„Academia Română este un templu măreţ, ale cărui vârfuri

                                            străbat depărtările şi ale cărui lumini strălucesc în veşnicie”

                                                                                                                     Iosif Vulcan, 1891

     În perioada 17-31 mai au loc la Cluj-Napoca, “Zilele Academice Clujene”, o suită de manifestări culturale de înaltă ţinută academică şi artistică, menite să sărbătorească 150 de ani de la înfiinţarea Academiei Române. Dintre evenimentele proiectate a marca un centenar şi jumătate de existenţă a prestigioasei instituţii academice româneşti, vom aminti: ceremonia festivă de deschidere cu un moment muzical susţinut de Corul de cameră al Facultăţii de Teologie Ortodoxă, o demonstraţie de jocuri tradiţionale fecioreşti, un concert de muzică tradiţională românească cu Ansamblul „Icoane” al Academiei de Muzică “Gh. Dima” şi un concert simfonic susţinut de Orchestra simfonică a Filarmonicii Transilvania.
     Instituţiile care s-au pregătit pentru marea aniversare au fost: Comitetul Român de Istoria şi Filozofia Ştiinţei şi Tehnicii, Facultatea de Chimie şi Inginerie Chimică, Institutul de Istorie “George Bariţiu” – Departamentul de Istorie, Institutul de Lingvistică şi Istorie Literară „Sextil Puşcariu”, Institutul de calcul “Tiberiu Popoviciu”, Universitatea Babeş-Bolyai, Institutul Arhiva de Folclor a Academiei Române – filiala Cluj-Napoca, Colectivul de Geografie al Academiei Române, Universitatea Tehnică, Centrul de Studii Transilvane al Academiei Române, Universitatea de Medicină şi Farmacie “Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca, Institutul de Cercetări Socio-Umane “Gh. Şincai” Institutul de Speologie “Emil Racoviţă”, Biblioteca Academiei, ş. a.
     În cuvântul său de deschidere, acad. Marius Porumb a subliniat faptul că zilele dedicate aniversării reprezintă un moment important în viaţa Academiei Române, susţinând că personalitatea membrilor ei reflectă starea culturii româneşti. Cultura populară şi cultura cultă românească, ambele se găsesc foarte bine reprezentate astăzi iar graniţa dintre cele două culturi aproape că nu poate fi identificată.
Două zile au fost dedicate lucrărilor ştiinţifice desfăşurate la Institutul Arhiva de Folclor. Cuvântul de deschidere a fost susţinut de d-na Luminiţa Cuceu, printre invitaţi numărându-se invitaţi de rang academic din toată ţara, şi chiar din străinătate: Acad. Sabina Ispas, Prof. Univ. Dr. Ion Taloş, Prof, Univ, Dr. Ion Cuceu, Pprof. Univ. Dr. Mircea Popa, CS I Dr.Istvan Almasi, CS I Dr. Zamfir Dejeu, Prof. Univ. Dr Otilia Hedeşan, Dr. Simona Munteanu, Ioan Toşa, muzeografi, Dr. Amalia Pavelescu, Dr. Constantin Secară, Peter Hurley şi mulţi alţii, reprezentanţi ai unor prestigioase instituţii de profil academic  şi culturale româneşti şi străine.
     Printre lucrările prezentate în cadrul sesiunii ştiinţifice ale primei zile de comunicări s-a numărat şi cea a reprezentatului CJCPCT Cluj, Dr. Mircea Cîmpeanu, cu numele “Vechi şi nou în folclorul muzical-coregrafic din spaţiul românesc”, însoţită de proiecţia unui film-document ce propunea muzică şi jocuri tradiţionale din satul Palatca. Lucrarea şi-a propus să prezinte modul în care folclorul vechi muzical şi coregrafic este preluat de către generaţiile noi de muzicieni, solişti şi dansatori.
     Aniversarea Academiei Române, aflată de “150 de ani în slujba naţiunii române” se desfăşoară şi în prezent, în paralel cu alte evenimente culturale din această perioadă: Zilele Clujului şi Festivalul filmului TIFF, Cluj-2016.
                                                                                                             Dr. Cîmpeanu Mircea