.
Ziua Internaţională a Rromilor este celebrată, în fiecare an, la 8 aprilie, peste tot în lume unde există comunităţi de romi. Ideea de a marca o astfel de zi a luat naştere la Londra, în anul 1971, la primul Congres Mondial al Rromilor şi tot atunci a fost adoptat steagul internaţional al etniei, precum şi imnul acesteia, cântecul „Gelem, gelem”, al cântăreţei Olivera Vuco, din filmul iugoslav “Am întâlnit şi ţigani fericiţi”, realizat în anul 1967. Două decenii mai târziu, la Congresul Mondial al Rromilor din 1990, Comisia Lingvistică a Uniunii Internaţionale a Rromilor a oficializat şi alfabetul internaţional standardizat al limbii rromani, iar în anul 2002, s-a sărbătorit jubileul milenar, reprezentând 1000 de ani de atestare a rromilor în Europa.
Spectacol la „Carrefour”
Consiliul Judeţean Cluj, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj şi Fundaţia INIMA COPILULUI, prin caravana “Sufletul copilului”, au organizat, marţi, 8 aprilie 2014, un spectacol cultural-folcloric dedicat acestui eveniment. Manifestarea, abordând o tematică diversă din cultura rromani, s-a desfăşurat într-un decor cu totul inedit, în incinta hipermarket-ului “Carrefour”- Floreşti, spectatori fiind sutele de cumpărători aflaţi în magazin la momentul respectiv. Aceştia, luaţi prin surprindere, au zăbovit, minute în şir în faţa scenei, cu coşurile de alimente alături, primind cu multă căldură surpriza organizatorilor. Amfitrionii evenimentului au fost Lavinia Lingurar, Marius Lăcătuş – referent de specialitate în cadrul Consiliului Judeţean Cluj, profesorul Alexandru Dejeu, Tiberiu Sâmpetrean - preşedintele Fundaţiei INIMA COPILULUI şi, din partea gazdelor, Diana Popescu, director de marketing. Spectacolul a început spectaculos, la ora stabilită, 18.00, cu un alai alcătuit din membrii ansamblului de dansuri IGRANKA – Floreşti, care au străbătut întreg hipermarket-ul, în paşi de dans, pentru a-i invita pe clienţi la eveniment. În paralel cu aceştia, voluntarii fundaţiei mai sus menţionate împărţeau fluturaşi conţinând texte referitoare la cultura rromilor. Astfel, în momentul când au apărut pe scenă “Lăutarii ardeleni” din Gherla, conduşi de renumitul Bob Alexandru Siminic, tinerii din ansamblul IGRANKA au pătruns şi ei pe scenă, deschizând spectacolul cu un dans plin de virtuozitate. În continuare, a urmat evoluţia corului „Zurale Therne” din Floreşti (instructor Lakatos Iancu Alina, profesor de limba rromani) şi a solistei Alexandra Fulop, care au interpretat, în acompaniamentul tarafului din Gherla, imnul rromilor şi o piesă din repertoriul lui Goran Bregovici. A sosit apoi rândul componenţilor ansamblului de dansuri „Înfrăţirea” din Gherla, cu o evoluţie absolut onorabilă - din punct de vedere coregrafic. A revenit curând pe scenă şi Alexandra Fulop, solistă dotată cu o voce deosebită – dar care, aflată pentru prima oară în faţa unui microfon, a părut puţin derutată de sunetul, din boxe, al tarafului care o acompania. A delectat, în continuare publicul, cu dansuri ţigăneşti, ansamblul IGRANKA din Floreşti (instructor Liliana Maja). Deşi s-au întâlnit, la repetiţii, abia în urmă cu două luni, componenţii acestui ansamblu au impresionat privitorii, în special prin doi elevi, ambii în vârstă de 13 ani, Mitică Gabor şi Kalo Janos, care au dat dovadă de o reală măiestrie artistică. A urmat apoi evoluţia solistului de muzică populară Remus Rostaş, care a interpretat câteva piese din repertoriul lui Liviu Becichi, acesta neţinând însă cont de faptul că spectacolul s-a dorit să oglindească, într-o cât mai mare măsură, cultura etniei rrome. Remarcabil s-au comportat, în schimb, componenţii ansamblului “Romano” din Pata-Rât, Someşeni (instructor Gheorghe Horvath). Aceştia au fost acompaniaţi de un alt renumit virtuoz al viorii din Câmpia Transilvană, Alexandru Ciurcui-Şandorică, din Soporu-de-Câmpie. Un fapt inedit, petrecut în culise: o dată cu alegerea cântecelor de către instructorul Horvath, acesta le-a recomandat lăutarilor din Soporu-de-Câmpie ca la o anume piesă muzicanţii să ţină tempo-ul ridicat, sarcină de care aceştia s-au achitat cu brio. Momentul următor a constat într-o piesă, jucată stângaci de către actorii amatori ai Organizaţiei Studenţilor Rromi. În continuare, solista Ioana Moldovan, de la Fundaţia INIMA COPILULUI a interpretat, la început clasic, apoi modernist un cântec ţigănesc, emoţionând publicul şi smulgând ropote de aplauze. Punctul culminant al serii a constat în evoluţia, absolut remarcabilă, a tarafului din Soporu-de-Câmpie, condus de către Ciurcui-Şandorică. Acesta, cu o bogată experienţă în domeniu a interpretat câteva melodii tradiţionale de pe Câmpia Transilvană, compuse anume pentru serbările etniei rrome. Spectacolul s-a încheiat cu evoluţia ansamblului de copii din Soporu-de-Câmpie (instructor Ioan Anton Ciurcui, ginerele virtuozului Şandorică), care s-a scuzat, arătând că membrii săi, maturi, n-au putut să vină, fiind nevoiţi să stea, fiecare, la locul său de muncă. “Mă bucur enorm de faptul că vin la dans aceşti copii de rromi, fiindcă ei reprezintă viitorul jocului din Soporu-de-Câmpie“ – a mai adăugat acesta… A impresionat, de asemenea prezenţa în public a lui Sumi Yusuke, un japonez în vârstă de treizeci de ani care a filmat, încântat, întreg spectacolul. Acesta ne-a mărturisit că se află în România de opt ani şi-şi pregăteşte doctoratul în limba rromani, tocmai la Constanţa – asta pentru că la Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj nu şi-a găsit nici un profesor care să-l îndrume. Aşa că face naveta de la Cluj la Constanţa - fiindcă nu acceptă, în ruptul capului, să se despartă de Cluj, oraşul de care s-a ataşat enorm, deşi iniţierea lui în limba rromani s-a făcut în comunităţile de rromi din... Budapesta. “A fost foarte impresionant tot ce am văzut astăzi, mai ales pentru că aveam impresia că ritmul jocului românesc e dinamic – însă am realizat că cel ţigănesc e şi mai dinamic decât cel românesc“, a mai declarat acesta, zâmbitor, încântat de performanţa tinerilor artişti rromi.
Sărbătoarea Partidei rromilor PRO Europa
Ziua Internaţională a Rromilor a fost celebrată, în aceeaşi zi, 8 aprilie, şi de către membrii Partidei rromilor PRO Europa. Evenimentul s-a desfăşurat în sala de festivităţi a Hotelului Victoria din Cluj-Napoca, bucurându-se de prezenţa prefectului Clujului, Gheorghe Vuşcan şi a membrilor filialei judeţene a acestei formaţiuni politice. Cei prezenţi în sală au rostit diverse alocuţiuni, iar o cercetătoare a ţinut o prelegere pe tema istoriei rromilor. De asemenea, a mai avut loc şi o prezentare de carte şi proiecţia, pe un ecran imens, a unui reportaj legat (şi) de viaţa rromilor din Valea Someşului. A urmat, în restaurantul hotelului, o masă festivă, la care au fost invitaţi toţi cei prezenţi în sala de festivităţi. Dar, să le luăm pe rând. În deschidere, Aurel Roşiianu, preşedintele rromilor clujeni a suliniat faptul că – în afara prefectului judeţului Cluj - n-a mai invitat şi alţi oameni politici pentru că “e mai curat şi mai plăcut să ne serbăm între noi.“ La rândul său, prefectul judeţului a arătat necesitatea ca şi copiii rromilor să se şcolarizeze, pentru că “problemele rromilor nu mai sunt problemele României, ci ale tuturor cetăţenilor europeni, iar eu mă bucur pentru că rromii noştri se integrează în societate din ce în ce mai bine…“ Aurel Pascu, un alt lider al rromilor clujeni a declarat că exact de ziua etniei sale, 8 aprilie, a reuşit să inaugureze, la Cluj-Napoca, primul studio de televiziune din România dedicat rromilor. În continuare, distinsa profesoară Claudia Iov, de la Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca a ţinut o mini-conferinţă, având următoarea temă: „Rromii din România - de la prima atestare documentară până în prezent”. Apoi, Sorin Grecu, consultant artistic al Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj şi-a prezentat cartea “Alexandru Ţitruş – portret din cioburi”, apărută în anul 2013 la Editura “Tradiţii clujene”, dezvăluind momente mai puţin cunoscute din viaţa lăutarului Ţitruş, cel mai important „doinitor” al Ardealului. În încheierea manifestării, acesta a prezentat şi filmul „Povestea ceteraşului fără o mână”, o producţie proprie, care a cucerit, la sfârşitul anului trecut, Marele Premiu al Festivalului Naţional de Film Etnografic de la Galaţi. Filmul descrie o emoţionantă relaţie de prietenie dintre un cioban lipsit de mână din comuna Mociu şi un ceteraş rrom din Palatca, prieten de-o viaţă cu acesta, care-i suplineşte infirmitatea trăgând cu arcuşul pe strunele viorii ciobanului-viorist. Filmul reprezintă, de fapt, o metaforă a bunei convieţuiri, de veacuri, a românilor cu celelalte etnii care vieţuiesc pe Valea Someşului.
Josef Both, Sorin Grecu |
