Welcome Guest (you are not logged in)  
 
Scienti fic Council   
Traditii Clujene
IMPORTANT
Dragobetele, sărbătorit la Cluj-Napoca prin cântec, joc și voie bună
publicat la 2020-02-03
[ citeşte ]
Momente deosebite de Ziua Culturii Naționale, la Muzeul Etnografic
publicat la 2020-01-30
[ citeşte ]
Ziua Culturii Maghiare, sărbătorită de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj
publicat la 2020-01-30
[ citeşte ]
Prezentare de fotografii, albume foto/audio și joc traditional, de Ziua Culturii Maghiare
publicat la 2020-01-30
[ citeşte ]
Hai să dăm mână cu mână!” - Spectacol festiv dedicat Zilei Unirii Principatelor Române
publicat la 2020-01-30
[ citeşte ]
Dialog muzical între clujeni și bihoreni, de Ziua Unirii Principatelor Române
publicat la 2020-01-30
[ citeşte ]
Întâlnire cu muzica și poezia românească, de Ziua Culturii Naționale
publicat la 2020-01-09
[ citeşte ]
CONCURS pentru ocuparea postului contractual vacant de ECONOMIST, studii superioare, gradul S IA, normă întreagă, durată nedeterminată
publicat la 2020-01-01
[ citeşte ]
Icoane transilvănene, expuse la Cluj-Napoca în pragul sărbătorilor de iarnă
publicat la 2019-12-13
[ citeşte ]
Gala Colindelor Tradiţionale - „Pe la noi de sărbători”, duminică la Gherla
publicat la 2019-12-12
[ citeşte ]
Judeţul Cluj, reprezentat la Festivalul datinilor şi obiceiurilor de iarnă de la Iaşi de colindătorii din Negreni
publicat la 2019-12-12
[ citeşte ]
Festivalul-concurs interjudețean de colinde „Raza soarelui”, la Ceanu Mare
publicat la 2019-12-12
[ citeşte ]
Festival-concurs de Obiceiuri și Tradiții de iarnă –„Junii Satului”, la a III-a ediție
publicat la 2019-12-11
[ citeşte ]
Festivalul Naţional „Colind Iancului”, duminică la Cluj-Napoca
publicat la 2019-12-11
[ citeşte ]
Concertul de colinde și cântece de stea „Bună sara lui Crăciun”, apreciat de publicul clujean
publicat la 2019-12-10
[ citeşte ]
Festivalul-concurs județean de obiceiuri și tradiții „Țara Călatei”- ediția a V-a
publicat la 2019-11-28
[ citeşte ]
Spectacol extraordinar de colinde și cântece de stea „Bună sara lui Crăciun”
publicat la 2019-11-28
[ citeşte ]
Ziua Națională a României, sărbătorită la Muzeul Etnografic
publicat la 2019-11-21
[ citeşte ]
Sute de clujeni, prezenți la concertul „Emoţii de toamnă” - „Comori ale Romanţei”
publicat la 2019-11-04
[ citeşte ]
Expoziție de fotografie etnografică – Bálint Zsigmond, la Cluj-Napoca
publicat la 2019-10-29
[ citeşte ]
S-au acordat premiile Concursului național „Fotografia-document etnografic”
publicat la 2019-10-24
[ citeşte ]
„Emoţii de toamnă” - „Comori ale Romanţei”, la Cluj-Napoca
publicat la 2019-10-22
[ citeşte ]
Premiile Concursului Fotografia-document etnografic 16
publicat la 2019-10-18
[ citeşte ]
Ansambluri din trei județe, prezente la Dej, la ,,Festivalul Jocului Fecioresc din Transilvania”
publicat la 2019-10-16
[ citeşte ]
Fotografii etnografice realizate de artiști din țară și străinătate, expuse la Muzeul de Artă din Cluj-Napoca
publicat la 2019-10-15
[ citeşte ]
Spectacol folcloric caritabil pentru reabilitarea unei biserici clujene, monument istoric de secol XVI
publicat la 2019-10-14
[ citeşte ]
Anunț concurs pentru ocuparea postului contractual vacant de Consilier juridic
publicat la 2019-10-14
[ citeşte ]
Tineri jucăuşi din trei județe, prezenți la Festivalul –concurs „Cine știe jocu’ bine, joace-l, nu-i șie rușine”
publicat la 2019-10-14
[ citeşte ]
Festival –concurs dedicat jocului tradițional românesc, sâmbătă la Baciu
publicat la 2019-10-09
[ citeşte ]
Elevii din Cămărașu, uniți prin tradiții
publicat la 2019-10-08
[ citeşte ]
Ansamblul folcloric „Mugurelul”, aniversat la o jumătate de secol de la înființare
publicat la 2019-10-07
[ citeşte ]
Fotografii ce surprind copii și tineri transilvăneni care participă la diverse manifestări ale satului, expuse în cadrul unui proiect european
publicat la 2019-09-30
[ citeşte ]
Cântece și jocuri tradiționale din județul Cluj, prezentate în spectacolul de folclor ,,Toamna, când cad brumele”
publicat la 2019-09-27
[ citeşte ]
Obiceiurile și tradițiile populare, promovate și-n acest an școlar în rândul elevilor clujeni
publicat la 2019-09-20
[ citeşte ]
Obiceiul nunții tradiționale, reconstituit în satul clujean Boju
publicat la 2019-09-19
[ citeşte ]
Rapsozi populari, horitori și jucăuși își dau întâlnire duminică, la Gherla
publicat la 2019-09-19
[ citeşte ]
„Ziua Muntelui”, în localitatea clujeană Mărișel
publicat la 2019-09-11
[ citeşte ]
Festivalul-concurs de muzică romanes „Lăutarii ardeleni”, la Gherla
publicat la 2019-09-03
[ citeşte ]
Festivalul „Jocu’ de pe Câmpie”, la Mociu
publicat la 2019-08-29
[ citeşte ]
Sărbătoarea tradițiilor populare, la Feiurdeni
publicat la 2019-08-29
[ citeşte ]
Detalii despre Concursul național FDE, 2019
publicat la 2019-08-20
[ citeşte ]
Tabăra de meșteșuguri "Tradiții clujene" 2019
publicat la 2019-08-19
[ citeşte ]
ANUNȚ Rezultat selecție dosare concurs de proiecte de management
publicat la 2019-08-07
[ citeşte ]
Clujul, pe podium la Olimpiada meșteșugurilor de la Sibiu
publicat la 2019-08-07
[ citeşte ]
Fotografii etnografice de premiu pe simezele Palatului Culturii Iași
publicat la 2019-08-05
[ citeşte ]
Expoziția „Iconari clujeni”, deschisă la Biblioteca Județeană „Octavian Goga”
publicat la 2019-07-22
[ citeşte ]
Evenimente tradiționale la sfârșitul săptămânii, la Gădălin și Nadășu
publicat la 2019-07-19
[ citeşte ]
Proiectul internațional „Punți culturale între Banat și Transilvania”
publicat la 2019-07-18
[ citeşte ]
ANUNȚ PUBLIC concurs de proiecte de management organizat pentru Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj
publicat la 2019-07-12
[ citeşte ]
Bogăţia şi frumuseţea tradiţiilor clujene
publicat la 2019-06-25
[ citeşte ]
Festivalul-concurs „Dumitru Sopon”, ediția a VI-a, și-a desemnat câștigătorii
publicat la 2019-06-24
[ citeşte ]
Festival-concurs naţional de interpretare a cântecului popular „Dumitru Sopon”, la Gilău
publicat la 2019-06-13
[ citeşte ]
Evenimente cultural-educative, la finalul săptămânii, organizate în parteneriat cu CJCPCT Cluj
publicat la 2019-05-31
[ citeşte ]
Olimpiada "Meșteșuguri artistice tradiționale" și-a desemnat câștigătorii
publicat la 2019-05-27
[ citeşte ]
Spectacol folcloric, dedicat „Anului Omagial al satului românesc”
publicat la 2019-05-13
[ citeşte ]
Lutierul clujean Nicolae Vădan -„Tezaur uman viu”, omagiat în satul natal, în a doua zi de Paști
publicat la 2019-04-24
[ citeşte ]
FOTOETNOGRAFIA-SALVGARDARE IDENTITARĂ
publicat la 2019-04-16
[ citeşte ]
Fotografii etnografice de premiu, la Oradea
publicat la 2019-02-25
[ citeşte ]
Întâlnire cu cultura tradițională oferită de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale
publicat la 2018-12-19
[ citeşte ]
Salonul ICOANEI ARDELENE, ediția a XIX-a
publicat la 2018-12-14
[ citeşte ]
Cultura tradițională clujeană promovată în Ungaria
publicat la 2018-12-10
[ citeşte ]
Fotografii de excepție, semnate Tordai Ede, prezentate la Cluj-Napoca
publicat la 2018-11-02
[ citeşte ]
Proiectul Națioanal „100 de năfrămuțe”
publicat la 2018-08-29
[ citeşte ]
„Semne peste vreme”, expozitie de fotografie etnografică, dedicată Centenarului Marii Uniri
publicat la 2018-08-22
[ citeşte ]
Ministerul Culturii a acordat titlul de Tezaur Uman Viu lutierului clujean Nicolae Vădan
publicat la 2018-08-03
[ citeşte ]
Două CD-uri cu muzică instrumentală maghiară și romanes, lansate de CJCPCT Cluj
publicat la 2017-11-22
[ citeşte ]
De departe, din Ceruri şi din Străbuni, Muzica lui Mugurel Scutăreanu: POVESTEA CERBILOR
publicat la 2015-10-28
[ citeşte ]
POVESTEA LEMNULUI
publicat la 2015-02-26
[ citeşte ]
Formatii instrumentale traditionale din judetul Cluj
publicat la 2013-03-15
[ citeşte ]
CERCETĂTORI ŞI SCRIITORI AI FOLCLORULUI COREGRAFIC DIN TRANSILVANIA
publicat la 2013-03-05
[ citeşte ]
ARHIVA AUDIO și VIDEO
publicat la 2010-07-27
[ citeşte ]
Înapoi

 
.

Spaţiul SONOR al ROMÂNIEI este de necuprins. Sensul acestui necuprins este poli - sau plurivalent. Ascult muzici ale continentelor, ale popoarelor de peste  55 de ani - şi cu cât auzul este forţat să perceapă game, stiluri, tonuri caracteristice zonelor terestre, cu atît îmi dau seama de unicitatea şi puritatea sunetului românesc. În România neaoşă acest sunet s-a impus nu într-un secol, ci în zeci de de secole, într-un fel inconfundabil.

O melodie din Peru, Venezuela, Panama sau Costa Rica nu este mult diferenţiată de una din Argentina (în afară de Tonga) sau din sudul statului Chile, pe când la români  - în Maramureş, faţă de Oltenia sau în Moldova, faţă de Bihor sau Zărand - diferenţele sunt uriaşe, atât melodic cît şi armonic. Ardealul, de exemplu, faţă de celelalte regiuni reprezintă o altă ţară, ca şi Dobrogea faţă de Banat. Tocmai aceasta a fost dorinţa noastră, să demonstrăm în acest album: imensitatea spaţiului nostru sonor în comparaţie cu altele din diferite zone ale lumii. Frumuseţea melodică la români aparţine dimensiunii divine, dumnezeieşti pe care străbunii noştri au creat-o în strînsă legătură cu cerul, cu partea nevăzută - dar simţită - şi cu natura, partea văzută şi simţită.

Felul în care ţăranul gliei române a ştiut pătrunde în unduirile sufletului este unic. Am ales aici taragotul şi naiul, două instrumente tipice spaţiului nostru, unul din nord, celălalt din sud, tocmai pentru a reprezenta culorile şi vibraţiile unui popor care a ştiut ca nimeni altul conserva, de-a lungul a milenii, tradiţia orală sau imagistică, din generaţie în generaţie. Atît marele nostru Dumitru Fărcaş, cât şi subsemnatul ne-am străduit să fim cît mai fideli valorilor pe care acest neam le-a creat. Orice melodie din repertoriul ales poate fi un simbol, un subiect, o temă de referinţă care poate fi luată ca exemplu zonal prin tot ce este mai tipic – fie vocal, fie instrumental. În părţile vocale nu ne-am angajat în a prezenta melodiile la înălţimea calităţilor în care au excelat sau excelează mulţi solişti, ci am urmărit partea emoţională, de trăire a mesajului transmis. Taragotul maestrului Fărcaş se încolăceşte pe tema expusă ca o liană ieşită din pământ ce vrea să cuprindă tot cerul, ca un arc de curcubeu ce domină, prin strălucirea sa, spaţiul ce i s-a dat. Ori, tocmai aici este secretul la români. Spaţiul ce ni s-a dat nu are dimensiuni... este IREAL pentru că nu este palpabil, el venind de niciunde şi ducându-se către niciunde, dar având o şuviţă de vibraţie ce-şi are izvorul sub Carpaţii noştri şi se supradimensionează în cosmosul de necuprins, căci NECUPRINSUL s-a născut la noi!

Când asculţi “Ce vii bade târzior”, cântată de maestrul Fărcaş, ai impresia că valea care îl împiedică pe badea să se ducă la mândra ce-l aşteaptă nu este o vale terestră, ci cosmică, obstacolele ce-l întârzie pe badea nefiind materiale, căci vorbele îi opresc calea şi gândurile prezumtivilor duşmani. Este un obstacol supoziţional, el în realitate neexistând decât în spaţiul văii, care aici este abstractizat. Este un joc între aşteptarea îndumnezeirii badelui care vrea să prindă momentul prielnic al parcurgerii spaţiului către împlinirea unirii cu El, cu Dumnezeu, aici fiind vorba de Ea, de Fecioara Neamului care-şi umple dorul în această nesfârşire a aşteptării. Este YNG-ul şi YANG-ul, este fecundarea cosmică în PROCESUL CREATOR, fără de care mişcarea n-ar exista şi rotirea în spirală ar fi oprită. Acest fenomen există numai la noi, că ne referim la Căluşerii din Hunedoara, la Petrova, la “Vezi măicuţă ce mi-ai dat” sau la „Joc din Codru”.  Legăturile există, sunt perpetue: fie că ritmul este lent sau mişcat... ele sunt legate ori de picior, în contact cu pământul, ori de suflet – de la inimă la inimă ori de starea totală om–natură, fără de care viaţa n-ar putea exista. În desfăşurarea sa “taragotească” maestrul Fărcaş n-are nevoie de subiect, subiectul fiind El însuşi, canalul prin care Dumnezeu îşi transmite Harul, Dumitru Fărcaş fiind acest element cosmic Divin, prin care Creatorul îşi unge aleşii. Taragotul său, în toate expunerile sonore devine Haric, căci în dimensiunile sale limitate fluidele ce curg devin nemăsurabile, ele adunând toată seva Ardealului, a Casei Domnului (AR – DEAL= Casa Domnului) transformând România într-un Spaţiu Galactic nemăsurabil decât în Suflet, sufletul Lumii întregi, al lumilor Eminesciene...

A fost o dorinţă lăuntrică a noastră, noi nesfătuindu-ne niciodată asupra repertoriului ales, nici a reprezentării unor melodii pe plan vocal. Albumul a pornit de la un singur disc. “Mai du una, Gheorghiţă.“   “Bine, Mitre, dar ce zici de <<Pe Mureş şi pe Târnave>>, instrumental?” “Foarte bine, foarte bine, Gheorghiţă, dar am şi eu o melodie care-mi place de mor după ea!“  “Care, Mitruţ dragă?” “<<Pe marginea Dunării>>. Atâta-i de frumoasă…“  “Păi, hai s-o facem şi cu vocea, şi cu instrumentele.“  “Bine, bine... Să-i dăm drumul...“ Şi aşa, din joc în joc, din melodie în melodie s-a ajuns la un dublu disc, la un album întreg, trecând şi prin ceea ce românul are mai de preţ, DOINA, care reprezintă chintesenţa sunetului planetar, căci nici un gen melodic din universul nostru nu este mai puternic şi mai prins de cer şi de pământ ca Doina. Când planeta Terra s-a zămislit în cuptorul cerului, în buricul “nucleului” Facerii, vibraţia primară din care s-a zguduit noul născut, Pământul, a fost Doină Românească. Nimic nu o egalează, nimic nu se compară cu Ea. De aici a pornit TOTUL, din AR-DEAL, el întinzându-şi tentaculele creaţiei şi în alte zone – Banatul care, în fiordurile locurilor sale subpământene, a zămislit sunete la temperaturi de milioane de grade. Aceasta este România pentru care se bat atâtea popoare, atâtea Forţe văzute şi nevăzute. Numai că stăpânul adevărat, aici la noi este Dumnezeu şi peste El nu se trece. DOINA noastră este Scutul cu Har care ne apără hotarele ţării şi ale sufletului românesc, care nu are hotare, Hotarele Lui fiind Însuşi Creatorul. Tatăl, Fiul şi Sfântul Duh!

În acest album Taragotul şi Naiul devin mugurii neamului, purtătorii drapelului ce ne reprezintă de zeci de mii de ani, de sute şi milioane de ani, căci culorile lui sunt cele primordiale, făcătoarele Curcubeului Ceresc. Roşu, galben şi albastru, verdele ducând gama până la cele şapte culori. Aceasta-i România Dacică a lui Burebista şi Decebal, a tuturor voievozilor Eroi! Acesta-i spaţiul la care  rîvneşte fistul mongol, venit aici după secole şi secole de năluciri prin stepele pământului sau căpcăunii lumii creaţi de demonii tenebrelor. Mareşalul Antonescu spunea într-una din alocuţiunile sale: „România are destinul ţărilor mici!” Ba nu...zic eu. Noi  suntem sursa pământului şi a lumii, indiferent de suprafaţa pământului nostru! De aici pornesc popoarele lumii, aici s-a zămislit sunetul terestru. Aici şi-a făcut Dumnezeu casă. Aici este Locuinţa Lui! Romanii şi Roma vin de la Noi. Limba noastră este primordială! Sumerienii au plecat din România! Naiul şi taragotul au ieşit din apele primordiale şi munţii primordiali... CARPAŢII. Ele sînt scutul de apărare a ţării şi sunetul ce va îmbînzi neamurile pămîntului... Întru Pacea visată de înaintaşii noştri, de Isus Hristos şi de Sfinţii Părinţi! 

Gheorghe Zamfir

 

publicat la 04.04.2014
 
 
PERMANENT EDUCATION: courses, perfecting classes, information
,,Zestrea tradițiilor clujene”, la Școala Gimnazială ,,Gheorghe Șincai”, Florești [ Citeşte ] [ Vezi toate ]
Google Ads
©2009 traditiiclujne.ro®   Worldwide All rights reserved
Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj.
Reproducerea materialelor este permisă numai cu permisunea editorului şi menţionarea sursei.
validat w3css     WebDesign şi programare de Nerțan Nicolae - Găzduire web: ReMARK srl.