.
Circa douăzeci de mii de români din judeţele Cluj, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Alba sau Hunedoara au urcat duminică pe platoul înalt al Munţilor Apuseni de la Crucea Iancului, pentru a cinsti memoria lui Avram Iancu şi a armatei sale de moţi şi moaţe care, în urmă cu 165 de ani, şi-a apărat eroic plaiurile strămoşeşti . Aici s-au desfăşurat două bătălii, în februarie şi martie 1849, când oştile imperiale ungureşti - care doreau să ocupe garnizoana românească de la Câmpeni şi să reprime astfel mişcarea revoluţionară – au fost alungate, cu pierderi grele, de o mână de localnici, printre care s-a aflat şi renumita femeie-oştean, Pelaghia Roşu.
“Ca vrăjiţi codrii vuiesc / Leagănă-se-n vânt şi cresc. / Cine-i udă? Cine-i plouă? / Duhul Iancului când plouă…” (Teofil Răchiţeanu)
Pe o vreme potrivit de caldă, cu nori ce ameninţau în răstimpuri să-şi descarce “încărcătura” peste miile de pelerini sosiţi la Fântânele, astfel au debutat manifestările de la Crucea Iancului, ajunse la ediţia patruzeci. Totuşi, acestea, în ciuda numărului pomenit mai înainte – datorită meandrelor Istoriei - se desfăşoară încă de prin 1850, la un an după eroicele lupte purtate de Ioana d`Arc a Apusenilor, Pelaghia Roşu şi cetele sale de moţi împotriva cotropitorilor maghiari. Pe lângă Traian Mariş, primarul comunei gazdă, erau prezenţi, cu tricolorul încins pe diagonală şi cei din comunele învecinate: Beliş, Rîşca, Măguri Răcătău, Călăţele, Căpuşu Mare şi Mănăstireni. Ceremoniile au început cu chemarea tulnicelor, făcută de către tulnicăresele din Gilău, continuând la Cruce cu slujba religioasă şi depunerile de coroane. Apoi, pe scena ridicată cu ani în urmă pe platoul înalt al zonei, au urmat discursurile oficialităţilor şi ale invitaţilor… Şi, aşa cum se întâmplă de mai bine de douăzeci de ani, “Dascălul Apusenilor” – cum este supranumit profesorul Nicolae Şteiu de la Huedin, mentorul a numeroase generaţii de intelectuali şi autor de monografii ale satelor de munte din judeţul Cluj – a vorbit mulţimii despre evenimentele petrecute în urmă cu 165 de ani pe aceste locuri. I-au urmat, la microfon, alţi doi fii ai Apusenilor, Teodor Şandor şi profesorul Ioan Piso, preşedintele fundaţiei culturale “Roşia Montană”, ultimul dintre ei lansând avertismente asupra pericolelor ce survin asupra patrimoniului naţional, unic şi inestimabil, odată cu exploatările ce sunt programate să înceapă la Roşia Montană. A urmat spectacolul folcloric, prezentat de către Tiberiu Groza, directorul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj. Primii intraţi în scenă au fost membrii ansamblului din Mărişel şi interpreţii Andra Mariş (o interpretă în vârstă de numai 5 ani, căreia i se întrevede un mare viitor!), Lavinia Mariş, Livia Hetea, Dana Purcel, Ioana Budae şi Mihai Badiu. În continuare, pe scenă a urcat interpreta originară din zonă – dar care s-a stabilit la Oradea - Sânziana Toader, urmată de clujeanca Adriana Irimieş, ambele încântând publicul şi smulgând ropote de aplauze. Apoi, înainte de evoluţia componenţilor ansamblului “Cununa Transilvană” a C.J.C.P.C.T. Cluj, preşedintele Consiliului Judeţean, Horea Uioreanu, a ţinut să le dea o veste bună locuitorilor Ţării Moţilor: “Am promis anul trecut că la actuala ediţie a serbărilor de la Crucea Iancului vom fi mai buni decât oricând… Şi-am mai zis că nu vin dacă nu rezolv ceva pentru voi... Nu vin în faţa oamenilor şi a primarilor dacă nu rezolv problema cotei de lemne… Vă spun acum: cu siguranţă, de miercuri, 17 iulie, prima cotă de o mie de metri cubi de lemne va fi eliberată pentru voi, iar mesajul meu este ca faptele lui Avram Iancu să ne călăuzească în tot ce facem, în viaţa de zi cu zi… Preconizez aşadar că sărbătoarea de la Crucea Iancului va devein cea mai importantă manifestare de pe raza Munţilor Apuseni, depăşind ca dimensiune Târgul de Fete de la Găina şi Sărbătoarea de la Dupăpiatră…” La rândul său, directorul Tiberiu Groza a ţinut să adauge: “Conform anvergurii pe care o va căpăta sărbătoarea noastră tot mai mulţi artişti de renume din Banat, Muntenia, Moldova, Maramureşul Istoric – deci, practic, din întreaga ţară – vor veni aici…” O impresie deosebită au lăsat publicului şi soliştii Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj: Mariana Morcan, Mihaela Grindean, Adrian Buza şi strălucitul taragotist Mihai Mariş, un demn continuator al lui Dumitru Fărcaş. O evoluţie remarcabilă au avut, la rândul lor, interpretul Ciprian Picovici şi componenţii ansamblurilor folclorice din Gilău şi Floreşti. Punctele forte al spectacolului au fost destule, începând cu recitalul renumitului Aurel Tămaş şi culminând cu cele ale altor solişti mult apreciaţi: Angela Rusu, Vasile Coca (directorul postului de televiziune “Hora”, care a şi avut la faţa locului o întreagă echipă de filmare) şi Puiu Codreanu. O notă aparte a făcut taraful din Câmpeni, angrenând spectatorii la dans şi transformând, treptat, scena într-o adevărată “horă a satului”, prilej de rememorare a unor vremuri demult apuse. Horă pe care, la fiecare eveniment organizat de C.J.C.P.C.T. Cluj, directorul Tiberiu Groza se străduieşte, cu o admirabilă încăpăţânare, să o reînvie. Cu această ocazie, responsabilul culturii tradiţionale clujene a făcut şi un apel călduros pentru utilizarea portului popular - fie la marile sărbători de peste an, fie la cele religioase sau patriotice. De menţionat că pe întreaga durată a desfăşurării evenimentului, membrii Asociaţiei Meşterilor Populari din Cluj (preşedinte Viorica Ciobanu) au oferit, spre vânzare, oaspeţilor sosiţi din toate punctele cardinal, diverse obiecte de artizanat sau produse alimentare, naturiste.
S-a făcut deja seară şi zecile de comercianţi de pe platoul de la Crucea Iancului îşi împachetează încet-încet mărfurile şi-şi demontează tarabele. Înainte de a ne reîntoarce la Cluj-Napoca, îmi vin în minte, involuntar, alte remarcabile versuri ale celui mai important poet al Apusenilor, Teofil Răchiţeanu, fostul elev al profesorului Şteiu: “Obosit de-acum şi frânt, / Iancu doarme sub pământ. / Eu prin Munţii-de-Apus, prin vale / Sărutând urmele Sale… “ |
