.
La capătul a trei zile de târg al meşterilor populari, precum şi a două zile de spectacole folclorice de calitate, duminică 19 mai a.c. s-a lăsat cortina peste Festivalul Culturii şi Tradiţiilor Populare „SERBĂRILE TRANSILVANE”, ediţia a XIV-a. Evenimentul, organizat de Consiliul Judeţean Cluj şi Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj, în colaborare cu Fundaţia „Etnostar” şi Asociaţia Meşterilor Populari Clujeni, a reprezentat o reuşită, prin numărul mare de spectatori – de ordinul miilor - care au ocupat platoul din faţa Sălii Sporturilor dar şi prin diversitatea ansamblurilor invitate, provenind din câteva zone etnografice ale ţării. Festivalul „Serbările Transilvane” s-a desfăşurat într-un context mai larg, "Napoca Music Events", astfel că, în fiecare seară, după evoluţia dansatorilor şi soliştilor de muzică populară, scena era „preluată” de către cântăreţii de muzică pop, rock sau hip-hop. Totul, în proximitatea zecilor de tarabe cu produse de larg consum, amplasate de-a lungul malului Someşului – întinzându-se de la pod şi până la intrarea în Parcul universitar „Iuliu Haţieganu”. Astfel, în tot acest „vacarm” şi diversitate - din care n-au lipsit „turcismele” şi alte produse kitsch - folclorul şi arta populară tradiţională de calitate şi-au făcut şi ele, cu îndrăzneală, locaş, iar clujenii care s-au aventurat până la Sala Sporturilor n-au avut, în final, ce regreta.
Vizitez, înainte de debutul programului folcloric, standurile Asociaţiei Meşterilor Populari Clujeni şi, la un moment dat, dau nas în nas cu remarcabila artistă populară, Veturia Suciu. Acesta e prezentă la târg cu o serie de cusături – dar şi cu cea mai recentă carte a sa despre satul natal, Cojocna, editată recent de Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţiionale. O „veterană” a târgurilor de acest fel, pentru care arta populară reprezintă însuşi modul său de viaţă... Mă opresc apoi şi la standul doamnei Viorica Ciobanu, preşedintele Asociaţiei Meşterilor Populari Clujeni. Cu amabilitate, aceasta îmi oferă câteva amănunte legate de târg: „În cele trei zile de Târg al Meşterilor Populari au expus 24 de meşteri, în majoritate membri ai asociaţiei noastre, dar am avut şi invitaţi din ţară: de la Braşov, din Maramureş, Arad şi Argeş. Au fost expuse costume populare - româneşti şi ţigăneşti, ştergare, traiste, ceramică, articole sculptate din lemn, icoane pe sticlă, împletituri din sfoară, piele şi blănuri, săpun de casă, turtă dulce, siropuri naturale, ulei presat la rece. Ne-au vizitat mulţi clujeni şi, după cum observ, unii dintre ei au plecat de la târg cu produse cumpărate de aici. Meşterii populari din alte judeţe au fost foarte încântaţi de colectivul asociaţiei şi s-au legat între noi mai multe prietenii. Având în vedere că în aceeaşi perioadă au avut loc şi alte evenimente, cum ar fi „Produs de Cluj” - la Dej sau târgul tradiţional de pe strada Matei Corvin, de această dată nu a fost prezent un număr atât de mare de meşteri, ca de obicei, dar la „Zilele Clujului” , eveniment care se va desfăşura între 24 – 29 mai şi la care partea de tradiţii va fi organizată de asociaţia noastră - sperăm că acolo vom avea în jur de 60 de expozanţi. Tot în acea perioadă, câţiva meşteri de-ai noştri vor participa la „Târgul Minorităţilor”- Bistriţa şi la „Zilele oraşului” - Târgu-Mureş.”
Sâmbătă, 18 mai a fost prima zi a festivalului. În deschiderea spectacolului, al cărui amfitrion a fost dl. Tiberiu Groza, directorul C.J.C.P.C.T. Cluj, a evoluat Ansamblul Folcloric „Transilvania”, din Cluj-Napoca, fondat în anul 1930 şi considerat unul dintre cele mai faimoase ansambluri din România. Generaţia actuală, cea care a urcat pe scenă la această ediţie a „Serbărilor Transilvane”, s-a format în anul 2010, fiind compusă din elevi ai şcolilor din muncipiu, cu vârste cuprinse între şase şi zece ani, iar conducerea artistică şi coregrafia le aparţine Alinei Giurgeanu şi lui Paul Alexandru-Remeş. La începutul microrecitalului lor, aceştia au prezentat, cu mult aplomb , o suită de jocuri de pe Valea Someşului Mare, din zona Năsăudului şi o suită de jocuri din Jichişu de Jos, zonă folclorică renumită – atât pentru dansurile de perechi, cât şi pentru virtoasele jocuri fecioreşti. A încântat, de asemenea, publicul Diana Lavinia Mariş din Gilău, elevă în clasa a VIII-a la Liceul de Muzică „Sigismund Toduţă” din Cluj-Napoca. A urmat cuvântul de salut al Consiliului Judeţean Cluj, transmis prin intermediul vicepreşedintelui acestei instituţii, Ioan Oleleu. Acesta, în semn de preţuire pentru activitatea Ansamblului Folcloric „Transilvania”, le-a înmânat instructorilor săi placheta a festivalului. În continuare a evoluat ansamblul folcloric „Árvalányhaj” din Unguraş, condus de Molnár Alpár , o prezenţă frecvent întâlnită pe scenele Clujului – care deţine în repertoriu jocuri ungureşti şi ţigăneşti din întreg Ardealul. Cea de-a treia formaţie, care a oferit, de asemenea, momente autentice de folclor, a fost Ansamblul Folcloric „Valea Someşului” din Gherla, cu un program de obiceiuri locale (Nunta, Jocul la şură, Împănatul boului), o suită de jocuri bătrâneşti, culese între anii 1981 – 1982 în satele din vecinătatea Gherlei şi o suită de dansuri şi cântece din principalele zone ale ţării. Următorul ansamblu care a evoluat a fost unul maghiar, „Felszeg Gyongye” din Sâncraiu, care a prezentat următoarele dansuri populare din zona Calatei: „Verbunk”, „Hajnali”, „Lengenyes”, „Csardas” şi „Szapora”. Cel de-al cincilea ansamblu intrat în recital a fost „Datina Turdeană”, înfiinţat în anul 1992, funcţionând sub coordonarea Casei Municipale de Cultură din Turda. Acesta a prezentat câteva piese din vastul său repertoriu (Suita de jocuri de la Ceanu Mare, Jocuri fecioreşti, Jocuri de pe Valea Arieşului, Jocul sucitoarelor) iar două tinere talente ale cântecului popular, Oana Venţel şi Maria Lazea, au susţinut, la rândul lor microrecitaluri. Nici formaţia de jocuri populare din comuna Mociu nu s-a lăsat mai prejos, încântând publicul cu o suită de jocuri din Mociu, cu un „Fecioresc” şi un „Harţag”. Au impresionat, de asemenea, „Fiii Cămăraşului” (instructori Sebastian Marchiş şi Anca Băieş), dansatorii lor, în majoritatea lor absolvenţi ai Şcolii populare de artă „Tudor Jarda” din Cluj-Napoca, având vârste cuprinse între 8 şi 17 ani. La finalul primei zile de festival, a sosit rândul Ansamblului Folcloric Tradiţional „Hodaceana” din Hodac, judeţul Mureş, trupă înfiinţată în anul 2003, având participări în Bulgaria, Franţa şi Elveţia. În spectacol, acesta a prezentat trei suite de dansuri populare tradiţionale, culese din zonă: „Bătrânescu”, „Bota” şi „Balul Mărăcinilor”.
Duminică, 19 mai, un public mai numeros decât în ziua precedentă aştepta cu nerăbdare evoluţia celor şase ansambluri programate să urce pe scenă pe parcursul zilei. Primul care intră în atenţia publicului clujean este Ansamblul Folcloric „Nunta Zamfirei” din judeţul Bistriţa-Năsăud, condus chiar de primarul localităţii de unde provine, Livezile. Remarcabil este faptul că „Nunta Zamfirei” a fost înfiinţat în anul 1970, având, din acel moment, o continuitate neîntreruptă, în ciuda vitregiei vremurilor. Un alt fapt ieşit din comun este numărul mare al membrilor ansamblului, peste o sută de dansatori, de diferite vârste! La festivalul de la Cluj, bistriţenii au sosit doar cu una din grupele de copii (juniori trei), şi au prezentat un joc de pe Valea Şieului, o feciorească din zona de Câmpie şi un joc de pe Valea Someşului. Au evoluat, de asemenea, două din solistele de bază ale ansamblului: cunoscuta solistă Olimpia Deneş şi Maria Pavelean. Cel de-al doilea ansamblu prezent în competiţia-spectacol a fost „Rapsodia Someşeană”, „singurul ansamblu de întreprindere aflat încă în activitate”, cum l-a caracterizat Tiberiu Groza. Apoi adaugă: „Îmi place mereu să arăt că municipiul nostru are vreo douăzeci de ansambluri folclorice în activitate, cele mai multe de la noi din ţară: cinci studenţeşti, două de întreprindere iar restul de copii şi tineret. „Rapsodia Someşană” a fost înfiinţat în anul 1974 de către Alexandru Tămaş. Şi-a întrerupt activitatea în 1994, dar a reapărut în viaţa artistică a municipiului încerpând cu anul 2009. A participat la majoritatea manifestărilor folclorice mai importante, dinainte de Revoluţie, câştigând locul întâi la toate ediţiile Cântării României, iar în 2012 a reprezentat România la Festivalul Internaţional din Polonia. E alcătuit, în majoritate, din vechii membri ai ansamblului, ajunşi la vârste respectabile şi se bucură de multă apreciere datorită spiritului autentic, a pasiunii şi bucuriei de a împărtăşi tuturor frumuseţea folclorului transilvan. Sper să-i vedeţi şi la optzeci de ani jucând pe scenele Clujului! ” Cel de-al treilea ansamblu care a urmat a fost „Floricică de la Munte”, al Centrului pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” Neamţ. A prezentat un atractiv program de cântece şi jocuri moldoveneşti, reprezentative pentru zona etnofolclorică Valea Bistriţei, bine primit de către publicul clujean. După ce amfitrionul festivalului i-a înmânat placheta doamnei Dedilia Popovici, coordonatorul artistic al ansamblului ”Floricică de la Munte”, aceasta l-a invitat pe organizator, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Populare Cluj să participe la Festivalul Internaţional de folclor „Ceahlăul”, care se va desfăşura în acest an, la Piatra Neamţ. A urcat apoi pe scenă Ansamblul de dansuri ţigăneşti din Someşeni, iar mulţi dintre clujenii aflaţi la mese, s-au apropiat de scenă, atraşi parcă de un magnet, făcând astfel ca numărul spectatorilor aflaţi în preajma scenei să se dubleze. Înainte de a-i lăsa în elementul lor, dansul, Tiberiu Groza a rostit însă o frază emoţionantă despre vajnicii dansatori: „Aceşti oameni se străduiesc să-şi păstreze tradiţiile, fără să primească un ban de la cineva. Aşa că vă rog să-i „înfiaţi” în această seară!” Şi, într-adevăr, publicul i-a „înfiat” pe toţi membrii ansamblului, oferindu-le, cu generozitate, aplauze. Cu o notă specială pentru Horvath Gheorghe, instructorul ansamblului, care a uimit spectatorii prin „cingăritul” său. După ce trupa şi-a încheiat evoluţia pe scenă, prezentatorul a revenit cu următoarele cuvinte: „Horvath Gheorghe e ţigan. Cine-l „înfiază”? Noi! Haideţi să-i oferim şi lui placheta festivalului! Şi aceşti minunaţi dansatori nu trăiesc prea departe de noi. Sunaţi-i şi vor veni – se află numai în Someşeni... ” A urmat un alt ansamblu de prestigiu, penultimul – ca apariţie - din festival, Ansamblul Folcloric de Copii şi Tineret „Columna”, al Casei Municipale de Cultură din Zalău. Acesta e constituit pe patru generaţii şi cuprinde 162 de copii şi tineri, cu vârste între 6 şi 21 de ani şi deţine un palmares ieşit din comun: turnee, participări la festivaluri, premii câştigate ( n.n. – „Colierul de Aur” la Festivalul Internaţional de Folclor de la Dijon, Franţa”) şi apariţii la diverse televiziuni. Programul celor de la „Columna”, de mare efect, a constat în două suite de de dansuri – de pe Valea Agrijului şi de Sub Codru – iar solistele sale Denisa Buzgău, Ioana Lazăr şi Daniela Stoica au încântat, la rândul lor, publicul. Însă punctul culminant al festivalului a aparţinut Ansamblului Folcloric „Tradiţii Uiorene” din Ocna Mureş, judeţul Alba, câştigătorul trofeului. Cu ocazia prezentării făcute ocna-mureşenilor, directorul C.J.C.P.C.T. Cluj a rostit următoarele: „ Veţi vedea multă măiestrie şi virtuozitate la ansamblul coordonat de Liana Stoica şi Sorin Goga, fiindcă funcţionează într-o acută lipsă de bani – mai mult din dragostea părinţilor celor care-l alcătuiesc...” Şi, într-adevăr tinerii – având vârste cuprinse între 16 – 22 de ani – au cucerit asistenţa cu un joc de fete, unul fecioresc, altul moţesc şi cu renumita „purtată” de la Ocna Mureş. Totodată a făcut o impresie deosebită – atât publicului cât şi specialiştilor - tânăra solistă a „Tradiţiilor Uiorene”, Camelia Ilea, elevă a Liceului de Muzică „Sigismund Toduţă” din Cluj-Napoca.
Astfel, după trei zile de manifestări folclorice – în care s-au reunit atât de multe ansambluri şi artişti - putem afirma şi cu acest prilej că, graţie eforturilor susţinute ale C.J.C.P.C.T. Cluj, Festivalul Culturii şi Tradiţiilor Populare „Serbările Transilvane” şi-a câştigat un binemeritat loc în galeria manifestărilor de gen de la noi .
Consultanţi artistici:
Sorin GRECU şi Paul-Alexandru REMEŞ |
