.
Liga Culturală pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni, Filiala Cluj, Fundaţia Protecţiei Sociale Generale din România, Filiala Cluj, Asociaţia Refugiaţilor din Basarabia, Nordul Bucovinei, Ţinutul Herţa şi Cadrilater Cluj, Asociaţia Veteranilor de Război Bucureşti, Asociaţia Naţională Cultul Eroilor “Regina Maria” Cluj şi Filiala Cluj a Cadrelor Militare în Rezervă şi în Retragere “Al.I.Cuza” au fost organizatorii mesei rotunde închinate Zilei Limbii Române ce s-a desfăşurat vineri, 29 august 2014 în Sala Mare a Palatului Administrativ al Prefecturii judeţului Cluj. Sufletul şi amfitrionul manifestării a fost, ca în precedentele ediţii, ing. ec. Nicolae Grosu, cel care prin eforturile sale a reuşit să confere o rezonanţă aparte acestui eveniment major în viaţa românilor. Festivitatea - desfăşurată în avans cu două zile faţă de data oficială a acestei sărbători, stabilită de Parlamentul României pentru 31 august - s-a bucurat de participarea subprefectului Dan Cristian Codreanu, a unor reprezentanţi ai Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj, Bibliotecii Judeţene „Octavian Goga”, Inspectoratului Şcolar Judeţean Cluj, Institutului de Lingvistică şi Teorie a Literaturii „Sextil Puşcariu” din Cluj-Napoca, precum şi de prezenţa unor intelectuali de marcă. Au citit comunicări despre semnificaţia zilei sau diversele aspecte legate de limba română Constantin Mancaş, preşedintele Filialei Cluj a Asociaţiei Naţionale a Veteranilor de Război, dr. Adrian Tudurachi, de la Institutul de Linvistică „Sextil Puşcariu” (cu un interesant studiu despre rolul limbii în ipostazele sale „inferioare”, mai exact al limbii române colocviale, din viaţa de fiecare zi), Maria Panea, de la Biblioteca Judeţeană „Octavian Goga”, prof. Amalia Gurzău, inspector şcolar pentru educaţie permanentă la I.S.J. Cluj, acad. prof. univ. dr. Dumitru Protase (cu un studiu despre începuturile limbii noastre şi stadiile prin care a trecut aceasta până să se numească, efectiv, limbă română), prof. univ. dr. Onufrie Vinţeler, (cu o comunicare despre perioada limbii române scrisă cu litere slvone), dr. Octavian Căpăţână (care s-a referit la indestructibila legătură între istoria noastră şi limba ce-o vorbim, ca părţi ale spiritului şi destinului acestui neam) şi profesorul Vasile Sfârlea din Gherla (cu un studiu despre limba română veche). Atmosfera a fost întreţinută, într-un entuziasm general al participanţilor la simpozion, de către cunoscuţii solişti de muzică populară Maria Marcu, Andreea Ciupe, Grigore Sâmboan, din partea Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj şi de fanfara comunei bistriţene Telciu. Un succes apreciabil a avut şi expoziţia de facsimile din presa românească - veche şi contemporană - intitulată “Limba română, cel mai valoros tezaur al culturii naţionale româneşti” precum şi expoziţia de icoane realizate în Republica Moldova, deschise în holul Palatului Administrativ al Prefecturii judeţului Cluj. |
