30 de ani, mai sus menţionat,  se mai poate spune şi că este deţinătorul trofeelor concursurilor de interpretare “Felician Fărcaşu”şi “Dumitru Sopon”, ediţiile din 2011.   

    Au evoluat, apoi, pe scenă membrii ansamblului folcloric “Doina Clujului”, aparţinând Casei municipale de cultură din Cluj-Napoca, care  au prezentat, în premieră, o suită de jocuri din Ticuşu Nou, Braşov – o zonă folclorică deosebită, în care tradiţiile şi obiceiurile străvechi se mai păstrează, fiind transmise din generaţie în generaţie. Din Jocul Mare de aici nu lipsesc “Fecioreasca fetelor”, “Roata feciorilor”, “Purtată cu fată” şi “Învârtitele”, în ritm asimetric. Fecioreasca fetelor se dansează în satul Ticuşul Nou, Braşov şi este reprezentativă pentru această regiune, nemaifiind găsită, sub această formă, în nici o altă zonă a ţării. Înşiruirea unor paşi simpli sau combinaţi în ritm sincopat, după o melodie în ritm asimetric, creează farmecul acestor jocuri. Purtata fetelor în ritm binar şi tempo lent este alternată cu Bătuta în ritm aksak şi tempo rapid. O notă specific zonei o dau şuierăturile, chiuiturile fetelor, intonaţia strigăturilor. Coregrafii punctului respectiv au fost aceiaşi Alina Giurgeanu şi Paul-Alexandru Remeş, iar conducerea muzicală i-a aparţinut taragotistului Mihai Stan.

     În continuare, a evoluat  un renumit ansamblu profesionist , “Porolissum”, al Casei municipale de cultură din Zalău, alături de solistele Ileana Domuţa Mastan, Rodica Pop Seling şi Aurora Moga Popovici. Şi aceste moment autentice de muzică populară, oferite de artiştii sălăjeni  au fost, la rândul lor, mult gustate de public. Dar punctul forte al serii l-a constituit recitalul “Doamnei cântecului popular românesc”, Sava Negrean Brudaşcu, ale cărei  piese au entuziasmat, ca întotdeauna, publicul. Spectacolul închinat Veturiei Goga a fost încheiat, după circa patru ore , fulminant, de către membrii ansamblului folcloric “Doina Clujului”, care a intrat, din nou, cu o suită de jocuri de pe Valea Someşului Mare, din zona Năsăudului. Din punct de vedere muzical-coregrafic este compusă din: “De-a lungul” – purtată, joc de perechi în formulă de cerc, “Joc de-nceput” – joc lent de perechi, urmează “Bărbuncul” – joc fecioresc şi se încheie cu “Învârtita” – joc rapid de perechi, cu dansuri ce cresc treptat în ritm şi intensitate. Potrivit Alinei Giurgeanu şi lui Paul-Alexandru Remeş, instructorii ansamblului, “specific acestei zone este păunul purtat de feciori, care, în comunitatea satului avea un simbol aparte. Cu cât roata de păun era mai mare, cu atât cel care o purta provenea dintr-o familie mai înstărită. Ulterior, au apărut şi păuniţele, purtate de către fete, varianta feminină a roatei de păun bărbăteşti. În sfârşit, pălăriile cu păuni şi micile păuniţe ca podoabe pe cap – unice în România – sunt mândria feciorilor şi a fetelor, care le poartă în fiecare duminică şi în zilele de sărbătoare.” 

    În cadrul “Anului cultural Octavian Goga” mai este prevăzută, în luna aflată în curs, organizarea unui simpozion naţional memorial, bucurându-se de participarea unor cunoscuţi cercetători şi scriitori, care vor evalua modul în care este receptată opera şi activitatea lui Octavian Goga: Ion Dodu Bălan, Irina Odăgescu Ţuţuianu, Mircea Tomuş, Cornel Ungureanu, Ion Simuţ,, Mircea Popa, Vasile Fanache, Petru Poantă, Aurel Sasu şi Dan Brudaşcu.