Folclorul, domeniu integrant al patrimoniului cultural național este alcătuit din mai multe segmente distincte, specifice oralității, profund izvorâte din tradiția populară. Una dintre aceste categorii, deslușit elaborate și conturate este folclorul muzical, care a căpătat de-a lungul timpului puternice valențe de reprezentare a zestrei noastre strămoșești, deosebit de bogată în repertorii sonore unice, originale.
Motivele și celulele folclorului au fost deseori folosite în domeniul creației muzicale, constituind puncte de plecare din care au fost dezvoltate lucrări componistice mari, precum cele concepute de înaintașii, Paul Constantinescu, Gheorghe Dima, Mihail Jora, Gavriil Musicescu, Filaret Barbu, Constantin Brăiloiu, Bela Bartok, Tiberiu Brediceanu și George Enescu, care au intuit valoarea pe care o va dobândi în timp acest limbaj muzical caracteristic, prețuindu-l ca atare. Acești mari compozitori români au folosit în compozițiile lor ca material genetic primar, o mulțime de teme folclorice pe care le-au elaborat în forme diferite, după legi evoluate ale compoziției, dându-le strălucire și grandoare, oferindu-le într-un final, recunoaștere și prestigiu public, prin introducerea lor în marile săli de concert.
În spiritul reafirmării acestui domeniu merituos, am conceput alcătuirea colecției de față în care am cerut sprijinul real al marilor valori ale timpului meu. Compozitori tineri și maturi, onorante personalități în deplină putere de creație, pătrunși de înaltul sentiment al dragostei pentru folclor și-au pus la dispoziție lucrările lor, cu încrederea că ele vor ajunge acolo unde trebuie, la instrumentiștii și formațiile instrumentale, care au mare nevoie de ele. Pe cealaltă parte, interpreții își doresc la rândul lor acces la informații, partituri și noutăți în domeniu, la culegeri folclorice inedite și alte materiale de interes, foarte necesare construirii unor repertorii prestigioase.
          Astăzi, rolul acestor tipărituri nu este doar unul de interes intern. Universități din întreaga lume, institute și organizații non-guvernamentale, diverse societăți culturale și arhive internaționale sunt preocupate din ce în ce mai mult de un nou domeniu al cercetării, cel al antropologiei umane, care are ca obiect de studiu originea și evoluția omului, în corelație cu condițiile naturale și social-culturale de viață.
În acest context, am fost contactați recent de personalități marcante ale domeniului artistic muzical-coregrafic din țări precum: Statele Unite ale Americii, Irlanda, Anglia, Slovacia, Ungaria, Polonia, Slovenia, Italia, care au solicitat informații, materiale tipărite și posibile înregistrări, documente de interes cu privire la folclorul românesc, recunoscut ca factor de identitate și istorie, binecunoscut fiind faptul că folclorul fiecărui popor este oglinda bogăției sale sufletești, a simțirilor sale și a trecutului său.
Demersurile noastre pentru a pune sub tipar capodopere ale genului folcloric sunt mai mult decât justificate. Nu una, ci mai multe colecții de acest gen trebuie făcute publice. Clujul are ce arăta lumii, pentru că are foarte mulți oameni de folclor care lucrează cu mult drag și suflet la conservarea și promovarea lui.
Revenind la subiectul lucrării de față, arăt că am adunat în această colecție prelucrări folclorice ale mai multor compozitori clujeni, pe care-i prezentăm în cele ce urmează:

    Tudor Jarda, ale cărui binecunoscute și multcântate prelucrări folclorice, de o frumusețe și calitate remarcabilă au încântat lumea prin prestația unor ansambluri românești în străinătate, care sunt retipărite în cadrul colecției de față cu acordul Casei Jarda și al fiului compozitorului, dl. Pavel Jarda, un excelent continuator al ideilor tatălui domniei sale. Prima tipărire a acestor lucrări a avut loc în anul 1982, sub egida Centrului de Îndrumare a Creației Populare și a Mișcării Artistice de Masă Cluj, în lucrarea “Cântece și jocuri pentru formații de instrumente populare și grupuri vocal-instrumentale”.
Tudor Jarda a fost profesor de armonie la Conservatorul de Muzică “Gheorghe Dima” din Cluj (1954-1957), șef de catedră și prodecan al Institutului Pedagogic din Târgu-Mureș (1961-1972), director al Operei Române din Cluj-Napoca (1975-1981) și a creat în nemărginita-i dragoste pentru folclor mai multe compoziții, precum lieduri, concerte, simfonii și chiar opere, preocupat mereu de muzica țărănească, originală, din Năsăud, Maramureș și Bihor.

      Ovidiu Barteș, violonist și dirijor al Orchestrei profesioniste de muzică populară “Cununa Transilvană” a CJCPCT Cluj este un compozitor în plină formă, creația sa fiind interpretată destul de des cu ocazia aparițiilor publice periodice ale orchestrei pe care o conduce. Absolvent al Academiei de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, a dovedit încă de foarte tânăr o înclinație aparte pentru folclorul instrumental, studiind amănunțit stiluri și maniere de interpretare ale unor violoniști celebri. Tot aici vom remarca și o preocupare constantă pentru promovarea tinerilor interpreți prin înregistrări profesionale în studiourile de profil, ce vor contribui benefic în viitor la nemurirea folclorului nostru. Astăzi, vioara și artistul, tehnica instrumentală dobândită și conceptul personal de interpretare fuzionează într-un tot unitar și definesc personalitatea unui maestru iscusit al muzicii populare românești.

   Marius Moldovan, poli-instrumentist, dirijor și director artistic al Școlii de Arte „Tudor Jarda” din Cluj-Napoca, un om plin de calități nebănuite, pune la dispoziția acestei colecții lucrări scrise în perioada dirijoratului practicat la ansamblurile folclorice “Dor Transilvan” al RATUC, „Românașul” al Universității Tehnice și la Orchestra „Plaiuri someșene” din Cluj-Napoca. Maturitatea dobândită ca instrumentist, profesor expert și apoi ca șef adjunct al unei școli cu profil muzical, au plăsmuit din tânărul compozitor de astăzi un desăvârșit coordonator de programe educative, de nivel național. Se adeverește astfel ideea că interpretul și priceputul organizator de evenimente artistice sunt mereu două persoane, contopite într-una singură.

     Kalman Urszui, prieten nedespărțit al artelor sonore, iubitor a tot ce vibrează, cunoscător al unei largi palete de instrumente cu rezonanță acustică, dar și a marilor repertorii muzicale de profil, naționale și internaționale, participă la întregirea colecției noastre cu prelucrări din folclorul maghiar. “Muzicianul european”, omul-orchestră al Clujului și Bistriței, este cunoscătorul competent pe care poți să-l consulți în orice problemă muzicală, de la care vei primi întotdeauna răspunsuri pertinente. Este, în câteva cuvinte, interpretul solist și acompaniator talentat, dar în același timp, compozitorul priceput, înzestrat, rutinat într-ale muzicii, omul de bază în orice situație profesională. Cam aceasta ar fi caracterizarea pe care o merită colegul nostru, pe care avem bucuria de a-l avea lângă noi cu ocazia proiectului de compoziții pe teme folclorice.

   Mugurel Scutăreanu, compozitor, dirijor și strălucit violonist, șef de promoție la Conservatorul din Cluj-Napoca în anul 1978, a investit de-a lungul existenței sale, mult talent și frământare artistică în muzica diferitelor genuri: folcloric, clasic, de cafe-concert, romanțe, și operă. A condus mai multe formații instrumentale: Ansamblul “Mugurelul”, Ansamblul CUG, Ansamblul Zalău, Ansamblul Casei Tineretului, Sextetul „Eco nostalgico” și Orchestra „Opera Project”. În ultimii ani devenise un binecunoscut redactor și critic muzical la Radio Cluj, un experimentat cronicar al evenimentelor muzicale la Revista „Tribuna” și un compozitor remarcat, prin creațiile dedicate Cvartetului Transilvan, Arhiepiscopiei Tomisului și formațiilor instrumentale din cadrul Academiei de Muzică “Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca.

    Constantin Arvinte, reprezentant de seamă al muzicii românești, un colaborator însemnat al Clujului ultimilor ani, este un invitat drag în această colecție clujeană. Secretar muzical, folclorist orchestrator și dirijor al Ansamblului „Ciocârlia” din București al Ministerului de Interne în perioada anilor 1957-1984, maestrul a fost mereu preocupat de culegerea folclorului muzical din mediul lui de origine. Pentru împlinirea acestei dorințe lăuntrice, a făcut multe incursiuni pe teritorul țării, realizând mai multe volume de culegere. Dintre acestea, le vom aminti pe cele mai recente, cele tipărite după anul 2005: Folclor din Moldova, Folclor din Transilvania, Folclor din Oltenia, Folclor din Dobrogea. A compus de-a lungul vieții o cantitate impresionantă de lucrări, deosebit de apreciate sub aspectul calității și unicității stilului, unele dintre ele pe teme folclorice dar și alte lucrări, de muzică vocal-simfonică, simfonică, muzică de cameră și corală. Pentru a vă face o impresie mai clară asupra personalității maestrului Constantin Arvinte, vă invităm cu drag să consultați site-ul electronic ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_Arvinte

Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj și-a asumat rolul de editor al acestei valoroase colecții de prelucrări muzicale folclorice. Transmiterea către tineri a valorilor de patrimoniu național este una din misiunile importante ale acestei prestigioase instituții, aflate sub directa coordonare a Consiliului Județean Cluj.

Dr. Mircea Cîmpeanu
etnomuzicolog