“Haba” la Negreni O zi de “reconstituiri” la Negreni, care s-au dovedit a fi foarte apropiate de cele originale, “de pe timpuri”, și care au adus în primul plan viața de altădată a țăranilor din satele Transilvaniei. În ziua de 5 martie 2015, un studiu special de cercetare antropologică asupra relațiilor intracomunitare, de muncă și petrecere a timpului, în perioadele lungi ale serilor de iarnă, când femeile satului se adunau la câte-o casă, cu „lucrul’. Motiv determinant pentru întâlnirea cu alți membri ai comunității, prilej oportun de schimbare a ultimelor impresii cu privire la evenimentele petrecute în sat, de învățat tinerele fete cu responsabilitățile de mai târziu, de cântat, de jucat, și nu în ultimul rând, de ajutat gazda la treburi gospodărești importante. Pentru toate acestea, gazda recunoscătoare invită în habă, conform obiceiului, feciorii satului însoțiți de muzicanți („hididiși”, termen bihorean împrumutat) pentru a întreține atmosfera cu joc și multă veselie. Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj a fost prezent la această deosebită seară petrecută în comuna Negreni, cu o echipă de teren care a înregistrat, atât foto cât și video, întregul eveniment, pentru a dovedi tuturor prin materialele ce urmează a fi realizate, că în această localitate există o puternică dorință, o nevoie interioară a oamenilor de a se exprima și de a-și prezenta cu mândrie, valorile tradiționale moștenite din bătrâni, păstrate de-a lungul timpului, cu sfințenie și mult drag. Am fost din nou convinși de ce este în stare să facă o comunitate puternică, acolo unde există dragoste pentru frumos și pentru tradiție. Și am ajuns la concluzia că în multe locuri s-ar putea întâmpla acest lucru, dacă există pentru început, o minimă voință. Pentru că, în satele județului Cluj, la izvoarele adevărate ale folclorului, avem încă tradiție vie, care este, din păcate, puternic amenințată cu incredibila și inevitabila soartă a dispariției. A apărut însă o rază de speranță, și putem afirma că nu o să se întâmple prea curând acest lucru, atâta vreme cât încă mai există oameni. Mulțumim, Negreni! Redăm în cele ce urmează, lista participanților la acest eveniment tradițional: Bolba Viorica Tripon Maria Gabrian Maria Ungur Marioara Ungur Maria Ungur Valentina Faur Mariana Gabrian Maria Tripon Maria Nistor Ana Avram Mariana Gabrian Lorena Bot Florina Tripon Paula Vaida Mălina Varadi Florina Manea Dorin Ungur Petru Tripon vasile Tripon Andrei Cristea Dorin Avram Radu But Cristian Piscoi Cristian Tripon Marian Dunes Vasile Nistor George Tripon Sabin But Ciprian Mocanu Petru - fluier Chirilă Gheorghe - vioară Dumiter Ioan – tobă Consultanți film: Manea Dorin Mureșan Ioan Coordonator grup: Varadi Florina Toate formele de manifestare tradițională au dăinuit peste vremuri datorită modului de organizare şi convieţuire în comun al semenilor noştri. Folclorul, sub diferitele sale forme, s-a transmis de-a lungul timpului, de la tată la fiu, de la mamă la fiică, de la bunici la nepoţi, dintr-o familie în alta, dintr-un sat în altul, exclusiv pe cale informală; toate aceste realizări se datorează faptului că viaţa satului românesc a avut multă vreme un caracter comunitar, colectiv. Schimbările numeroase înfăptuite astăzi în satul tradiţional printr-o firească evoluţie a societăţii, înlocuiesc încetul cu încetul imaginea satului de altădată. Parfumul său de odinioară este însă mereu prezent în gândurile şi inimile multora dintre semenii noştri, inundându-le întreaga fiinţă, ori de câte ori păşim în amintire. Dr. Mircea Cîmpeanu