Vineri, 25 aprilie 2014, după proiecţiile făcute la Negreni şi Frata, sătenii din comuna Măguri-Răcătău au avut prilejul să vizioneze, în sala Căminului cultural din localitate, alte două filme din ciclul “Zestrea românilor”, realizate de către Televiziunea Română împreună cu Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj, în mai multe zone folclorice ale judeţului nostru, inclusiv pe raza comunei Măguri-Răcătău. “Statura de sine”, primul film proiectat – care reprezintă şi episodul-pilot al ciclului de 12 filme - ne ghidează în lumea obiceiurilor de muncă, a meşteşugurilor (individuale şi colective), a credinţelor, portului popular, jocului, muzicii şi obiceiurilor înrădăcinate de sute de ani în viaţa satului. Astfel, filmul îl “plimbă” pe spectator prin mai multe sate clujene, iar episodul legat de obiceiul de Sânziene a fost realizat în zona Muntelui Dobrin, situată pe raza comunei Măguri-Răcătău. Al doilea film prezentat, “Vestitorii Crăciunului”, a fost şi acesta filmat, în mare parte, în Măguri-Răcătău şi reflectă – aşa cum remarca, în cuvântul său de deschidere, etnologul Aurel Bodiu - unicitatea obiceiurilor locului, fiindcă “aici, de Crăciun, spre deosebire de alte zone unde există şi fete în cadrul cetei de colindători, în cetele de la Măguri-Răcătău apar numai feciorii, cei ce reprezintă simbolul bărbăţiei şi al virilităţii, tot ei fiind şi semănătorii şi secerătorii holdelor, conservându-se astfel un obicei care dăinuie de pe vremea patriarhatului.”
La Măguri-Răcătău, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj a sosit cu reprezentanţii săi cei mai de seamă: d-na Marinela Zegrean Istici, managerul instituţiei, etnomuzicologul dr. Mircea Câmpeanu, etnologul dr. Aurel Bodiu, d-na Cornelia Staicu, contabil şef, consultanţii artistici Adriana Andrei şi Paul Remeş, graficianul Nicolae Nerţan şi Mathé Ildikó, secretară. Pe lângă zecile de săteni – cei care au constituit totodată şi distribuţia filmelor - echipa centrului a fost întâmpinată, cu căldură, de către neobositul îndrumător cultural din comună, Mariana Pleşa şi de primarul Petru Prigoană. Acesta a ţinut, la rândul său, să-şi manifeste bucuria pentru larga participare a sătenilor şi să elogieze implicarea, în proiect, a directorului căminului cultural din Măguri-Răcătău, Mariana Pleşa. În aserţiunea sa, d-na Marinela Zegrean-Istici a spus, printre altele: “Vă privesc şi simt frumuseţea dumneavoastră: atât pe cea a chipului cât şi pe cea a sufletului. Sunteţi frumoşi, în mod natural, dar în momentul când v-aţi implicat în acest proiect cultural aţi scris o filă de istorie a promovării şi conservării culturii tradiţionale. Dumneavoastră sunteţi, în opinia mea, cei mai mari actori. De ce? Pentru că nu v-aţi repetat, în prealabil, rolurile. Omul simplu de la ţară - aşa cum sunt şi eu de altfel - nu trebuie să-şi înveţe rolul în asemenea situaţii, el ştie întotdeauna ce trebuie să spună… ” Consultantul ştiinţific al filmelor, etnologul dr. Aurel Bodiu a ţinut să arate că “în cazul colindei şi a cetei de colindători din Măguri-Răcătău, autenticitatea lor e deplină: interpretarea colindei e sacadată, aspră, de joc - şi acest loc ar putea deveni un centru unde să vină şi alţii care să înveţe acest mod de manifestare… Iar când vom fi rătăciţi de tradiţii, mi-aş dori să venim aici, la dumneavoastră, pentru că am susţinut întotdeauna că la Măguri-Răcătău persistă un folclor adevărat. De aceea, nu-mi rămâne decât să vă zic: bravo, vouă!” Coordonatorul proiectului „Zestrea Românilor”, dr. Mircea Cîmpeanu a nuanţat, la rândul său, după vizionarea filmului “Vestitorii Crăciunului”, un alt amănunt care dă valoare şi specificitate zonei: acela că ritualul românesc, de Crăciun, al Colindului în ceată bărbătească, a fost inclus recent în Patrimonul cultural imaterial al U.N.E.S.C.O., afirmându-şi nedisimulat mândria că „în acel patrimoniu mondial există, de-acum şi o filă dedicată colindului din Măguri-Răcătău.”
După proiecţia filmelor, care i-a ţinut cu sufletul la gură pe spectatori, managerul C.J.C.P.C.T. Cluj, Marinela Zegrean Istici le-a înmânat actorilor-săteni diplome reprezentând semnul de recunoştinţă al instituţiei pe care o conduce faţă de contribuţia acestora la reuşita proiectului „Zestrea românilor”. La finalul evenimentului, realizatori şi săteni, deopotrivă, au făcut în faţa Căminului cultural o fotografie “de familie” iar reprezentanţii C.J.C.P.C.T. Cluj au donat Căminului cultural o colecţie de fotografii artistice, realizate în timpul filmărilor. În public, a fost remarcată şi prezenţa veteranului de război Vasile Hiristea, un sătean în vârstă de 91 de ani, care – aşezat pe un scaun aflat în rândul al doilea - a urmărit, cu maximă atenţie, desfăşurarea evenimentelor. După proiecţie, acesta ne-a mărturisit că a fost impresionat că imaginile filmelor par desprinse din viaţa de zi cu zi a sătenilor, reflectând cu fidelitate tradiţiile locului. Iar fiica lui, Estera, care a jucat şi ea în producţiile cinematografice, ne-a mărturisit că pe parcursul întregii sale vieţi bătrânul a fost un neobosit culegător de folclor şi interpret la fluier, care şi la această vârstă înaintată poate să recite şi cânte zeci de poezii şi cântece populare.
Una din concluziile desprinse după deplasarea la Măguri-Răcătău a reprezentanţilor C.J.C.P.C.T. Cluj ar fi aceea că legătura cercetătorilor cu lumea satului românesc – paradoxal, mereu nouă şi surprinzătoare, dezvăluind în permanenţă surprize de proporţii – rămâne singura cale prin care folclorul românesc poate supravieţui într-o lume aflată în „modernizare”, cu toate aspectele pe care le implică termenul. De asemenea, încurajaţi de succesul celor trei acţiuni – de la Negreni, Frata şi Măguri-Răcătău – specialiştii centrului au decis să-şi continue proiecţiile şi întâlnirile cu sătenii-actori, în localităţile unde au avut loc şi celelalte filmări din ciclul de documentare-restituiri, intitulat „Zestrea românilor”.
Sorin Grecu
