"Fotografia-document etnografic"

                                                                    Consuela Bendea-consultant artistic

    „Fotografia – document etnografic” este un amplu proiect, desfăşurat în ultimii 11 ani de către Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj, fiind deocamdată unicul de această anvergură din ţară. Proiectul a pornit de la  faptul că, într-o epocă de cercetare etnologică interdisciplinară, fotografia şi-a câştigat un loc binemeritat, de instrument de lucru modern, extrem de accesibil şi foarte util în activitatea de cercetare şi conservare a elementelor patrimoniului cultural tradiţional.  

   Ca mărturii ale existenţei unor realităţi de ordin material şi imaterial din viaţa  comunităţilor săteşti, realităţi dispărute recent sau pe cale de dispariţie,  mărturii care redau o realitate fără intervenţii de tip regizoral, fotografiile primesc valoare de document, de izvor etnografic.

   Plecând de aici, în 2004 a fost iniţiat concursul naţional „Fotografia – document etnografic” (FDE),  care a crescut, s-a dezvoltat  firesc de la an la an, concurs care transformă Clujul, în fiecare toamnă, într-o „capitală a fotografiei etnografice” şi care a devenit baza, punctul de pornire pentru alte proiecte conexe desfăşurate sub aceeaşi egidă.

   În faza actuală, proiectul este complex şi constă în:

1.Concursul anual, devenit un salon naţional şi internaţional care atrage zeci de fotografi din toată ţara,

2.Realizarea arhivei foto, materială şi digitală, cu fotografiile din concurs şi cu cele realizate în timpul cercetărilor de teren,      

3.Expoziţiile itinerante în ţară şi străinătate,

4.Editarea unor albume foto destinate concursului sau cu instantanee din colecţii particulare, din portofoliul unor fotografi de marcă în domeniu sau din munca de teren a colectivului de cercetare al centrului nostru.

   Menirea proiectului este: conservarea prin fotografie şi implicit suport digital a elementelor de cultură tradiţională pe cale de dispariţie, prin realizarea unui fond de fotografie etnografică veche şi recentă; încurajarea artiştilor fotografi să se aplece asupra unui domeniu frumos şi vast, dar supus pieirii şi, nu în ultimul rând, prezentarea în ţară şi peste hotare a acestor valori tradiţionale care ne diferenţiază de alţii, prin intermediul expoziţiilor şi albumelor.

   I.Concursul anual FDE, centrat pe fotografia de autor, s-a structurat de la bun început pe două secţiuni de concurs, cea de fotografie alb-negru şi cea de fotografie color, cu tematică etnografică generală.

   Pentru ca aceste fotografii să aibă valoare de document etnografic, regulamentul concursului impune completarea unui talon cu date despre fiecare fotografie: data şi locul realizării ei, detalii despre subiectul surprins etc. Fără aceste date importante, fotografia respectivă, chiar dacă ar fi bine realizată tehnic, nu ar avea valoare documentară prea mare. Totodată, fiecare concurent trebuie sa trimită fotografiile participante la concurs şi în format digital.

   A treia secţiune de concurs este una digitală şi are câte o tematică diferită  pentru în fiecare an, încercând astfel să direcţionăm fotografii spre subiecte precise. Rezultatul este un slideshow prezentat în cadrul vernisajelor şi conferinţelor. Temele propuse de-a lungul anilor au fost: 2008 – Poarta, 2009 – La târg, 2010- La ţară, la bunici, 2011- Costumul tradiţional, 2012-Uliţa satului, 2013-Obiceiuri de peste an, 2014-Biserici de lemn.

   Pentru a prezenta publicului cât mai multe instantanee etnografice, vernisajele concursului au fost îmbogăţite în fiecare an de prezentări speciale, separate de concurs:  fotografie veche sau reproducere după fotografie veche, fotografii ale maestrului Szabó Tamás realizate în cei peste 50 de ani de activitate sau o secţiune internaţională cu invitaţi străini.

   Câteva personalităţi de marcă din domeniul fotografiei şi etnografiei formează juriul consacrat al concursului: prof.univ.dr. Feleki Karoly şi prof.univ.dr. Dorel Găină de la UAD Cluj, maestrul fotograf  SzabóTamás, conf.univ.dr. Aurel Bodiu, etnolog şi Mircea Albu, preşedintele ArtImage.

   Din dorinţa de a aduce o răsplată, cât de modestă, acestor fotografi pasionaţi, de a-i susţine în efortul lor de a colinda ţara întru păstrarea în imagine a spiritul satului românesc, anual se acordă premii, cele mai valoroase dintre acestea fiind cele două trofee: „Carol Popp de Szatmáry” pentru lucrările alb-negru şi „Szabó Tamás” pentru lucrările color.

   Universitatea de Artă şi Design Cluj şi ArtImage au fost cei doi parteneri de nădejde care ne-au fost alături încă de la primele ediţii, aducând prin experienţa şi profesionalismul lor multă greutate concursului.

   Cele 11 ediţii desfăşurate până acum au adus pe simeze numele a peste 220   fotografi români din toată ţara. Suntem recunoscători fiecăruia în parte pentru pasiunea şi efortul de a colinda ţara în lung şi-n lat, pentru a surprinde ceea ce este pe cale să dispară. Fără pasiunea acestor oameni, nici proiectul FDE nu ar fi existat.

   II. Fotografiile adunate în urma concursului şi în urma cercetărilor noastre pe teren sunt deja de ordinul miilor şi constituie un bogat fond de arhivă, o fototecă de fotografie etnografică recentă (ultimii 50 de ani).  Din 2004 şi până în 2014 s-au adunat peste 1.700 fotografii din concurs şi peste 3000 din munca de cercetare pe teren.  Încercăm să valorificăm acest fond prin editarea unor albume, prin salvarea în format digital şi promovarea în mediul online, prin organizarea de expoziţii. Aş dori să mentionez că o parte dintre fotografiile din aceasta arhivă sunt realizate de cercetatori din cadrul diverselor instituţii de cultură tradiţională din ţară. Fotografiile din arhivă acoperă multe dintre zonele etnografice, cu o oarecare pondere pe Transilvania şi cuprinde şi fotografii mai vechi care surprind elemente cu valoare etnografică, recent dispărute, dintre care amintim: bacul de pe Şomes, tulnicăresele de pe Muntele Găina, cărbunarii, joagărele din Munţii Apuseni, digul de la Ic Ponor, biserici de lemn recent dispărute, steampurile aurifere etc.  

   III. Având acest fond de arhivă mereu alimentat, următorul pas firesc a fost să răspundem afirmativ invitaţiilor de a expune în afara Clujului. S-a născut astfel un nou proiect sub forma expoziţiilor itinerante în ţară şi străinătate, FDE poposind până în prezent în: Alba Iulia (2012 şi 2013), Baia Mare (2008-2014), Bistriţa (2008), Braşov (2008), Satu Mare (2014), Sibiu (2006), Târgu Mureş (2013 şi 2014) în ţară, iar în străinătate în Cracovia (2010), Varşovia (2011), Budapesta (2013)  şi în Italia (2006). Aceste expoziţii prezintă fie o anumită ediţie a concursului, fie fotografii din arhiva FDE având o tematică aleasă.  

   IV. Al patrulea proiect s-a materializat în editarea unor albume de fotografie etnografică. Patru dintre acestea au fost dedicate concursului în sine, fiind editate în: 2004, 2007, 2009 şi 2011. Fotografii vechi ale maestrul SzabóTamás au fost reunite în două albume purtând titluri sugestive “Povestea fierului” şi “Povestea lemnului”, în timp ce alte şase albume au reunit fotografii vechi din diverse localităţi clujene: “Armenopolis”, “Fotografii din Unguraşul de altădată”, “Tritenii de Jos în fotografii document”, “Fotografii din Gheorghieniul de altădată”, “Cojocna, satul din deal” şi “Satul clujean contemporan”, ultimul reunind fotografii CJCPCT Cluj realizate în timpul cercetărilor pe teren.

   În prezent lucrăm la albumul aniversar FDE, o retrospectivă a tuturor ediţiilor concursului naţional, dar şi albumul foto “Povestea ceramicii”.

   Reprezentând adevărate documente etnografice despre satul românesc din ultimii 45-50 de ani, fotografiile care constituie fondul FDE al CJCPCT Cluj sunt o bogată sursă de documentare pentru specialiştii în domeniu şi totodată prilejuiesc celui pasionat şi deopotrivă celui dornic să descopere acest domeniu, o fascinantă călătorie vizuală în lumea spaţiului nostru tradiţional.

   Coordonatoarele proiectului, Adriana Andrei şi subsemnata intenţionează continuarea prezentării acestui fond în ţară şi străinătate, prin intermediul expoziţiilor itinerante şi a albumelor, pentru a contribui în acest fel la promovarea patrimoniului cultural tradiţional românesc.