.
Miercuri, 8 mai 2013. Cu câteva minute înainte de lansarea cărţii, sala de spectacole a Casei de Cultură „Ion Sângereanu” din Ocna Mureş era deja plină. Evenimentul comemorării marelui Alexandru Ţitruş a stârnit un deosebit interes în rândul localnicilor, astfel, pe lângă vârstnicii prezenţi, puteau fi văzuţi şi numeroşi tineri, cu copii mici în braţe, sau de mână. În sfârşit, după cum remarca un spectator, urma să se desfăşoare un eveniment aparte, poate singurul lucru benefic al orasului, in afara de înfiinţarea valorosului ansamblu folcloric „Tradiţii uiorene”. Totul, într-un oraş aflat în accentuată stare de degradare, în cea mai dramatică perioadă a existenţei sale. De pildă, continua ameninţare ca terenul să se surpe – în special în centrul oraşului – iar clădirile să se prăbuşească în „coridoarele” de sare, umplute cu apă, unele datând de pe vremea romanilor. Este de notorietate faptul că singura investiţie mai acătări a localităţii (n.n. – supermarket-ul prăbuşit, la sfârşitul lui 2010) s-a dus pe apa sâmbetei. De asemenea, situaţia incredibilă ca un combinat, înfiinţat de către suedezi în urmă cu mai bine de 100 de ani, care prelucra cea mai pură sare din Europa şi care polariza întreaga forţă de muncă a zonei, să ajungă în situaţia de a mai avea doar câteva zeci de angajaţi – şi aceia nesiguri pe viitorul lor. La manifestarea - organizată de Consiliul Judeţean Alba, Centrul de Cultură „Augustin Bena”Alba, Primăria Ocna Mureş, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj şi Casa de Cultură Ocna Mureş – au participat şi preşedintele Consiliului Judeţean Alba, Ion Dumitrel, împreună cu o parte a staff-ului său, precum şi primarul oraşului, Silviu Vinţeler. Gazda evenimentului, d-na Daniela Floroian, directorul Centrului de Cultură „Augustin Bena” din Alba-Iulia, a fost cea care a dat semnalul deschiderii manifestării, sugestiv intitulată „Alexandru Ţitruş, un virtuos al arcuşului”. Apoi, i-a oferit microfonul directorului C.J.C.P.C.T. Cluj,Tiberiu Groza. În expozeul său, acesta a evocat personalitatea complexă a renumitului lăutar, precum şi „geneza” cărţii - mai precis modul în care s-a materializat ideea scrierii unei biografii a lui Ţitruş, care îl preocupa de mai multă vreme , transpusă în carte de către autor. „Sper ca această lansare să fie doar începutul unor acţiuni de revitalizare a oraşului şi a personalităţilor sale, inclusiv ridicarea unei statui a lui Alexandru Ţitruş, care ar trebui montate în locul fântânii arteziene din centrul oraşului”, a arătat vorbitorul. La rândul său, preşedintele Consiliului Judeţean Alba, Ion Dumitrel - după ce a subliniat efectul benefic al apariţiei unicei, deocamdată, cărţi despre această personalitate de prim-rang a judeţului şi a ţării, sensibilizat de propunerea directorul C.J.C.T.P. Cluj, Tiberiu Groza, a promis că va încerca să dea o mână de ajutor pentru ridicarea unei binemeritate statui a lui Alexandru Ţitruş, La Ocna Mureş. Vădit emoţionat, primarul Silviu Vinţeler a mărturisit publicului că a lecturat pe nerăsuflate cartea despre Ţitruş, chiar la birou, fiind nevoit - lucru care nu-i stă în obişnuinţă - să amâne pentru a doua zi întâlnirea cu câţiva ocneni care-i ceruseră o audienţă. Continuă el, referindu-se la cetăţeanul de onoare post-mortem al urbei, Alexandru Ţitruş: „Putem spune că maestrul Alexandru Ţitruş a fost pentru poporul român, dar şi pentru oraşul Ocna Mureş, un ambasador respectat de mediile culturale şi academice ale lumii. Prietenia maestrului cu nume mari ale culturii româneşti este evocată în această carte cu mărturii ale celor care l-au cunoscut pe marele Ţitruş: taragotistul Dumitru Fărcaş, alături de care a concertat în ţară şi străinătate, dirijorul Dorel Rohian, profesorul universitar Mihai Zdrenghea de la Facultatea de Litere din Cluj, poetul Horia Bădescu, poetul şi publicistul Negoiţă Irimie, profesorul universitar Aurel Mircea Ciugudean, naistul Gheorghe Zamfir şi mulţi, mulţi alţii.(...) Toate aceste evocări, amintiri depănate după zeci de ani, nostalgiile cântecelor sale, a vorbelor şi glumelor maestrului, toate acestea - puse împreună în cartea „Alexandru Ţitruş – portret din cioburi”, a lui Sorin Grecu - au ca rezultat o lucrare menită să păstreze vie în memoria noastră amintirea unui om şi vioara unui maestru, Alexandru Ţitruş. Alexandru Ţitruş din Ocna Mureş.” În încheiere Mariana Ţitruş, fiica marelui lăutar a rememorat în fraze încărcate de nostalgie, figura tatălui său, a cărui imagine - remarcă ea „îmi persită în memorie, în fiecare clipă a vieţii – deşi au trecut 24 de ani de la plecarea lui dintre noi”.
Spectacolul folcloric, desfăşurat după lansarea de carte, a reprezentat un nou omagiu adus personalităţii artistice a lui Alexandru Ţitruş, interpreţii readucând, în atenţia celor prezenţi, în special piese din repertoriul celui care a reprezentat – decenii la rând - simbolului oraşului Ocna Mureş. Astfel, orchestra profesionistă „Cununa Transilvană” a C.J.C.P.C.T. Cluj, dirijată de Ovidiu Barteş a încântat, din nou, publicul, cu doinele de pe Mureş şi de pe Târnave, ajunse celebre, de-a lungul anilor, datorită măiestriei regretatului artist. A urmat recitalul orchestrei folclorice a judeţului Alba, condusă de Alexandru Pal şi al violoniştilor Daniel Iancu, Liviu Cernat şi Andrei Mureşan – cu toţii interpreţi, de o mare subtilitate, ai pieselor celui omagiat.
În culise, locuitori ai Ocnei Mureşului l-au abordat pe semnatarul acestor rânduri cu noi mărturii despre cel mai celebru om din zonă, Alexandru Ţitruş. Virgil Dănilă, ajuns la respectabila vârstă de 83 de ani, ne-a delectat cu câteva amintiri legate de regretatul violonist, care vor face parte dintr-o viitoare ediţie, adăugită, a cărţii. Povesteşte acesta: „Venea la mine - pe atunci răspundeam de munca sindicală din instituţiile judeţului, fiind angajatul Consilului Judeţean al Sindicatelor - şi-mi arăta degetele umflate. <I-am cântat lui Ion Gheorghe Maurer >, spunea el. < Dar şi buzunarele îmi sunt la fel de umflate, de bani>, adăuga acesta. Povesteşte apoi despre un episod din perioada în care Ţitruş era angajat de probă- asta se întâmpla prin 1963 - la grădina de vară „Boema”, situată în centrul Clujului: <L-am avertizat, într-o seară, că prim-secretarul „regiunii” de partid Vasile Vaida va veni să-l evalueze, stând discret, la o masă şi l-am rugat să aibă grijă să arate cât mai multe din ce ştie. Cu acea ocazie Ţitruş s-a depăşit pe sine şi primul secretar i-a semnat, chiar acolo, pe loc, decizia de numire definitivă, pe postul de colaborator al Filarmonicii. >” Râde apoi, în hohote, amintindu-şi un aspect hazliu din viaţa maestrului: „Şeful lui ierarhic era unu` Popuţă, care la un moment dat, i-a desfăcut lui Ţitruş contractul de muncă pentru că îndrăznise să cânte la o nuntă, fără să-i ceară aprobare. Dar confictul a fost aplanat până la urmă tot de către primul-secretar care l-a sfătuit ca pe viitor, atunci când intenţionează să mai cânte la nunţi, să facă o cerere scrisă la şeful său – şi nu va mai avea de suferit.” Suntem abordaţi de un alt ocnean, Tănase Păştină, în vârstă de 78 de ani, care ne mărturiseşte că e mândru că a fost coleg de trupă cu Alexandru Ţitruş, încă de pe vremea când acesta cânta prin localurile din Ocna Mureş, alături de fraţii săi. Îşi aminteşte interlocutorul nostru: „Eu am fost solist vocal, timp de 50 de ani, la spectacolele Casei de cultură şi la prima ediţie a festivalului <Mureş, pe marginea ta> am câştigat Marele Premiu al Juriului. După ce Ţitruş s-a mutat la Cluj, mai venea din când în când pe acasă. Când mă vedea, îmi zicea doar următoarele cuvine, iar eu înţelegeam la ce se referă: <Hai să facem o populară, “Învârtita de la Teiuş”.> Şi mă duceam, fiindcă ştiam că urmează un chef pe cinste.” Se apropie de noi un bătrânel, vizibil emoţionat, care ne roagă să facem o fotografie împreună. Acceptăm şi-l întrebăm ce anume îl leagă de marele Ţitruş. Ne spune că a venit special din Ungaria – locul unde trăieşte actualmente - numai ca să participle la acest eveniment. Adaugă că-l cunoaşte pe renumtul violinist încă din perioada când era elev şi locuia în “colonia Soda”. Rememorează Rajka Istvan: “Drumurile noastre se intersectau aproape în fiecare dimineaţă.Eu mă îndreptam spre şcoală, pornind de acasă, iar el mergea spre cartierul “domnilor”, unde avea o prietenă, pe soţia inginerului-şef de la Soda. În afară de asta, când mergeam împreună cu părinţii, seara, la cazinoul Salinei, îl ascultam mereu. Pe urmă am crescut şi eu şi ajunsesem să fac o pasiune şi mai mare pentru arta lui, astfel că-l urmam peste tot unde cânta: la Restaurantul nr. 1, nr.2, în parc şi la Cazino. Referindu-mă la arta lui, cel mai mult mi-a plăcut cum interpreta “Ciocârlia” lui Grigoraş-Dinicu. Apoi, ajuns student la Filologie, l-am întâlnit mereu la “Metropol”, “Someşul” şi “Continental”, unde îmi dedica multe momente, ştiind că sunt din OcnaMureş. Şi încă un lucru – care astăzi ar părea aproape incredibil: când m-am însurat cu soţia mea, pe atunci studentă la Istorie, am făcut o masă restrânsă la care au participat numai vreo cinci perechi, prietenii noştri cei mai buni. Iar maestrul, pe lângă că ne-a cântat, pe tot parcursul nunţii, la final a ţinut să achite el nota de plată. Gest de mare nobleţe… Iar de atunci prietenia noastră s-a consolidat şi mai mult şi am ajuns – pe lângă audiţiile permanente - să-l vizitez din când în când şi acasă, la partamentul său din Piaţa Mihai Viteazu nr. 1.” Un alt bătrânel aşteaptă, răbdător, să discute cu noi. Numele lui e Virgil Moga şi ne întinde o hârtie, îngălbenită de vreme, pe care e scrisă o poezie-compoziţie proprie, datând de mai bine de 60 de ani, în care e menţionată cea mai important personalitate a locului. Reproducem în totalitate poezia, pentru a reda cât mai fidel “mireasma” şi spiritul epocii: “ Filiala orăşenească de vânători şi pescari, Ocna Mureş. Invitare. Filiala Ocna Mureş, de vânători şi pescari / Pentru ora 8 fix seara, ziua 6, făurari, / În localul de consum – faima să-şi sărbătorească, / Cu onoare vă invită la “CINA VÂNĂTOREASCĂ” . // Comeseni vor fi aicea: grupu-ntreg de vânători, / Autorităţi distinse, pescari sportivi, amatori, / Şi-alţi chemaţi, ce vor forma un anturaj sănătos, / Cine ştie să admire sportul ăst-aventuros. / Nu-i loc de-nşirat, aicea, lista noastră de bucate, / Căci avem mâncări diverse – pipărate şi-mpănate, / Băuturi de calitate şi desert – cum e firesc, / Să-ţi ofere, în Uioara, un praznic vânătoresc. // Muzica? ! – tarful Ţitruş, ce din coarde de vioară / Intonava-n toiul mesei plânsetul de căprioară / Şi-n măiastra armonie, din al ritmurilor zvoană, / Desluşit se va desprinde hăpăit de câini în goană, / Iar ca poftă de mâncare ne-ntrerupt să o aveţi / Intona-va şi gorduna, grohăitul de mistreţ. / Drept surprize veţi cunoaşte fapte mari, aventuri noi, / Cu adevărat trăite de vânătorii-eroi, / Căci noi nu umblăm cu basme, nici nu vrem să tragem sfoara / Când ştiut e că nu minte vânătorul din Uioara./ / Şi-n sfârşit, ca cina noastră să decurgă-armonios, / Vă rugăm a vă supune regulii ce-o dăm mai jos: / Veţi lăsa întâi, acasă, orice motiv de gâlceavă, orice obiect, prin care, ai produce-o faptă gravă, / Cum ar fi de pildă cele ascuţite şi ţepoase, Sau mai ştii ce instrumente colţuroase şi tăioase,/ Cu care la praznic, unii, vezi!... mai fac câte-o bravură / Când se-ntâmplă să le scape, c-un pahar mai mult pe gură. / Veniţi deci, că vă aşteaptă gaşca toată-ntreg buchetul, / Vă pofteşte şi semnează invitarea… COMITETUL.”
Vineri, 10 mai, ora 19.00. Păşim în mall-ul din Alba Iulia, unde se desfăşoară târgul de carte “Alba Transilvania”. Sunt prezente aici peste 60 de edituri de prestigiu, din întreaga ţară, iar evenimentul este organizat de către Consiliul Judeţean Alba şi de Biblioteca Judeţeană “Lucian Blaga” din Alba Iulia. Manifestarea, care a durat până în 12 mai, a constituit un bun prilej de a reuni specialişti din toate zonele culturii scrise româneşti: scriitori, autori, traducători, distribuitori, tipografi, bibliotecari, agenţi literari, critici, animatori şi jurnalişti în domeniul cultural, precum şi alţi actori cu aport important în universul cărţii şi al lecturii. Printre invitaţii de prestigiu prezenţi la eveniment îi amintim pe: acad. Eugen Simion, Diarmuid Johnson (Irlanda), Przemyslaw Wawrzniak (Polonia), Ion Miloş (Suedia), Michel Ducobu (Belgia), Mircea Tomuş, actorul Dorel Vişan,etc. Tot acolo, autorul acestor rânduri a avut plăcerea să-I reîntâlnească, după mai bine de 30 de ani, pe cunoscutul poet ieşean Daniel Corbu, care şi-a lansat, la târg, cartea “Rostirea postmodernă. Generaţia `80 în literatura română,” Princeps Edit Iaşi. De asemenea, la eveniment era prezent şi poetul şi omul de radio şi televiziune Nicolae Băciuţ, echinoxist, stabilit de mai mulţi ani la Târgu Mureş, care la rândul său a prezentat publicului trei din cele mai recente cărţi ale sale: „Poezii verzi pe pereţi” , „Întoarcerea în Babilon. Traduceri din poezia lui Nicolae Băciuţ” şi „Poemul din colivie. Nicolae Băciuţ în interpretări critice.” Înaintea lansării cărţii “Alexandru Ţitruş – portret din cioburi” , aparţinând subsemnatului, am avut de asemenea plăcerea să le oferim celor doi, cărora li s-a alăturat şi cunoscutul poet Ion Mărgineanu, câte un exemplar din recenta carte tipărită de Editura “Tradiţii clujene”. În deschidere, pe scena improvizată din Alba Mall a încântat publicul un acordeoniost de geniu, profesorul Victor Geogean, după care directorul C.J.C.P.C.T. Cluj, dl. Tiberiu Groza a prezentat cartea tipărită de editura instituţiei de cultură pe care o coordonează. După cuvântul autorului, în încheierea programului, a evoluat – ca şi la Ocna Mureş - Ansamblul folcloric al judeţului Alba, dirijor Alexandru Pal, care i-a acompaniat pe violoniştii Liviu Cernat şi Andrei Mureşan, interpreţi ai mai multor piese din repertoriul lui Alexandru Ţitruş. Invitatul de onoare al evenimentului a fost violonistul Daniel Iancu Ticuşor şi nepoţelul său său în vârstă de numai 6 ani, violinist şi el. Astfel, cei doi artişti au ţinut un microrecital care astârnit vii emoţii în rândul publicului prezent în “Alba Mall”.
În concluzie,alte două acţiuni care s-au bucurat de un mare succes, purtând “marca” Editurii “Tradiţii clujene” şi a Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj. |
