.
Cu prilejul deschiderii noului sezon al casei dansului la Casa de Muzica „Fonó” din Budapesta, s-a organizat în zilele de 13-14 septembrie 2013 manifestarea „Zilele culturale româno-maghiare”, prilej de omagiere a handbalistului Marian Cosma, devenit un simbol al prieteniei româno-maghiare, și a muzicantului Halmos Bela, unul dintre inițiatorii mișcării „Casa dansului”. Scopul manifestării a urmărit evidenţierea acelor valori culturale care leagă cele două naţiuni pentru a face cunoscuţi, publicului budapestan, câţiva dintre reprezentanţii de seamă ai artei poporulare românesti.
Prima zi a programului a cuprins două activităţi mai importante: vernisajul expoziţiei clujene “Fotografia – document etnografic”, expusă public la sediul “Fonó” şi întâlnirea delegaţiilor cu secretarul de stat din Ministerul de Externe al Ungariei, dl. Németh Zsolt. În deschidere a luat cuvântul dl. Tiberiu Groza, managerul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj. Acesta a prezentat istoria și importanța proiectului fotografic, subliniind faptul că expoziția este rezultatul unui concurs clujean cu tematică tradiţională, aflat la împlinirea unui deceniu de existenţă ce selecţionează cele mai bune lucrări în domeniu din rândul celor câtorva sute primite, anual, spre jurizare.
Cele 25 de fotografii reprezentând premiile celor 10 ediții ale concursului național de fotografie au încântat asistenţa şi mai ales presa budapestană, care a consemnat evenimentul prin interviuri şi reportaje difuzate pe canalele culturale ale radio-televiziunii maghiare. La eveniment au fost prezenti şi reprezentanţii Comunităţii Românilor din Ungaria şi ai Institutului Cultural Român din Budapesta.
Activităţile au continuat cu un spectacol organizat în memoria a două regretate personalităţi: fostul sportiv român, Marian Cozma, handbalist în echipa oraşului Veszprém, cel care în ziua manifestărilor, 13 septembrie 2013, ar fi împlinit vârsta de 31 de ani, şi Halmos Béla, violonistul care a pus bazele Casei dansului popular din Ungaria. Invitaţi speciali în cadrul serii de dechidere a sezonului de joc popular, “Táncház” (“Casa dansului popular”) au fost căluşarii din comuna Optaşi-Măgura, şi formația de dansuri a studenţilor maghiari de la Universitatea de Arta Dansului din Budapesta, instruiți de prof. Ónodi Béla, care a prezentat acelaşi dans al căluşarilor, intr-o formulă scenică coregrafiată. Au urmat apoi formațiile Fanfara Complexa ce a interpretat cântece populare din Moldova, FolkEmbassy, taraful Berka și ansamblul Corvinus Táncgyüttes, care a prezentat o suită de jocuri românesti, maghiare şi țigănesti de pe Câmpia Transilvaniei. Seara s-a incheiat târziu, in noapte, cu joc la „Casa dansului” unde, peste 100 de persoane au jucat în acompaniamentul muzicantilor din Budapesta, Gherla și Palatca.
Ceea de-a doua zi a manifestării a debutat cu o masă traditională românească de la ora 15.00, la care s-au servit mititei şi alte mâncăruri din gastronomia tradiţională românească. Apoi de la ora 16.00, Ónodi Béla, profesor la Universitatea de Arta Dansului din Budapesta a susţinut o prelegere intitulată: „Tradiţiile dansului căluşarilor din Oltenia”. În cei 15 ani în care a efectuat culegeri în Oltenia, Ónodi Béla s-a ataşat foarte mult nu numai de jocul căluşarilor, ci şi de săteni. Cu prilejul unei astfel de deplasări, profesorului i s-a făcut marea onoare de a fi invitat sa ia parte activă în ritualul străvechi al căluşarilor.
Jocul demonstrativ si de initiere organizat după prezentarea obiceiului a fost condus chiar de către profesorul Ónodi Béla şi a fost acompaniat de către muzicanţii din Optaşi Măgura, care au cântat la vioară, ţambal şi acordeon. Participarea la demonstratie a sătenilor din localitatea Optasi Magura a constituit un avantaj, aceştia dând o notă superioară de dinamism dansului. Datorită atmosferei formidabile din sală, jocul s-a prelungit, astfel că masa rotundă cu tema “Legături interetnice româno-maghiare în folclor şi în mişcarea folclorică”, a început cu o întârziere de 30 minute. Invitaţii mesei rotunde au fost următorii:
Pávai István, etnomuzicolog, moderatorul discuţiei
Tiberiu Groza, director C.J.C.P.C.T. Cluj
Mircea Cîmpeanu, etnomuzicolog
Aspectele interetnicităţii în folclorul transilvănean au fost examinate din două puncte de vedere: cel al culegerii, prelucrării şi promovării folclorului, prin prezentarea proiectelor interetnice ale C.J.C.P.C.T.Cluj şi cel al cercetării muzicale referitoare la influenţele muzicii populare între etniile conlocuitoare din Transilvania, mai ales din Câmpia Transilvaniei.
Primul aspect a fost prezentat si demonstrat de către dl. Tiberiu Groza care, pornind de la experienţele personale avute în tinereţe si in cei 20 de ani de activitate artistică, a ajuns la concluzia că si cultura naţiunilor conlocuitoare face parte din cultura natională, imbogățind-o, nuanțând-o și sporind-o. Există foarte multi reprezentanti ai minoritatilor care au contribuit la dezvoltarea culturii nationale, dupa cum sunt foarte mulți și reprezentanții minoritatilor care au contribuit la cercetarea culturii nationale. El a prezentat multiplele activităţi ale Centrului care vizează intrepătrunderile culturale româno-maghiare in Transilvania, cât si in colaborările cu instituțiile de specialitate din Ungaria.
Al doilea aspect a fost relevat de către cercetătorul Mircea Cîmpeanu, care şi-a demonstrat principiile teoretice cu privire la influențele interculturale din folclorul muzical, executând pe vioară fragmente de cadenţă şi de ornamente în trei feluri diferite, specifice etniilor română, maghiară şi ţigănească. Referindu-se la interpretarea muzicii instrumentale a relevat faptul că acest lucru nu se poate face oricum, ci doar respectând întocmai procedeele folosite de muzicanții satelor, pentru a proteja originalitatea stilului. El a dat exemple de diferite nivele de influenţă dintre muzica şi jocul diferitelor etnii în interiorul satului. La rândul său etnomuzicologul Pávai István a completat cele spuse de antevorbitor cu exemple de mici sate mixte, care nu-şi permiteau angajarea a mai multor tarafuri în aceeaşi petrecere, ajungându-se astfel ca toţi participantii să joace ungureşte şi româneşte.
A urmat, în încheiere, masa rotunda literară cu titlul „Ceea ce ne leagă” susţinută de scriitorul Mihai Mateiu, născut în Târgu-Mureş, actualmente locuitor al Clujului si poetul Balázs Imre József, născut în Odorheiu Secuiesc, actualmente profesor la Cluj. Moderator a fost Csender Levente nuvelist născut în Odorheiu Secuiesc, actualmente stabilit la Budapesta.
Simpozionul a fost încununat de participarea la Casa dansului popular, în memoria lui Halmos Béla, violonist, unul dintre făuritorii acestei mişcări.
Cele doua zile de manifestări culturale româno-maghiare s-au constituit într-un bun prilej de promovare (daca mai era cazul) a culturii românesti în Ungaria, de omagiere a personalitătilor aparținătoare celor doua culturi și a stabilirii de noi colaborări în domeniul conservării și promovării culturii tradiționale.
Am rămas profund impresionați de atenția și prețuirea de care se bucură cântecul și jocul popular românesc în Ungaria, de prietenia și simpatia cu care sunt invitati și primiți de fiecare dată reprezentanții culturii românești și de inaltul profesionalism cu care se face cercetarea culturii traditionale in Ungaria.
Comemorarea în Ungaria a handbalistului Marian Cosma, în fiecare an trecut de la moartea sa, și experientele trăite în colaborările cu institutiile culturale din Budapesta în ultimii ani, precum cele enuntate mai sus, demolează definitiv ideile preconcepute privitoare la relatiile româno-maghiare.
Tiberiu Groza
Mircea Câmpeanu
Both József |
