.
Festivalul folcloric „Trandafir de la Moldova”
ediția a 46-a, Iași, 9-11 octombrie 2014
Un festival folcloric de excepție și câteva zile frumoase de toamnă petrecute la Iași, la invitația Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Iași, condus de directorul prof. Adrian Ardeleanu, iată care au fost preocupările noastre în perioada 9-11 octombrie, într-un frumos și generos sfârșit de săptămână. Invitația la acest festival, sosită cu două luni mai devreme, solicita participarea în cadrul festivalului a unei formații artistice reprezentative pentru zona noastră folclorică, pentru muzica și jocurile câmpiei și dealurilor transilvane.
În acest context, CJCPCT Cluj a lansat o invitație deschisă, iar cei care au răspuns cu promptitudine și bucurie acestei provocări au fost instructorii Ansamblului folcloric “Tradiții” al Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj, d-na Camelia și dl. Ioan Motoc, două vechi cunoștințe, și mai mult spus, doi profesioniști în specialitatea coregrafie tradițională, care au pregătit 30 de studenți-artiști pentru această grandioasă manifestare ieșeană.
“An de an și-au dat întâlnire la Iași mesagerii celor mai reprezentative zone folclorice ale țării, care prin meșteșugul artei lor au creat adevărate punți între nestematele comori ale folclorului românesc. Venind de pretutindeni la această sărbătoare, s-au prins în marea horă a neamului purtând în suflet dragostea pentru cântec și joc, care i-a unit dintotdeauna” – se scrie pe prima pagină a programului festivalului.
Din bogatul program al celor 3 zile de festival, la care au participat 16 ansambluri folclorice din țară și străinătate, prezentăm următoarea participare:
-tineri interpreți și soliști invitați: Călin Brăteanu, Ștefan Pintilie, Claudia Martinică, Constantin Bahrin, Laura Lavric, Mioara Velicu, ansamblurile folclorice: „Doina Carpaților” a Casei de Cultură a Studenților Iași, Ansamblul folcloric „Balada” din județul Bistrița-Năsăud, Ansamblul folcloric „Balada” din Botoșani, Ansamblul folcloric „Tradiții” din Cluj-Napoca, Ansamblul folcloric „Sârba cu năframă” din Hârlău, Fanfara de la Chetriș, Formația de dansuri populare tradiționale din Miroslovești – Iași, Formația de dansuri populare tradiționale din Pîrcovaci – Iași, Ansamblul folcloric „Românașul” din Albești-Mureș, Grupul folcloric „Dor” din Moara-Suceava, Ansamblul „Sama” din Poti - Grecia, Ansamblul de muzică și dans popular „Vîntuleț” din orașul Bălți – Republica Moldova, Ansamblul „Romanița” din Chișinău – Republica Moldova, Formația folclorică „Haiducii” din Rezina – Republica Moldova, Ansamblul folcloric „Armonia” din Vladimirovăț - Serbia, Ansamblul folcloric „Oberih” din Cernăuți – Ucraina.
Delegația clujeană a avut-o în frunte pe managera Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj, d-na Maria Marinela Istici, care a mulțumit public pentru onoranta invitație primită la Cluj și a oferit, în semn de prețuire și apreciere, Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Iași, placheta onorifică a Consiliului Județean Cluj – CJCPCT și două albume de artă tradițională editate la instituția clujeană, și a exprimat în cuvântul său frumoase gânduri despre manifestarea culturală deosebită la care participă, adresându-se organizatorilor ei, cu deosebită căldură sufletească. A primit în schimb calde mulțumiri de la vicepreședintele Consiliului Județean Iași și de la organizatorul principal, colegul omolog, prof. Adrian Ardeleanu, care i-a înmânat trofeul festivalului, pentru participarea la cea de-
a 46-a ediție a festivalului folcloric ieșean „Trandafir de la Moldova”. Participarea artistică clujeană a fost la înălțime, studenții agronomi făcând demonstrația a ceea ce știu și au învățat mai bine, de-a lungul anilor, de la profesorii lor.
Paralel cu desfășurarea acestui festival, în capitala Moldovei s-au derulat și “Zilele Iașului”, în cadrul cărora au fost organizate mai multe concerte, pe o imensă scenă în aer liber din fața Palatului Culturii și a statuii lui Ștefan cel Mare, mai multe expoziții de pictură și flori, și un impresionant târg al meșterilor ieșeni, ce s-a întins de-a lungul arterei principale a municipiului, pe o lungime de aproape 3 kilometri. Să nu omitem prezența la Iași în această perioadă, prelungită până în 14 octombrie, nici pelerinajul creștinilor la moaștele Sfintei Parascheva, procesiune ce a adunat în câteva zile, zeci de mii de enoriași ortodocși, veniți din toată țara la această comemorare religioasă celebră. Cu toate adunate, aceste manifestări de anvergură au ridicat Iașul la înălțime, pe o treaptă vizibilă din întreaga țară. Pentru câteva zile, Iașul a devenit, deocamdată simbolic, capitala culturală a României.
Dr. Cîmpeanu Mircea
|