Joi, 21 iunie C.J.C.P.C.T. Cluj şi instructorii ansamblurilor de jocuri tradiţionale din judeţul Cluj au răspuns invitaţiei colegilor din Ungaria, prin vizita de lucru la Casa Tradiţiilor din Budapesta. Colaborarea între cele două instituţii a început acum mai bine de 5 ani, timp în care noi, angajaţii Centrului de Creaţie Populară am avut ocazia să cunoaştem materialul însemnat de culegeri din Transilvania şi planul de cercetare-arhivare al Casei Tradiţiilor, centru al culturii tradiţionale care prin arhiva sa şi strategie este cotat la nivel mondial. Tot în incinta Casei Tradiţiilor funcţionează şi ansamblul de dans popular profesionist “Magyar Állami Népi Együttes” (Ansamblul Popular de Stat Maghiar). Cu speranţa de a îmbunătăţi munca desfăşurată în numeroasele ansambluri amatoare din judeţul Cluj, am invitat instructorii şi coregrafii în această “excursie” comună. Aceştia au răspuns pozitiv invitaţiei noastre, venind într-un număr mare, în total 26 de persoane.

Programul l-am conceput astfel încât participanţii să obţină într-o singură zi o imagine cât se poate de amplă despre funcţionarea Centrului de Cercetare, respectiv a Ansamblului de Stat Maghiar şi nu în ultimul rând să viziteze fascinantul Muzeu Etnografic:

ora 9 – 10.30: vizitarea centrului de arhivare al Casei Tradiţiilor

ora 11 – 13: vizionarea unei repetiţii a Ansamblului de Stat Maghiar

ora 15-18: vizitarea Muzeului Etnografic din Budapesta

ora 20: vizionarea spectacolului “Magyar rapszódia”, al Ansamblului de Stat Maghiar.

La Casa Tradiţiilor am fost întâmpinaţi  de etnomuzicologul Pávai István, care ne-a prezentat pe scurt istoria cercetărilor etnomuzicologice şi de folclor coregrafic din zona Transilvaniei, vorbindu-ne şi despre dezvoltarea ansamblului profesionist de-a lungul deceniilor de activitate, despre traiectoria profesională a acestuia începând de la coregrafii de tip sovietic, concepute de Igor Moiseiev în anii ’40 ai secolului trecut, până la spectacolele folclorice tradiţionale şi cele de teatru de dans pe bază de jocuri populare autentice. Am avut astfel ocazia să facem o comparaţie între metodele şi condiţiile de cercetare şi de practicare a jocului tradiţional în cele două ţări, prezentându-ne şi o scurtă istorie a metodelor de valorificare scenică a jocurilor populare autentice. Am discutat de asemenea despre metodele de conservare a muzicii tradiţionale.

După aceste schimburi de idei, domnul  Pávai ne-a condus prin laboratoarele de digitizare a imensei arhive de documente audio şi video ale muzeului tradiţiilor. Transferul datelor din format analog în format digital este un proces de lungă durată, început acum câţiva ani, la care lucrează o echipă complexă de operatori. Materialul digital se stochează în condiţii speciale, pe cele mai durabile suporturi electronice de azi iar camera de arhivare este dotată cu aparatură care menţine o temperatură scăzută pentru protejarea datelor. Mare parte din datele digitizate până în momentul de faţă sunt puse la dispoziţia publicului larg în limba maghiară, română şi engleză, pe pagina web www.folkloredb.eu. Pentru cititorii din judeţul Cluj: se pot găsi date sub formă de imagine, înregistrare audio sau video despre următoarele sate: Bărăi, Bonţida, Bonţ, Boteni, Buza, Gheorghieni, Coasta, Cojocna, Gădălin, Legii, Frata, Pălatca, Suatu, Tăuşeni, Chesău, Mociu, Orman, Fizeşu Gherlii, Floreşti, Sînmărtin, Suceagu, Turea, Vaida-Cămăraş şi Vişea. Locaţia lor pe pagina web: http://www.folkloredb.eu/fdb/index.php?page=search_th&langid=1048, unde se poate alege localitatea / ţara / judeţul / satul dorit.

Repetiţia Ansamblului de Stat Maghiar la care am luat şi noi parte a fost o repetiţie de împrospătare, de repetarea a formelor din spaţiul scenei ale spectacolului ce urma, însă fără a reproduce tot spectacolul. Din această cauză nu am putut vedea nici dansurile (care au fost de altfel din judeţul Cluj, din zona etnografică Călata), nici o încălzire profesională, însă am fost martorii eficienţei şi atenţiei cu care se lucrează într-un ansamblu profesionist.

După vizionarea repetiţiei şi a laboratoarelor Casei Tradiţiilor, echipa CJCPCT a pornit înspre Muzeul de Etnografie. Aici am petrecut întreaga după-amiază, fascinaţi de colecţia din expoziţia permanentă a muzeului. Expoziţia, intitulată “Cultura populară a maghiarilor” – arată fragmente din viaţa de zi cu zi şi de la sărbătorile ţărăneşti, în cele 13 încăperi de care dispune. Articolele din expoziţie au fost colectate între sfârşitul sec. 18 şi al doilea război mondial de pe teritoriile locuite de etnici maghiari. Între timp expoziţia a fost recondiţionată şi îmbunătăţită cu elemente de tehnologie multimedia, ceea ce a facut expoziţia mai spectaculoasă şi mai colorată decât a fost vreodată. Muzeul Naţional de Etnografie a fost considerat la începutul secolului 20 unul dintre cele mai bune muzee de etnografie din lume. Tot aici am avut şansa să vizităm o expoziţie temporară de materiale textile, în special covoare, intitulată “Women, Hand-Woven Rugs, Home Industry”. Ambele expoziţii, şi cea permanentă şi cea teamporară, conţin numeroase articole din zona geografică a României, din care menţionăm – în cazul expoziţiei permanente – mai ales elemente din zona Călata, judeţul Cluj.

Ziua s-a încheiat cu un spectacol de dans folcloric oferit de Ansamblul Popular de Stat al Ungariei, care a avut loc în sala mare a Casei Tradiţiilor. Având un titlu onorabil “Magyar rapszódia” (Rapsodia Maghiară), spectacolul a păstrat câteva scenete moiseieviene (executate de altfel cu o precizie impecabilă), unde accentul este pus mai mult pe spectacular prin formele geometrice grandioase şi nu pe dansul propriu zis, dar au apărut şi solouri fecioreşti şi de pereche sau coregrafii cu puţine perechi, care au depăşit cu mult unisonul, şi care au dat şansa apariţiei feluritelor caractere prin jocul lor specific, autentic. Astfel spectacolul a format o punte dintre trecut şi viitor, dintre modul de interpretrare din anii ‘40-‘60 şi cel autentic.

Vizita la Budapesta ne-a oferit multe exemple de bună practică în ceea ce priveşte valorificarea culturii tradiţionale. Pe lângă metodele de conservare eficiente, dansurile tradiţionale de excepţie transpuse în scenă, am observat o colaborare strânsă între artişti şi cercetători. Sperăm că aceasta vizită a însemnat pentru coregrafii din judeţul Cluj nu numai o interesantă excursie, ci şi idei noi pentru învăţarea, predarea şi folosirea mai accentuată a muzicii şi jocului popular autentic.

Ioana Bursan, Both József