În zilele trecute, la Cluj-Napoca s-a încheiat o manifestare culturală de mare prestigiu. Este vorba despre cea de-a XXII-a ediție a Colocviilor Patrimoniului Cultural Imaterial organizate de către  Institutul Național al Patrimoniului București – Direcția Patrimoniu Imaterial și Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj - instituție aflată în subordinea Consiliului Județean Cluj. Colocviile s-au desfășurat în perioada 24-27 octombrie 2016, în sala de conferințe „Jupiter” a Complexului „Univers T” iar tematica a fost una deosebit de generoasă: Patrimoniul cultural imaterial - Identitate, promovare, programe. Tematica foarte cuprinzătoare a provocat specialiști ai domeniului din întreaga țară să prezinte la Cluj-Napoca lucrări deosebit de valoroase, din sfera culturii tradiționale.
    În cadrul programului lucrărilor s-au înscris la cuvânt personalități de prestigiu din mai multe județe ale țării. În acest sens, au prezentat referate de specialitate, următorii vorbitori:
Dr. Iuliana Băncescu (Institutul Național al Patrimoniului – Direcția Patrimoniu Imaterial) Din sate, în repertorii și arhive. Obiceiurile de iarnă din Moldova
Conf. Univ. Dr. Delia Suiogan (Universitatea Tehnică – Centrul Universitar Nord Baia Mare) Călineștiul și călineștenii – rolul comunității în păstrarea identității culturale
Dr. Andreea Buzaș-Neagoe (Institutul de Cercetări Socio-Umane Sibiu) Textualizarea colindelor de ceată – Bata Căpâlnaș, județul Arad
Anișoara Ștefănucă (Centrul Județean de Cultură Prahova) Modalități de conservare, valorificare și promovare a patrimoniului cultural imaterial
Prof. Daniela Floroian (Biblioteca „Lucian Blaga” Alba) Cartea etnografică în colecțiile Bibliotecii Județene “Lucian Blaga” Alba
Karla Bianca Roșca Szente (Complexul Muzeal Național “Astra” Sibiu – Muzeul Civilizației Transilvănene “Astra”) Frumos. Ceramic. Folositor – un exemplu de promovare și protejare a patrimoniului cultural imaterial prin funcționalitate și frumusețe
Alexandru Negoiță (Institutul de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion” Tulcea) Expoziția muzeală „Rugă” – Model de conservare și promovare a tradițiilor de peste an
Dr. Mara Lobonț Pușcaș (Muzeul Județean Satu-Mare) Patrimonializarea culturii imateriale din Țara Oașului prin arhiva I. G. Andron
Dr. Mirela Crețu (Complexul Muzeal Național “Astra” Sibiu) Târgul. Graniță între discurs expozițional și spațiu de vânzare
Drd. Anamaria Stănescu (Institutul Național al Patrimoniului – Direcția Patrimoniu Imaterial) Ludicul infantil – dimensiune fundamentală a existenței
Prof. Adrian Ardeleanu (CJCPCT Iași) Jocuri cu măști la Heleșteni
Alexandru Chiselev (Institutul de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion” Tulcea) Practici magice conservate de comunityatea ucraineenilor din Nordul Dobrogei
Prof. Elena Stoica (CJCPCT Vâlcea) Obiceiuri și credințe legate de moarte. Credința în nemurire
Dr. Cristian Obrejan (CJCPCT Ialomița) Culegerea „Colinde din Câmpia Soarelui”
Dr. Sorin Mazilescu (CJCPCT Argeș) Folclorul și monografiile locale. C. Rădulescu- Codin, deschizător de cale
Prof. Univ. Dr. Ilie Moise (Institutul de Cercetări Socio-Umane Sibiu) Șase decenii de cercetare etnologică sub egida Academiei Române
Conf. Univ. Dr. Eleonora Sava (Universitatea Babeș-Bolyai Cluj) Construcția patrimonială și criteriile de selecție a obiectelor: economice, ideologice
Dr. Corina Mihăescu (Institutul Național al Patrimoniului – Direcția Patrimoniu Imaterial) De la cuțitoaie și gaiță, la patrimoniul umanității sau destinul unui meșteșug
Dr. Oana Petrică (Institutul Național al Patrimoniului – Direcția Patrimoniu Imaterial) Inventarul elementelor vii de patrimoniu imaterial
Dr. Zamfir Dejeu (Institutul Arhiva de Folclor a Academiei Române – filiala Cluj-Napoca) Candidatura și introducerea în patrimoniul mondial UNESCO a elementului tradițional „Jocul fecioresc din România” – 2015
Prof. Univ. Dr. Ioan Cuceu (Institutul Arhiva de Folclor a Academiei Române – filiala Cluj) Recenzia volumelor “Folclor muzical din Bihor” – T. Mârza și „Monografia Feleacului” – I. R. Nicola, editate în colaborare cu CJCPCT Cluj
Prof. Univ. Dr. Ioan Bocșa (Academia de Muzică „Gh. Dima” Cluj-Napoca) Muzica vocală tradițională, cercetare în cadrul procesului educativ academic
Prof. Dumitru Fărcaș (Casa de Cultură a Studenților Cluj-Napoca) Despre estetic și artistic în cultura veche. Elogiu tradițiilor românești
Mg. Jean Roche (președintele Asociației “Cultures du Monde” - expert UNESCO, Franța) Cultura românească în rândurile culturilor mondiale
Echipa CJCPCT Cluj, Consuela Bendea, Adriana Andrei, Jozsef Both, Ioan Bruchental, dr. Mircea Cîmpeanu – Tabăra de cercetare multidisciplinară a culturii tradiționale din județul Cluj în satele Câmpiei Transilvaniei și proiecția filmului Popas în Transilvania (II).
    În cadrul lucrărilor ediției a XXII-a a Colocviilor Patrimoniului Imaterial s-a subliniat în repetate rânduri faptul că în domeniul culturii tradiționale, cercetarea are un rol deosebit, pentru că, doar în prezența ei vom putea avea cunoștință despre existența sau dispariția unor elemente de patrimoniu. Personalități de prestigiu din rândul celor care au luat cuvântul au arătat faptul că, doar datorită cercetărilor sistematice desfășurate în teren au putut fi descoperite și valorificate adevăratele valori patrimoniale ce astăzi ne caracterizează și ne reprezintă în rândul celorlalte popoare.
    Cea de-a treia sesiune a reuniunii naționale a cuprins o aplicație în teren, în programul acesteia aflându-se o vizită la Muzeul memorial “Octavian Goga” din Ciucea și cercetarea unor ateliere meșteșugărești tradiționale de tors-țesut-cusut, dulgherit, morărit, gătit tradițional și ateliere artistice de joc și muzică, în comuna Negreni, județul Cluj.
    Ultima seară a conținut un inedit concert instrumental din repertoriile românești și internaționale ale unor genuri muzicale aproape uitate, de romanțe și cafe-concert, susținut de Orchestra „Cununa Transilvană” a CJCPCT Cluj, primit cu deosebită satisfacție de către publicul auditor.
    Culturile tradiționale au marele merit că au stat întotdeauna și vor sta în continuare la baza culturilor moderne. Din acest motiv, atribuțiile instituțiilor cu profil cultural din România sunt orientate prin legislație la identificarea, prospectarea, cercetarea, culegerea, conservarea, păstrarea și promovarea culturii tradiționale naționale.