Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj, instituţie de cultură subordonată Consiliului Judeţean Cluj, care are ca obiective profesionale majore cercetarea, protejarea, conservarea, promovarea, punerea în valoare, transmiterea şi revitalizarea elementelor patrimoniului cultural imaterial din judeţul Cluj, va desfăşura în perioada 18-22 iunie 2018, proiectul anual: “Tabăra de cercetare multidisciplinară a culturii tradiţionale din judeţul Cluj”, ediţia a IV-a, în localităţile: Moldoveneşti, Podeni, Mihai-Viteazu, Corneşti, Viişoara, Urca, Luna, Gligoreşti, de pe Valea Arieşului.
Prospectarea teritoriului va fi făcută de o echipă de specialişti în diferite domenii ale culturii tradiţionale, de la instituţiile: CJCPCT Cluj, Muzeul Etnografic al Transilvaniei şi Institutul Arhiva de Folclor a Academiei Române-filiala Cluj-Napoca, interesaţi în cercetarea amănunţită a următoarelor sectoare culturale: folclor literar, muzical, coregrafic, etnografic, port popular, grai local specific, ştiinţe populare, obiceiuri specifice din calendarul popular, ocupaţii, meşteşuguri, unelte, industrie casnică, relaţii economice şi sociale, norme de convieţuire, artă populară tradiţională şi arte aplicate, cultură etnică şi antropologie culturală.
Pe parcursul săptămânii de lucru va fi mereu consemnat stadiul de păstrare a tradiţiilor, dar şi de reconstituire a celor uitate, bogate în elemente de cultură imaterială străveche. Rezultatele cercetărilor vor constitui şi de această dată, obiectul unor interesante şi inedite articole în cadrul volumului “Cultura tradiţională din judeţul Cluj”-vol. III, secvenţe unice în filmul-document “Popas în Transilvania” - episodul IV, motive muzical-folclorice specifice în selecţia albumului CD “Muzicanţii din Turda” precum şi imagini artistice grăitoare, în expoziţia fotografică ce va fi organizată cu ocazia evenimentelor de lansare.
Ediţiile anterioare ale taberei, desfăşurate în perioada 2015-2017 în trei subzone cultural-geografice importante ale judeţului Cluj, şi anume: subzona montană - Mărişel, Beliş, Răchiţele, cea a satelor din Câmpia Transilvaniei - Mociu, Frata, Ceanu-Mare şi subzona Valea Crişului Repede – Poieni, Ciucea, Negreni au avut un impact deosebit, materialele rezultate de pe urma taberelor fiind foarte bine primite în rândurile tuturor celor interesaţi de domeniul culturii tradiţionale identitare, dar mai ales, în cel al locuitorilor din comunităţile cercetate.
Pentru importanţa sa, proiectul din acest an, supus atenţiei celor mai înalte instituţii culturale a primit din partea Ministerului Culturii şi Institutului Naţional al Patrimoniului aprobarea de a aplica pe toate documentele proiectului insemnul oficial al “Anului European al Patrimoniului Cultural – 2018”, primind rangul de proiect de importanţă naţională şi totodată europeană al României, în anul Centenarului
