.
Prezenţă a C.J.C.P.C.T. Cluj la masa rotundă „Reintegrarea socială a foştilor deţinuţi, calea către o comunitate mai sigură” – Gherla, 13 octombrie 2014
Centrul de reintegrare socială - Asociaţia „Oastea Domnului” din Gherla a găzduit luni, 13 octombrie, prin implicarea părintelui Silvestru Gherman, o dezbatere pe o temă de stringentă actualitate: cea a reintegrării sociale a foştilor deţinuţi, după eliberarea lor din sistemul penitenciar, având în vedere faptul extrem de sumbru că din cauza dificultăţii în procurarea unui loc de muncă, aproximativ 40 % din cei eliberaţi (în opinia comisarului-şef Alin Fetche, director adjunct pentru Educaţie şi Asistenţă Psihosocială la Penitenciarul Gherla, proporţia fiind chiar de 50 – 60 %) se întorc în scurt timp în penitenciar. Participanţii la masa rotundă au fost cadre ale penitenciarului, reprezentanţi ai comunităţii locale sau ai Serviciului de Probaţiune din instituţie dar şi reprezentanţi ai fundaţiilor şi cultelor religioase cu care Penitenciarul Gherla colaborează. Au fost de faţă şi reprezentanţii poliţiei locale, ai unităţilor de învăţământ sau judecătoreşti din oraş şi ai mai multor fundaţii din Cluj-Napoca, Dej, Alba-Iulia şi Bistriţa. Un punct distinct în program i-a fost rezervat şi consultantului artistic Sorin Grecu, de la Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj, instituţie care, de mai bine de un an, derulează un parteneriat cu penitenciarul Gherla. În cadrul respectivului protocol, C.J.C.P.C.T. Cluj a oferit, în câteva rânduri - prin orchestra profesionistă “Cununa Transilvană” şi soliştii săi - spectacole folclorice, chiar în mijlocul celor aflaţi în detenţie, contribuind, atât cât i-a permis statutul, la educarea şi reintegrarea acestora prin muzică. De menţionat faptul că dezbaterile au fost extrem de interesante iar exemplele date de către vorbitori, din păcate, descurajante, demonstrând slabul interes al societăţii româneşti pentru semenii lor aflaţi în impas. La un moment dat, directorul penitenciarului Gherla, comisarul şef Ioan Bătinaş, şi-a mărturisit chiar îngrijorarea faţă de atitudinea descurajantă pentru educatori a unor grupuri de tineri delincvenţi, aflaţi actualmente în instituţia pe care o conduce, “cărora nu le este frică de nimeni şi nimic - nici de penitenciar dar nici de Biserică“, întrebându-se, apoi, retoric: “Ce mai e de făcut oare cu aceşti oameni?” Pe aceeaşi temă au vorbit, dând exemple concrete şi pastorul baptist Bereczsky Francisc sau profesoarele Ana Mureşan şi Liana Pop, directoare a două unităţi de învăţământ din Gherla. Au fost însă şi intervenţii care au dat dezbaterii o notă de optimism, cum a fost cea a doamnei Ramona Greu, preşedintele Asociaţiei AS 2001 din Alba-Iulia, care – prin cursuri atestate de către ministerul muncii - îi califică în diverse meserii pe foştii deţinuţi, precum şi cea a d-nei Ioana Mureşan, din cadrul Serviciului de Asistenţă Psihosocială a Penitenciarului Gherla, care le-a mărturisit celor prezenţi că numai în acest an au avut loc douăzeci şi patru de căsătorii în detenţie, semn că viaţa – şi cu părţile sale frumoase – merge, nestingherită, mai departe...
În continuare, un impact deosebit a avut şi proiectarea filmelor „Penitenciarul Gherla – trecut şi prezent” şi „Om cu muzica”, precum şi medalionul dedicat memoriei regretatului Constantin Asăvoaie, cel căruia, conform spuselor părintelui Adrian Drăgan de la Penitenciarul Gherla “i se datorează toată lucrarea, în plan spiritual care se desfăşoară în penitenciarele din România”. A emoţionat, de asemenea, mărturia actualului director exectiv al Fundaţiei Prison Fellowship Romania, Andrei Csillik, fost deţinut de drept comun, căruia Constantin Asăvoaie i-a schimbat destinul, primindu-l alături de el în sistemul celor care îi ajută pe foştii deţinuţi să se reintegreze. Cu acelaşi prilej, a fost vernisată şi o reuşită expoziţie de artă cuprinzând lucrări realizate de către deţinuţii Penitenciarului Gherla – oferind un nou şi pilduitor argument al eforturilor educatorilor acestei instituţii de a-şi aduce semenii pe linia de plutire.
De menţionat că evenimente similare cu cel de la Gherla au avut loc în unităţi din întregul sistem penitenciar de la noi din ţară, ziua de 13 octombrie având o dublă semnificaţie: prima, ca urmare a decretării de către Consiliul Europei a acestei zile drept “Ziua educaţiei non-formale”, iar a doua - marcând şi momentul împlinirii a 25 de ani de la data adoptării Recomandării nr. R(89) 12 a Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei, document care ghidează întreaga activitate de reintegrare socială.
|