Tabăra de cercetare a culturii tradiționale din județul Cluj

Subzona montană, ediția I

        În perioada 22 – 26 iunie 2015 compartimentul Conservare Cultură Tradițională din cadrul CJCPCT Cluj a desfășurat, conform unui proiect aprobat încă de la începutul anului 2015, o campanie intensă de informare, cercetare și culegere a culturii tradiționale în zona localităților montane Mărișel, Beliș, Bălcești, Poiana Horii, Dealu Negru, Dealu Botii și Răchițele. Constituiți într-o echipă compactă și complexă, formată din specialiști din diverse domenii de cercetare, precum, etnologia, etnografia, etnomuzicologia, istoria artelor și istoria meșteșugurilor, reuniți într-un singur scop comun, cel al identificării stadiului actual de existență a culturii populare vechi în subzona montană a județului Cluj, care, după cum se știe, este una dintre cele mai bune păstrătoare de valori patrimoniale și expresii culturale tradiționale din regiune. Tabăra instalată la Beliș, a avut ca puncte de lucru satele deja prezentate și mai multe întâlniri cu locuitorii acestor așezări, veniți în număr destul de mare, de fiecare dată, la întâlnirea cu cercetătorii de teren.

      Într-un program riguros, bine organizat, s-au făcut cercetări asupra obiceiurilor folclorice tradiționale de muncă și sărbătoare ale zonei, s-au consemnat unele meșteșuguri vechi, precum plutăritul și prelucrarea manuală a lemnului, au fost redate prin mărturisirile unor oameni în vârstă aspecte ale vieții din comunitațile rurale – șezători și clăci sau alte munci casnice și agricole, unele obiceiuri legate de viața omului - naștere, căsătorie, moarte, au fost repertoriate sărbătorile mari din calendarul popular al primăverii și verii, cântecele rituale, jocurile populare, poveștile vechi ale satului, au fost scanate mai multe documente din arhivele personale ale oamenilor, s-au luat notițe, s-au făcut fotografii și filmări pe întreg parcursul zilelor de lucru în teren.

Despre pasiunea cu care oamenii au dezvăluit ceea ce știau, nu cred că trebuie să mai adaug decât că au venit cu drag să-și spună poveștile, cântecele, descântecele, să-și arate jocurile și portul tradițional, bucuroși că cineva se mai interesează asupra acestor aspecte, demult uitate. Memoria locurilor și a obiceiurilor este încă proaspătă, așadar cei înrolați cu misiunea de a consemna toate aceste fapte nu prea au avut momente de pauză în activitatea lor. Au scris mereu, au întrebat, au scanat și fotografiat tot ceea ce au considerat că prezintă importanță pentru arhivele Centrului Județean, adunând o mulțime de materiale a căror destinație este deja hotărâtă, și anume, ele vor servi la alcătuirea conținutului revistei „Tradiții clujene” cu numărul 9, ce va apărea la CJCPCT, în toamnă.

        Dintre cei intervievați, merită să-i amintim pe cei care ne-au spus lucruri interesante, ce au contribuit la întregirea imaginii de ansamblu asupra localităților cercetate:

Poiana Horii: Pavel Petru, 94 ani; Pavel Ana, 87 ani; Petran Ioana, 21 ani, Jurj Eufemia, 65 ani;

Mărișel: Mariș Ioan și Iuliana, Mariș Alexandru, 74 ani; Mariș Niculae, 72 ani; Roșu Mărie, 83 ani; Lăpuște Sabina, 63 ani; Purcel Sabina - a Huschii, 60 ani, Hetea Ana, Purcel Lenuța și Lăpuște Floarea

Dealu Negru: Giurgiu Mărioara, Giurgiu Samson, Trif Mariana, Todea Traian, Giurgiu Viorel, Zirbo Iosif, Nicola Angela, Giurgiu Lucreția, Zirbo Lucreția, Jurj Leontina

Bălcești: Cheța Eufemia, 62 ani, tulnicăreasă; Gheran Ioan, 71 ani; Rus Verona, 69 ani; Bâlc Maria, 87 ani (care cosește și bate coasa singură, că nu mai are bărbat!), Crainic Viorel – despre istoria satului

Dealu Botii: Neag Dan Nicușor, 47 ani; Neag Ana, 73 ani și Neag Niculae, ceteraș, născut la 1937

Răchițele: Boc Marioara; Pașca Iosif – fluier, 60 ani; Neag Ispas, 80 ani; Pleșa Cristina, 29 ani; Pavel Ioana Manuela, 29 ani; Moldovan Livia, 60 ani; Brad Dorian și Cristina; Bălaș Sabina; Rășinar Sânziana; Mihuț Sorina; Șaitiș Cristina;

     În toate aceste sate de munte am avut ocazia să admirăm minunatele costume tradiționale ale sătenilor, scoase din ladă doar la marile evenimente. Tabăra de cercetare a Centrului Județean de Conservare și Promovare a Culturii Tradiționale Cluj a fost unul dintre ele. Bucuria întâlnirilor a fost comună, beneficiile fiind agreeate de ambele părți. Deci, iată motivul de a nu lăsa cultura satelor să dispară. Un proiect de protejare a patrimoniului tradițional imaterial din județul Cluj va lua formă extinsă în anul 2016, prin definirea criteriilor de selecție și de susținere ale unor proiecte direct de către instituția noastră, în vederea stimulării iniţiativelor comunitare de revitalizare a manifestărilor de viaţă tradiţională, ce pot deveni o importantă sursă de dezvoltare economică.

                      Dr. Cîmpeanu Mircea