.
Lume, cîtă frunză și cîtă iarbă, vineri seara (21 februarie, 2014), în sala mare de spectacole a Casei de Cultură a Studenţilor, unde Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj a organizat un spectacol folcloric – maraton, dedicat „Dragobetelui”. Străvechea sărbătoare a iubirii a fost revigorată prin intermediul acestei divinități arhaice românești, similare lui Eros sau Cupidon, care la începutul primăverii oficia, din cer, nunta tuturor vieţuitoarelor. În decursul anilor, tradiţia s-a extins şi la oameni, astfel, de Dragobete, fetele şi băieţii se întâlnesc pentru a elogia iubirea prin cîntec și joc, înaintea sosirii primăverii, pentru ca sentimentul să se perpetueze tot anul, precum al păsărilor („mesagerii cerului”), ce se logodesc în acea zi. Celor aproximativ o sută de interpreţi vocali, instrumentişti şi dansatori, li s-au alăturat, în holul CCS, membrii Asociaţiei Meşterilor Populari din Cluj, cu o amplă expoziție de produse specifice, cu demonstraţiile la războiul de ţesut ale Pălăguţei Hodor şi cu mărţişoarele confecţionate de meşteri populari, precum şi de elevii Şcolii „Alexandru Vaida-Voevod” din Cluj-Napoca.
Amfitrioana spectacolului a fost interpreta Ioana Breda Morar, laureată recent, cu Premiul I la Festivalul-Concurs “Strugurele de Aur” de la Jidvei, angajată a C.J.C.P.C.T. Cluj, care a prezentat publicului Orchestra profesionistă “Cununa Transilvană”, pe dirijorul său, maestrul Ovidiu Barteş, cei 23 de interpreţi vocali, reprezentînd mai multe regiuni etnofolclorice ale Transilvaniei, şi ansamblul “Transilvania”, căruia i s-a alăturat orchestra Casei de Cultură a Municipiului. Invitaţii speciali ai evenimentului au fost doi artişti de mare notorietate: Dorel Vişan şi Dumitru Fărcaş. Tabloul scenografic i-a avut pe interpreți în permanență pe scenă, dispuşi în două cete, ca la o şezătoare, avînd la mijloc Orchestra “Cununa Transilvană”, cea care a dus “greul” manifestării, timp de aproximativ trei ore.
Interpreţii vocali şi instrumentiştii au interpretat, prin rotaţie, câte două piese, iar publicul, entuziast, a reacţionat pe măsură, răsplătindu-i pe tinerii artişti cu aplauze susţinute. Din totalul de douăzeci şi trei de interpreţi, doar despre doi se poate spune că aparțineau generației mai „mature”: reputata solistă Mariana Morcan, reprezentantă a cântecului din “mocănimea” Apusenilor şi Florian Roşan, vechi colaborator al “Cununei Transilvane”, reprezentant de seamă al cântecului bănăţean. Ceilalţi douăzeci şi unu sînt tineri interpreţi, de mare valoare, aflaţi în plină ascensiune, laureaţi la festivaluri şi concursuri de promovare a folclorului românesc: Bogdan Toma - sosit tocmai din zona etnofolclorică Ţinutul Pădurenilor, judeţul Hunedoara; Vlăduţa Lupău şi Adrian Buza – doi tineri şi talentaţi interpreţi, reprezentând zona Sălajului; Oana Carmen Bozga – care, deşi e originară din Satu Mare, are un repertoriu ales din zona etnofolclorică a Apusenilor – Valea Călăţii; Ionuţ Koblicska – reprezentant al Văii Someşului, din judeţul Bistriţa-Năsăud; Anamaria Marti din Bistrița; Ioan Breda Morar – reprezentantă a zonei Munţilor Apuseni din judeţul Alba; Diana Cârlig şi Ioana Şteţco – ambele reprezentând zona etnofolclorică a Maramureşului; Georgiana Lobonţ, Radu Lazăr, Raul Olteanu, Adrian Socaciu – patru tineri de mare valoare, cu repertorii din zona etnofolclorică a Văii Someşului, reprezentând municipiul Gherla; Mihaela Grindean, Andreea Ciupe, Iulia Bucur, Alex Vaida, Silviu Adrian Popa, Florin Bota – cei mai de seamă tineri artişti ai Clujului, cu repertorii aparţinând tuturor zonelor etnofolclorice ale judeţului şi mezinii Mihai Vârva Jr. (11 ani) şi Diana Abrudan (6 ani) – membri ai grupului vocal „Şcoala Vedetelor”, condusă de maestrul de sunet Săndel Filip. După evoluţia celor de mai sus, pigmentată de ansamblul “Transilvania”, cu suite de jocuri din Jichişu de Jos, a fost invitat pe scenă actorul Dorel Vişan, care a depănat trei poveşti de “Dragobete”. Printre altele, acesta a făcut următoarea constatare : „Sunt mulţi oameni care luptă pentru stîrpirea răului din lume, pentru că în lume a intrat mult rău şi multă ură. Sunt puţini care ştiu pe unde intră răul în lume. Eu cred că intră prin locul pe unde au ieşit poveştile... De aceea îi felicit pe cei de la Centrul Judeţean pentru Promovarea şi Conservarea Culturii Tradiţionale Cluj pentru această iniţiativă, fiindcă, astfel, cel puţin avem ce povesti...” Referindu-se la sărbătoarea „Dragobetelui” actorul a mai spus: “De Dragobete exista un obicei: băieţii şi fetele mergeau , în 24 februarie, la pădure şi adunau flori. Fetele fugeau de acolo spre casă, iar băieţii încercau să le prindă şi să le smulgă un sărut. Dacă băiatul nu prindea sau nu săruta fata, în acea zi, acesta rămânea, tot timpul anului, fără iubire - şi nu se căsătorea… ” Spectacolul a atins apogeul, cu sala în picioare, la apariţia maestrului Dumitru Fărcaş. Elogiind personalitatea regretatei Marioara Murărescu, artistul a explicat apariţia tinerilor interpreţi de pe scenă, prin aceea că sunt, cu toţii, “muguri” ai “Tezaurului Folcloric”, iniţiat de marea dispărută. Apoi, ca întotdeauna, a vrăjit întreaga asistenţă cu taragotul său fermecat, cîntînd piesele care l-au consacrat de-a lungul anilor; a mai interpretat și vocal o piesă şi a recitat şi un răscolitor poem, scris de poetul George Militaru: “Ţara mea, mândra mea”. Finalul recitalului a ridicat din nou sala în picioare, fiind interpretată melodia de pe genericul emisiunii “Tezaur Folcloric”. Înainte de lăsarea cortinei, cei douzeci şi trei de interpreţi, reuniţi ad-hoc într-un cor, au cîntat celebra piesă “M-am suit în dealul Clujului”.
Multe și frumoase sînt credințele de “Dragobete”… Spectacolul a reprezentat un real succes al Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale, demonstrând o dată în plus, capacitatea acestei instituţii de a conecta energiile creatoare – nu numai de pe raza judeţului nostru, ci şi din alte zone etnofolclorice ale Transilvaniei – pentru a prezenta în fața publicului cîntece de dor și drag, muzici tradiționale, ritual de poveste, culoare, bună dispoziție, în varianta lor autentică, frumoase în simplitatea lor genuină.
A consemnat, Michaela BOCU
(preluat din ziarul “Făclia” de luni, 24 februarie 2014) |
