Meșteșuguri tradiționale la Negreni
Prelucrarea manuală a lânii de oaie

     Sfârșitul lunii februarie ne-a purtat pașii spre localitatea Negreni, unde comunitatea satului ne-a invitat să urmăm calea unui meșteșug tradițional milenar, încă prezent pe aceste meleaguri încărcate de istorie. Este vorba despre “drumul lânii”, un complex proces desfășurat în mai mute etape de lucru, pe care vrednicele noastre gazde ni l-au dezvăluit în forma cunoscută de ele, de la părinți și bunici. Așadar, oamenii satului, niște oameni minunați, frumoși la chip și suflet, au organizat o clacă de lucru în vederea reconstituirii vechiului meșteșug tradițional local de prelucrare manuală a lânii (tuns, spălat, scărmănat, dărăcit, tors, impletit, nevedit, țesut, etc.).
     Făcând apel la memoria celor care au urmărit îndeaproape activitatea CJCPCT Cluj, arăt că localnicii comunei Negreni, cei despre care vorbim aici, au participat în mai multe proiecte ale instituției noastre, dintre care, cel mai important a fost cel derulat în parteneriat cu Televiziunea Română București, intitulat “Zestrea Românilor”. Cu acest prilej locuitorii din Negreni au fost actorii mai multor filmări organizate pentru realizarea unor  filme documentare de specialitate, precum: Nunta tradițională din județul Cluj - un amplu proiect ce a solicitat importante resurse umane, pregătit timp de mai multe luni și filmat de-a lungul a zece zile consecutive, și alte câteva obiceiuri locale privitoare la sărbătorile Floriilor și a Crăciunului, în perioada anilor 2010-2011. Colaborările acestui grup cu CJCPCT au continuat prin participarea la realizarea proiectului “Anul Nou Bizantin 2014” de la Muzeul Etnografic al Transilvaniei și „Festivalul obiceiurilor de iarnă” de la Muzeul “Dimitrie Gusti” din București 2016, iar lista ar putea continua.
     Revenind la ceea ce s-a întâmplat joi, 25 februarie 2016, la Negreni, vă destăinuim că am văzut lucruri unice. La propriu. Fiindcă, deși aveam câteva noțiuni bine clarificate cu privire la procesul de prelucrare al lânii oilor, etapele în desfășurare ne-au dezvăluit câteva particularități pe care nu le-am mai văzut în alte locuri. Ne bucură faptul că am luat cu noi întregul echipament de înregistrare foto-video, pentru că, tot ce am văzut a meritat să fie înregistrat, în amănunțime.
    La claca noastră de tors și țesut au participat mai multe femei din sat, și le vom aminti aici pe cele care au lucrat în fața sau spatele camerei de filmat: Florina Varadi (conducătoarea grupului), Maria Gabrian, Viorica Tripon, Valeria Dejeu, Maria Tripon, Livia Chira, Floare Bot, Cornelia Sărăcuț, Livia Cristea, Ana Nistor, Valentina Ungur, Marioara Ungur, alături de bărbații Dorin Manea (primar), Răducu Buliga, Andrei Tripon, Sabin Cristea, Petru Ungur, Vasile Tripon și Viorel Cotuna.
    Din echipa de cercetare au făcut parte, dr. Mircea Cîmpeanu, CS Adriana Andrei, adm. Ioan Bruchental și un invitat deosebit, foarte drag colectivului nostru, dl. Gheorghe Căpușan, înfăptuitorul unei importante colecții de obiecte tradiționale, directorul Muzeului “Poarta de sub Feleac” din Cluj-Napoca.
Ziua petrecută împreună a constituit un important schimb de experiență pentru cei adunați la un loc, de dragul tradiției. Și dacă acea zi a trebuit într-un final să ia sfârșit, altele îi vor lua locul, deoarece, proiectele comune de viitor au fost îndelung dezbătute și nu peste mult timp vor fi pregătite a prinde viață.
                                                                                                                                                 Dr. Cimpeanu Mircea